3,826 matches
-
în condiția sa biologică și socială (are o identitate, o familie, o profesie), dublat de Ionaghinionistul, care trăiește în orizontul nenoro cului și incomunicării (singurătate psihologică; omul ce șia pierdut ecoul) și Iona visă torul solitar. Primul conflict - între realitatea trăită și idealitatea visată - este de ordin existențial. În tabloul al doilea, vocea unui Iona resemnat se opune vocii omului revoltat, care trăiește un conflict cognitiv. Sfidând limitele, el devine căutătorul propriului adevăr, al identității sinelui de adâncime, devine Ionacugetătorul, apoi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
unități logice, marcate prin „decupajul“ strofic (strofe inegale, de 16, respectiv 4 versuri, cu măsură și ritm variabile, cu rimă împerecheată). Incipitul asociază eului liric ipostaza poetului care creează întrun spațiu al claustrării, năzuind să transforme în artă orice experiență trăită sau imaginată: Le am scris cu unghia pe tencuială / Pe un părete de firidă goală. Prima secvență surprinde condiția neobișnuită a artistului modern, imaginând actul scriiturii întrun uni vers carceral. În acest context, motivul întunericului și motivul singurătății devin simboluri
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
propria ipostază auctorială. Cartea scrisă și publicată în 1933 este un roman exotic și erotic, este romanul unei experiențe ontice și morale. Înscris în categoria ficțiunii autobiografice, acest roman al experienței ilustrează literatura autenticității. Raportul dintre universul romanesc și realitatea trăită este evidențiat în Memorii: „scriind despre oameni și întâmplări care au avut un rol în viața mea, miera peste putință să inventez. Am schimbat, evident, numele personajelor, în afară de al lui Maitreyi și al surorii ei, Chabu [...]. Și, evident, scăldasem lumea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
este subliniată și prin elemente metatextuale. Mottoul: Îți mai amintești de mine Maitreyi, și dacă da, ai putut să mă ierți? e o emblemă a autenticității prin adresarea directă, punând în același timp întregul univers al cărții sub zodia experienței trăite direct, sub semnul amintirii și al interogației. Titlul fixează în cen trul acestei experiențe de cunoaștere prin eros o eroină misterioasă și fascinantă, cu nume de zeitate indică (în limba hindusă, bunătate), pe Maitreyi Devi, fiica profesorului Dasgupta, pe care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pe care Eliade a cunoscuto în timpul studiilor la Calcutta. Item 2: prezentarea a patru elemente de structură și de compoziție ale textului narativ studiat, semnificative pentru romanul experienței Temele romanului se leagă direct de experiențe cu rol inițiatic: iubirea imposibilă - trăită ca ruptură de nivel ontic, ca experiență a libertății absolute -, cunoașterea ca revelare a sacrului, creația ca act de autoîntemeiere. Alcătuit ca o confesiune la persoana întâi (narațiune autodiegetică), romanul ilustrează o formulă narativă modernă, cea a jurnalului comentat. Aceasta
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
registrul eseului, al reportajului, al corespondenței, al reflecției și amintirii, al descrierii sau al narațiunii. Sub raportul structurii, formula jurnalului comentat determină configurarea a două planuri: unul al prezentului trăirii (timp al narațiunii consemnat în jurnal, în simultaneitate cu evenimentul trăit: 1928- 1931) și unul al reflecțiilor ulterioare, al analizei lucide din perspectiva deznodământului deja știut (timpul narării, precizat în final: ianuarie- februarie 1933). Rezultanta alternării pla nu rilor temporale este surprinzătoare: povestea de iubire, asemeni mitului, iese din du rată
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
personaje, obsedate de cunoașterea sinelui și cu noaș terea lumii, trăiesc iubirea ca experiență a sacrului și ca magie. Ei în cearcă săși or doneze epic (jurnalul lui Allan și romanul personajului auctorial), liric sau filozofic (creațiile lui Maitreyi) experiențele trăite, pentru a afla răspunsuri la întrebări grave despre sensul existenței. Prin sinceritatea absolută, prin trăirea devastatoare și prin autenticitatea confesiunii, se transcende individualul, întrun roman al experienței care „sporește cu unul seria miturilor umanității“ (Perpessicius). - VARIANTA 14 SUBIECTUL I (30
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
o nouă naștere, ca ființă spirituală care transcende propria materie. Eroul poate astfel atinge visata libertate (un afară adevărat), acea palmă de loc pe care să și întipărească talpa arsă de noapte, urmă a trecerii sale prin lume, a vieții trăite ca „devenire întru ființă“. Personajsimbol, Iona e o voce a umanității, e un erou dramatic care se revoltă superior împotriva limitărilor ontologice. Privit din acest unghi, Iona este purtătorul viziunii despre lume, al concepțiilor și al reprezen tărilor autorului. ÎNCHEIERE
