4,468 matches
-
este de 6:6). Concluzie:O substanță ionică este neutră din punct de vedere electric.Suma sarcinilor pozitive este egală cu suma sarcinilor negative.Din punct de vedere al tăriei, legătura ionică este cea mai puternică.De aceea punctele de topire ale substanțelor ionice sunt mai ridicate. Legătura covalentă este legătura chimică în care atomii sunt legați între ei prin perechi de electron puse în comun, atomii având poziții fixe unii față de alții. Aceasta apare doar între atomii nemetalelor, iar rezultatul
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
maxim de legături metalice este format de metalele tranziționale cu coeziune maximă din grupele VI b, VII b și VIII b. Metalele al căror număr de legături metalice este mare, au raze atomice mici, densități și durități mari, temperaturi de topire și de fierbere ridicate precum și o rezistență remarcabilă la solicitările mecanice exterioare. Spre deosebire de covalențe, legăturile metalice sunt nesaturate, nelocalizate și nedirijate în spațiu, ceea ce ar explica plasticitatea metalelor. Numită și Legături London. Electronegativitatea atomilor din moleculă (atomi legați) reprezintă tendința
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
marină.Cantități mari de clorură de sodiu se exploatează prin extragerea din saline sub formă de sare gemă ;este larg utilizată în industria chimică. Clorura de sodiu este o substanță albă,solidă,cristalizată,foarte solubilă în apă.Are punctul de topire ridicat (+801 grade Celsius). Formarea ionilor de Na și Cl are loc prin transferul unui electron de la atomul cu caracter chimic metalic,sodiul,la atomul cu caracter chimic nemetalic,clorul,format prin disocierea moleculei de clor.Sodiul este un metal
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
3=1,666, în conformitate cu teoria cinetică a gazelor. În consecință, la gazele rare, masele atomice sunt egale cu cele moleculare. Acestea au fost determinate din densități, prin aplicarea legii lui Avogadro. Gazele rare sunt incolore și inodore. Punctele lor de topire și de fierbere sunt cu atât mai joase, cu cât masa atomică este mai mică. Heliul este, dintre toate gazele, cel mai greu de lichefiat, căci punctul său de fierbere este de numai 4,2 K. Punctul de topire al
Gaz nobil () [Corola-website/Science/303056_a_304385]
-
de topire și de fierbere sunt cu atât mai joase, cu cât masa atomică este mai mică. Heliul este, dintre toate gazele, cel mai greu de lichefiat, căci punctul său de fierbere este de numai 4,2 K. Punctul de topire al heliului variază cu presiunea mult mai mult decât al celorlalte elemente. La 25,3 atm, punctul de topire al heliului este de 1,13 K; la 140 atm, el este de 4,21 K, la 70 atm este de
Gaz nobil () [Corola-website/Science/303056_a_304385]
-
dintre toate gazele, cel mai greu de lichefiat, căci punctul său de fierbere este de numai 4,2 K. Punctul de topire al heliului variază cu presiunea mult mai mult decât al celorlalte elemente. La 25,3 atm, punctul de topire al heliului este de 1,13 K; la 140 atm, el este de 4,21 K, la 70 atm este de 50 K, iar la 100 000 atm se poate obține heliu solid, la temperatura camerei. La presiunea atmosferică, punctul
Gaz nobil () [Corola-website/Science/303056_a_304385]
-
heliului este de 1,13 K; la 140 atm, el este de 4,21 K, la 70 atm este de 50 K, iar la 100 000 atm se poate obține heliu solid, la temperatura camerei. La presiunea atmosferică, punctul de topire al heliului este atât de apropiat de 0°K, încât este probabil că el nu va putea fi atins. Căldurile de topire ale gazelor rare au valori extrem de mici (0,0033 kcal•mol pentru heliu, la -270 °C și 0
Gaz nobil () [Corola-website/Science/303056_a_304385]
-
iar la 100 000 atm se poate obține heliu solid, la temperatura camerei. La presiunea atmosferică, punctul de topire al heliului este atât de apropiat de 0°K, încât este probabil că el nu va putea fi atins. Căldurile de topire ale gazelor rare au valori extrem de mici (0,0033 kcal•mol pentru heliu, la -270 °C și 0,265 kcal•mol pentru argon, la -189 °C). De asemenea au valori mici și căldurile de vaporizare (0,022 kcal•mol pentru
Gaz nobil () [Corola-website/Science/303056_a_304385]
-
loc fiind resetat dacă jucătorul doarme într-un pat. Obiectele căzute pot fi reluate dacă jucătorul poate să le găsească înainte să dispară. Jucătorii pot acumula puncte de experiență pentru diferite activități, precum omorârea creaturilor sau a altor jucători, minarea, topirea minereurilor, creșterea și înmulțirea animalelor, si prepararea mâncării. Aceste puncte pot fi folosite pentru obținerea prin incantație a uneltelor, armurilor sau armelor. Acestea sunt în general mult mai puternice, se uzează mai greu, sau alte efecte speciale. Cel mai greu