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Forces nouvelles, 12 decembrie 1963). Acțiunea își înfige rădăcinile într-o credință solidară și general practicată. Se pune întrebarea dacă legătura care îi unește pe militanții CDU-ului german ai DC-ului italian și ai CDS-ului francez este creștinismul trăit. Dar există exemple nenumărate, atît în trecut, cît și în prezent, de responsabilii de partide de inspirație creștin democrată respirînd într-o atmosferă personală religioasă și cu o viață religioasă susținută. Să reținem cîteva cazuri emblematice ale secolului XX și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
ruga zilnic 6. Edmond Michelet recursese și el adesea la Euharistie, mergea regulat la slujbele religioase, se ruga, se spovedea 7. Despre Helmut Kohl, Joseph Rovan scrie că "baza" acțiunilor sale și a viziunii sale politice "este credința creștină catolică trăită și practicată fără ostentație și fără agresivitate dar, de asemeni, fără odihnă". Cancelarul Germaniei povestește el însuși că provine dintr-un mediu "profund "negru", adică de factură catolică"8. Oscar Luigi Scalfaro, președintele Republicii italiene, absolvent al Universității Catolice Sacré-Coeur
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
entuziasm extraordinar al militanților, pe care un istoric îl sesizează ușor atunci cînd își strînge dovezile. Acest entuziasm sincer răspundea speranței arzătoare de a promova o reînnoire profundă a societăților europene, începînd cu creștinismul și cu anumite idei privind politica trăită ca misiune, act de caritate față de aproapele nostru, dăruire de sine, slujirea altora. Acest entuziasm generos al militantului nu era doar apanajul democrației creștine, ci îl găsim și în alte familii politice, dar el a constituit un element important în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
autonomia sferei politicului față de sfera religiei. Ca Papă, el menținea o anumită rezervă și distanță care nu excludeau însă o atenție deosebită acordată evoluțiilor democrației creștine și problemelor peninsulei. Calvarul lui Aldo Moro a fost propriul său calvar, o încercare trăită intens. La 2 aprilie, el a lansat un apel politic ca Moro să fie cruțat, iar la 22 aprilie a trimis, fără nici un rezultat, o scrisoare răpitorilor, sub semnătura lui. El a ținut să fie prezent la ceremonia de înmormîntare
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Centrală și de Est" institut de formare a șefilor de partide, care organizează în toată Europa Centrală și de Est seminarii, colocvii, conferințe. Sarcina sa este considerabilă. Condițiile realizării ei variază mult de la o țară la alta, în funcție de intensitatea dramelor trăite, de la nazism la comunism, funcție, de asemenea, de tradițiile religioase ale fiecăreia. După război, partidele de inspirație creștină s-au reconstituit, avînd uneori succese electorale importante. Dar curînd s-a instalat dictatura, ducînd fie la dispariție, fie la transformarea în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
orice fanatisme sau totalitarisme mentale și din care a decurs și personalitatea sa de tămăduitor. Astfel, a scos mentalul din umbrele sale către lumina rațiunii, totdeauna cu sobrietate și probitate științifică, pentru ca, astăzi, să putem vorbi de legenda unei pasiuni trăite și permanent înflăcărată de elanul subiectivității sale. Totodată, credința în psihiatrie l-a imunizat în fața neliniștilor profesionale, i-a hrănit rigoarea pozitivă a creației, i-a conferit aura de adevărat magistru. Toate au fost consecință a faptului că a văzut
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
istorică) și spune: iar acum, crede! Dar nu: crede această relatare cu acel fel de credință ce ține de o relatare istorică, ci mai curând: crede, orice s-ar întâmpla! Iar aceasta o poți face numai ca rezultat al vieții trăite.“ (1937) „Mi se pare că o credință religioasă nu poate fi decât ceva de felul angajării pasionate față de un sistem de referință. Așadar, deși este credință, ea reprezintă de fapt un mod de a trăi și un mod de a
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
viața - pot să impună această noțiune.“ (1948)49 Wittgenstein vedea așadar în convingerile fundamentale după care se conduc oameni capabili de reflecție nu un produs al discuției raționale, al unui examen critic al temeiurilor, al cântăririi argumentelor, ci expresia „vieții trăite“, în primul rând a experienței suferinței. Omul este religios în măsura în care aderă în mod pasionat la un anumit fel de a trăi și de a judeca viața, care este modelat de experiențele sale. La un nivel mai adânc decât cel al
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
a poeziei intensifică fenomenele galactice, făcîndu-le remarcabile pentru întregul cosmos, se exprimă plastic G. Ibrăileanu 352. Ca atare, simpla punere în versuri (oricît de reușite) a filozofiei este o poezie slabă, precum și simpla reacție sentimentală prezentată drept operă de filozo-fie "trăită" este o filozofie slabă, un simulacru de filozofie, fiindcă în poezie trebuie să prevaleze atitudinea poetică, iar în filozofie atitudinea filozofică 353. Chiar dacă filozofia poate fi "trăită", în principiu, filozoful, la fel ca omul de știință, generalizează, rolul principal în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