Minecraft () [Corola-website/Science/322488_a_323817]
-
este ultimul lantanid și pe contracția lantanidelor - raza atomică a lutețiului este cea mai mică dintre lantanide, având jumătate din raza celui mai mare lantanid, lantanul. De exemplu, lutețiul (comparat cu alte lantanide) este cea mai mare densitate, punct de topire și duritate. Lutețiul este un metal bazic care are adesea starea de oxidare +3 în compuși. Totuși, compușii săi au adesea numele format după nomenclatura Stock (de exemplu, clorura de lutețiu (III) este același lucru cu clorura de lutețiu). Încă
Lutețiu () [Corola-website/Science/305367_a_306696]
-
sunt: dealurile Coasta, Chiciora, Muscelul, Mierla, Lunca și Pârgului. Pe versanții dealurilor ce înconjoară comună că și pe cei din interior s-au format numeroase vai ca urmare a torenților proveniți din ploile abundente de primăvară și toamnă, precum și din topirea zăpezilor. Aceste vai și-au format un curs ocolit, în funcție de structură terenului, șerpuind printre formele de relief colinar, înălțimi cărora localnicii le-au zis dealuri. Între acestea se întind platforme acoperite în întregime cu pomi fructiferi. Cea mai joasă treaptă
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
religioase, la plombe dentare, ecrane pentru radiații electromagnetie și circuite electronice. Argintul, cel mai răspândit metal prețios, are multe proprietăți similare cu ale aurului, dar este mai ușor și se oxidează mai repede. Platina are un punct foarte înalt de topire și nu se oxidează. Titlul unui metal prețios arată conținutul de metal prețios fin al unui aliaj, exprimat în miimi. Titlul se mai poate exprima în carate. Pentru metale, 1 carat înseamnă a 1/24-a parte. Aurul pur are
Metal () [Corola-website/Science/299791_a_301120]
-
element chimic metalic, titanul este recunoscut pentru rația sa duritate-greutate mare. Este un metal dur cu densitate mică, care este destul de ductil (în special în mediile fără oxigen), lucios și alb argintiu în culoare. Temperatura relativ ridicată a punctului de topire (peste 1649 °C) îl face folositor ca metal refractar. Tipurile comerciale de titan (cu puritate de 99,2%) au rezistența de rupere la tracțiune maximă de 434 MPa, identică cu cea a aliajelor de oțel de calitate slabă, dar sunt
Titan () [Corola-website/Science/303225_a_304554]
-
patru ani. Titanul arde în aer când este încălzit la și în oxigen pur la sau mai mult, formând dioxid de titan. Prin urmare, metalul nu poate fi topit în aer liber din cauză că arde înainte de a ajunge la punctul de topire, deci acest proces poate fi efectuat doar într-o atmosferă inertă sau în vid. Este, de asemenea, unul din puținele elemente ce ard în azot gazos pur (la 800 °C sau 1,472 °F și formează azotură de titan, care
Titan () [Corola-website/Science/303225_a_304554]
-
vest - est, ca și culoarul Dunării. Vânturile au imprimat direcție dunelor de nisip, care se întind pe distanțe de zeci de kilometrii și care se succed de la nord spre sud, fiind despărțite de văi, uneori cu apă. Primăvara, vânturile grăbesc topirea zăpezii, dar dacă se prelungesc în lunile următoare, provoacă o uscare a atmosferei, ceea ce determină secete prelungite. La sfârșitul lunii octombrie și începutul lui noiembrie, vânturile au o frecvență mai mare. Zona Calafat se caracterizează printr-un climat temperat cu
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
sau pentru a se face canaluri de comunicație, de pildă unirea Șiretului cu Prutul prin râul Bahlui, care ar fi de mare folos și pentru comercia capitalei"". Malurile Șiretului sunt formate din straturi de pietriș, nisip și loess. Primăvară, odată cu topirea zăpezilor și vară, după ploi abundente, râul Siret poate provoca inundații. Dacă în mod normal, lățimea Șiretului este de 70-100 m, iar adâncimea de 0,20-0,70 m, în perioada topirii zăpezilor sau al precipitațiilor abundente, lățimea să crește la
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
din straturi de pietriș, nisip și loess. Primăvară, odată cu topirea zăpezilor și vară, după ploi abundente, râul Siret poate provoca inundații. Dacă în mod normal, lățimea Șiretului este de 70-100 m, iar adâncimea de 0,20-0,70 m, în perioada topirii zăpezilor sau al precipitațiilor abundente, lățimea să crește la 200 m, iar adâncimea ajunge la 2-3 m. Pe cursul sau au fost realizate mai multe baraje și lacuri de acumulare, reducând pericolul de inundații (cele mai recente au fost în
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]
-
nu conținea tantal pe scară largă în 1866, abia la începutul secolului 20 niobiul a început să fie folosit comercial, în filamentele lămpilor incandescente. Această utilizare a devenit rapid învechita odată cu înlocuirea niobiului cu tungstenul, care are o temperatură de topire mai ridicată fiind astfel preferabil pentru folosirea la lămpi incandescente. Descoperirea faptului că niobiul crește duritatea oțelului a fost făcută în anii 1920, iar această utilizare rămâne utilizarea principala. Anul 1905 - niobiul pur este obținut de Von Bolton, iar 2
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
5 a tabelului periodic (vezi tabelul), deși are o configurație atipica în ultimul său nivel energetic în comparație cu restul membrilor grupei. Acest lucru poate fi observat în vecinătatea ruteniului (44), rodiului (45) și a paladiului (46). Prezintă un punct înalt de topire (2468C), care este depășit doar de 6 elemente: carbon, tungsten, rheniu, tantal,osmiu și molibden , iar punctul de fierbere este de 5127C. Niobiul devine un supraconductor la temperaturi criogenice. La presiunea atmosferică, are cea mai ridicată temperatura critică ai supraconductorilor
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
NbO), si de asemenea și cu numărul de oxidare mai rar +2 (NbO). Cel mai des întâlnit este pentoxidul, precursor al aproape tuturor compușilor și aliajelor niobiului. Niobații sunt generați prin dizolvarea pentoxidului în soluții bazice de hidroxizi sau prin topirea să în oxizi ai metalelor alcaline. Exemple sunt niobatul de litiu (LiNbO) și niobatul de lantan (LaNbO). În niobatul de litiu există o structură distorsionată asemănătoare cu perovskita, pe când niobatul de lantan conține ioni . Sulfidul stratificat de niobiu (NbS) e
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
etoxidului de niobiu (V) la peste 350 °C. Niobiul formează halogenuri cu numerele de oxidare +5 și +4, precum și diverși compuși substoichiometrici. Pentahalogenurile () au centri de Nb octaedrici. Pentafluorura de niobiu (NbF) e un solid alb cu o temperatură de topire de 79.0 °C iar pentaclorura de niobiu (NbCl) e galbenă (vezi imaginea din stanga), având o temperatură de topire de 203.4 °C. Ambele sunt hidrolizate pentru a da oxizi și oxihalogenuri, cum ar fi NbOCl. Pentaclorura e un reactiv
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
diverși compuși substoichiometrici. Pentahalogenurile () au centri de Nb octaedrici. Pentafluorura de niobiu (NbF) e un solid alb cu o temperatură de topire de 79.0 °C iar pentaclorura de niobiu (NbCl) e galbenă (vezi imaginea din stanga), având o temperatură de topire de 203.4 °C. Ambele sunt hidrolizate pentru a da oxizi și oxihalogenuri, cum ar fi NbOCl. Pentaclorura e un reactiv versatil, fiind folosită la generarea de compuși organometalici, cum ar fi diclorura de niobocen (). Tetrahalogenurile () sunt polimeri închiși la
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
un aliaj al fierului cu niobiului folosit în producerea oțelului. Feroniobiul conține între 60% și 70% niobiu. Fără adăugarea de oxid de fier, pentru producția niobiului e folosit procesul aluminotermic. Pentru a atinge marja aliajelor supraconductoare, este necesară purificarea ulterioară. Topirea cu fascicul de electroni în vid e metodă folosită de către cei doi principali distribuitori de niobiu. În 2013, compania braziliană Cia. Brasileira de Metalurgia & Mineracao „controla 85% din producția mondială de niobiu.” Serviciul de prospectare geologică al Statelor Unite estimează că
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
simultan, conduse în mare parte de Războiul Rece și de Cursa Spațială. Sensitivitatea niobiului la oxigen necesită procesarea să în vid sau într-o atmosferă inerta, care crește exponențial costul și dificultatea producției. Retopirea prin arc în vid (RAV) și topirea cu jet de electroni (TJE), tehnologii noi la acel timp, au permis dezvoltarea de metale reactive, cum ar fi niobiul. Proiectul aliajului C-103 a început în 1959 cu nu mai puțin de 256 de aliaje de niobiu experimentale în
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
-i acoperă suprafața, presupunând că activitatea tectonică a planetei permite existența apei în zonele adânci, sub o calotă extrem de groasă de gheață. Transformarea planetei Jupiter într-un soare apropiat de satelit duce la creșterea temperaturii medii la suprafață, ceea ce determină topirea ghețurilor. Astfel, creaturile din adâncurile oceanelor europane pot ieși la suprafață. Asemănătoare ființelor acvatice terestre, acestea își petrec în primă fază viața în ambele medii: ziua stau în adâncurile oceanelor, iar noaptea ies la suprafață și se odihnesc în igluuri
Odiseea spațială () [Corola-website/Science/329797_a_331126]