este o poezie slabă, precum și simpla reacție sentimentală prezentată drept operă de filozo-fie "trăită" este o filozofie slabă, un simulacru de filozofie, fiindcă în poezie trebuie să prevaleze atitudinea poetică, iar în filozofie atitudinea filozofică 353. Chiar dacă filozofia poate fi "trăită", în principiu, filozoful, la fel ca omul de știință, generalizează, rolul principal în activitatea sa avîndu-l efortul rațional, care presupune conceptualizarea conținuturilor cognitive și redarea lor prin limbă. Această generalizare are însă o bază individuală, întrucît nu se produce pe
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
e în conformitate cu natura Creației. E iluzorie iluzia că toate acestea sunt o iluzie. Toate sunt, de fapt, manifestări ale "Marelui Pescăruș". Realitatea este ceea ce este și așa cum este. Transcende orice încercare de descriere. Cunoașterea Adevărului nu poate fi decît directă, trăită. Partea se scaldă în beatitudinea întregului. Nimic nu poate exista în afara acestuia, în mod independent. Poate vreun filosof, sau vreun gînd rătăcit, sau iluzia unor imagini proiectate pe ecranul minții noastre. Dar cînd observatorul însuși devine ecranul, rămîne doar Adevărul
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
nu rezistă puterii adevărului, chiar dacă uneori drumul e lung și solicită prudență. În general, pentru noi oamenii, drumul către înțelepciune este sinuos, precum cel din toate traseele inițiatice. A te învrednici însă de înțelepciune înseamnă a deveni demn de cunoașterea trăită a adevărului. Așadar, nu doar prin violență se poate schimba lumea, ci și făcînd recurs la puterea morală din noi și adresîndu-ne conștiinței și umanității adversarilor, direct, sau indirect, prin rugăciune de pildă. Cînd sunt slab, atunci sunt tare", spunea
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
suferinței împiedică adesea, desigur, o bună înțelegere a istoriei, punerea ei în perspectivă, distanțarea totuși necesară între istorie și memorie. Din istoria evreilor, aceștia, dar și ne-evreii, după exemplul lor, nu rețin adesea decât discursul despre suferință, din cauză că memoria trăită sau imaginată a suferinței a ținut loc de istorie mult timp și continuă s-o facă în zilele noastre. Cum s-a fabricat deci această memorie cu rădăcini medievale, care ne bântuie mai mult ca niciodată după genocid și care
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de la credință. Speranța stătea în repetarea răspunsurilor la suferință, printre care se număra martiriul. Oricât de îndepărtate de noi ar putea părea aceste răspunsuri, ele contrabalansau cel puțin deznădejdea supraviețuitorilor. Fără îndoială, ele nu redau în toată intensitatea ei suferința trăită efectiv. Dar nici suferința, nici deznădejdea nu se măsoară. De aceea suntem întotdeauna simpli spectatori la suferința Celuilalt. Generațiile următoare auzeau totuși această suferință și încercau s-o înțeleagă cu instrumentele aflate la dispoziția lor. În lumea sefardă, într-un
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
din păcatul lor de apostazie, fiindcă Dumnezeu va avea poate milă și-l va trimite pe adevăratul Mesia. Astfel, aceste elegii derulează istoria de suferință a evreilor spanioli începând cu atacurile din 1391. De asemenea, diverse poezii liturgice evocă necazurile trăite inspirându-se din evenimente arhetipale ca distrugerea Templului și reafirmând credința în mântuirea ce va să vină. Toată această literatură este saturată de frământare spirituală, revelând teama părăsirii de către Dumnezeu, în consonanță cu această perioadă de excluziune agravată, preludiu al
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
și mereu iminentă, ca și cum istoria evreilor nu ar fi nimic altceva decât un interminabil ciclu de dezastre. Istoria evreilor ar începe, în fapt, cu ea și, în cel mai rău caz, s-ar termina cu o altă tragedie similară. Suferinței trăite îi răspunde astfel suferința imaginată și viitoare. Devenit obiectul unui cult, evenimentul se sacralizează, iar memoria lui se absolutizează. Nu întâmplător un cercetător al Holocaustului ca Alvin Rosenfeld cere ca memoriile, poezia și proza dedicate acestui subiect să fie tratate
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
sale spre reali zarea de Sine, se întinde dincolo de personalitatea ego-ului, pe toate planurile; datorită naturii sale atotcuprin zătoare, el este mai strălucitor și mai întunecat decît ego-ul. Din aceasta observăm puterea numinoasă a Sinelui ce poate fi cu greu trăită altfel. Din acest motiv, experiența Sinelui este întotdeauna o înfrîngere pentru ego." (în Mysterium Conjunctionis, C. W., vol. 14, p.778). Sinele poate fi realizat în mod spontan. E sensul, cadrul sau temelia transpersonală pe care se sprijină existența, față
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]