9,719 matches
-
1745; Sfânta și dumnezeiasca evanghelie, Râmnic, 1746; Molitvelnic, Râmnic, 1747; Catichismus, introd. Gherasim Timuș, București, 1897. Repere bibliografice: Episcopul Athanasie, Sfânta episcopie a eparhiei Râmnicului - Noul Severin în trecut și acum, București, 1906, 95-126; Alex. Lăpădatu, Damaschin episcopul și dascălul - traducătorul cărților noastre de ritual, CL, 1906, 6-8; N. Iorga, Opera episcopului Damaschin, R, 1909, 1; Ioan Bălan, Limba cărților bisericești, Blaj, 1914, 253-264; Barbu Theodorescu, Episcopul Damaschin și contribuția sa la crearea limbii literare române, MO, 1960, 9-12; Ist. lit.
DAMASCHIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286657_a_287986]
-
CODRESCU, Teodor (1.IV.1819, Iași - 23.III.1894, Iași), jurnalist, traducător, prozator și autor dramatic. A început cursurile școlii primare la Galați (1832), apoi, la Iași, este înscris la Academia Mihăileană, pe care o termină în 1838. După absolvire, va fi numit profesor suplinitor la Academia Mihăileană, dar părăsește școala în
CODRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]
-
românească” timp de aproape opt ani și, câteodată, și în „Icoana lumei”. C. se îndreaptă cu precădere către scriitori obscuri ori mediocri, pe care nu totdeauna îi menționează. Rareori alege câte un nume ca Al. Dumas ori E. Scribe. Ca traducător, meritul său principal este de a fi dat, în 1853, cea dintâi versiune românească a romanului Coliba lui Moșu Toma sau Viața negrilor din sudul Statelor Unite din America (I-II), de Harriet Beecher Stowe, sprijinind astfel mișcarea de emancipare socială
CODRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]
-
are un caracter ocazional, fiind destinat a marca inaugurarea Companiei Davila. Se adaugă Modern, un monolog burlesc, și alegoria 100 de ani, „revistă istorică națională a sec. XIX”, de fapt o însăilare de versuri și proză din autori români. Ca traducător de opere dramatice, în afară de Roma învinsă de A. Parodi, C. a mai realizat versiunea românească a piesei Hatmanul, după drama L’Hetman a lui Paul Déroulède, și Cârdășia, după La Camaraderie de Eugène Scribe. În momente și schițe, aceeași lume
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
COMȘA, Ioan (26.XI.1912, București), traducător și publicist. Este fiul Otiliei (n. Garfunkel) și al lui Aron Comșa, contabil. Licențiat al Facultății de Științe Juridice a Universității din București, face și studii la Pitman’s College din Londra. Membru al Baroului de Ilfov, este secretar în
COMSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286351_a_287680]
-
general de redacție al „Revistei româno-americane”. Colaborează la „Manuscriptum”, „Revista bibliotecilor”, „Pembroke Magazine” (Carolina de Nord, SUA), „Secolul 20”, „Tribuna României”. C., prieten cu Mihail Sebastian (în al cărui jurnal este evocat de câteva ori), se afirmă ca un bun traducător din literaturile engleză și americană, cu deosebire din opera lui Charles Dickens și a lui Erskine Caldwell. Viața lui David Copperfield de Charles Dickens, în transpunerea lui C. , se distinge prin fidelitatea față de sensurile originalului. Scrupulozitatea traducătorului se vădește și
COMSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286351_a_287680]
-
ca un bun traducător din literaturile engleză și americană, cu deosebire din opera lui Charles Dickens și a lui Erskine Caldwell. Viața lui David Copperfield de Charles Dickens, în transpunerea lui C. , se distinge prin fidelitatea față de sensurile originalului. Scrupulozitatea traducătorului se vădește și în grija cu care și-a revizuit prima ediție. Pentru Njala. Saga despre Njal este distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din București (1980). C. are, de asemenea, numeroase contribuții (studii, comunicări) în domeniul relațiilor româno-americane. Traduceri: B.
COMSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286351_a_287680]
-
, Vladimir (1.V.1921, București - 6.XII.1991, București), prozator și traducător. Este fiul Ellei (n. Pauker) și al lui Lazăr Colin, funcționar. C. (al cărui nume la naștere era Jean), învață la Liceul „Cantemir Vodă” din București, absolvit în 1944, urmând apoi un an la Facultatea de Litere și Filosofie a
COLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
CONSTANTINESCU, Dan (6.II.1921, Hunedoara - 13.III.1991, Freiburg), poet și traducător. Descinde dintr-o familie de intelectuali; tatăl său, Anghel Constantinescu, director al Școlii profesionale din Hunedoara, și mama, Zoe (n. Nicoară), aveau cultul cărții și făcuseră o adevărată pasiune pentru muzică. După terminarea studiilor secundare la Orăștie, C. se va
CONSTANTINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286369_a_287698]
-
antologia sa în cinci volume din lirica niponă (1974), pe care o va aborda într-o selecție de tanka-haiku și împreună cu Ion Acsan. Critica n-a rămas insensibilă la acest efort, văzând în el pe unul dintre cei mai importanți traducători. Edgar Papu era, de altminteri, convins că poetul aducea „o excepțională contribuție românească” la cunoașterea creației rilkeene, tocmai fiindcă versurile lui deveneau rezonante intențiilor marelui poet. Mergând în același sens, Nicolae Balotă sesiza și el faptul că în opera traducătorului
CONSTANTINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286369_a_287698]
-
traducători. Edgar Papu era, de altminteri, convins că poetul aducea „o excepțională contribuție românească” la cunoașterea creației rilkeene, tocmai fiindcă versurile lui deveneau rezonante intențiilor marelui poet. Mergând în același sens, Nicolae Balotă sesiza și el faptul că în opera traducătorului „adie ceva din parfumul originalului, iar tăcerile acelei mici poezii japoneze umflă ușor perdeaua cuvintelor în limba tălmăcirii”, făcând ca peste ele „harul” să coboare „candid”. SCRIERI: Unde, București, 1969; Vatră, București, 1978. Traduceri: R.M. Rilke, Versuri, București, 1966 (în
CONSTANTINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286369_a_287698]
-
mulți alții), germani (Goethe, Chamisso, Heine ș.a.), ruși (Krâlov, Nekrasov, Kuprin), alcătuiesc o antologie sui-generis a celor mai importante literaturi europene. Cei ce au zăbovit însă asupra încercărilor lui nu s-au arătat întotdeauna satisfăcuți de echivalențele românești oferite de traducător, mai ales pentru operele poetice. I s-au reproșat lipsa de înțelegere față de specificul poeziei sau faptul că acribia învățatului copleșește textul, care nu depășește stadiul unor versificări elementare. Sunt, nu încape îndoială, observații îndreptățite, dar care nu micșorează cu
CONSTANTINESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286377_a_287706]
-
CONSTANTINESCU, Ovidiu (28.III.1914, București - 16.XII.1993, București), prozator și traducător. Este fiul Theodorei (n. Constantinescu) și al lui Dumitru Constantinescu, funcționar. În 1932 a absolvit Liceul „Sf. Sava” din capitală, iar în 1933 s-a înscris la Facultatea de Litere, secția franceză. A fost redactor la diverse publicații literare interbelice
CONSTANTINESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286376_a_287705]
-
misterioase în sine, ci creează straniul pornind de la elemente banale. Impresia de artificialitate și livresc se impune la lectura unora dintre prozele sale, fără ca aceasta să afecteze valoarea operei în ansamblul ei. C. a depus și o intensă activitate de traducător, dând echivalențe românești unor romane de Stendhal, Romain Rolland, Colette, Al. Dumas, Victor Hugo, Maurice Druon, Jules Verne, Dostoievski, Taras Șevcenco, Fenimore Cooper, Alejo Carpentier ș.a. În colecția „Masca”, i-a apărut în 1984 suita de medalioane critice Portrete de
CONSTANTINESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286376_a_287705]
-
, Costache (14.IX.1778, Țigănești, j. Galați - 4.II.1849, Țigănești, j. Galați), poet, autor de piese de teatru, traducător. Fiu al vornicului Manolachi Conachi și al Ilenei, descendentă din Cantacuzini, C. primește la botez prenumele Alexandru, cel de Costache fiindu-i dat mai târziu, potrivit unui vechi obicei, pentru răscumpărarea postumă a unui copil. Învață la început în familie
CONACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
LCF, 1995, 23; Saviana Stănescu, Ilie Constantin: „Nu m-am temut de anonimat și am luat în serios ideea de răscumpărare a fugii mele din țară”, ALA, 1995, 275; Dicț. scriit. rom., I, 641-644; Titu Popescu, Ilie Constantin, antologator și traducător, JL, 1996, 1-4; Daniel Cristea-Enache, „Prințul de diamant”, CC, 1996, 3; Mircea A. Diaconu, Poeți din exil, CL, 1997, 11; Pop, Pagini, 88-93; Gabriel Dimisianu, Epistolar Ilie Constantin, RL, 1998, 33; Dicț. analitic, I, 291-293; Constanța Buzea, Poetul la 60
CONSTANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
CORBEA, Teodor (c. 1670, Brașov - c. 1725), cărturar, traducător și autor de versuri. Ca descendent al unui neam de preoți și gocimani (epitropi) brașoveni slujind, de generații, bisericii din Șchei, C. va dobândi o instrucție solidă. Pe la 1690 trecea, cu doi dintre frații săi, în Țara Românească, punându-se
CORBEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286409_a_287738]
-
-lea printre manuscrisele Bibliotecii Brukenthal, SCL, 1960, 3; Ștefan Meteș, Din relațiile noastre cu Rusia, MA, 1960, 11-12; Seche, Schiță, I, 10-11; C. Șerban, Contribuție la repertoriul corespondenței stolnicului Constantin Cantacuzino, STD, 1966, 4; Gh. Cardaș, Teodor Corbea, poet și traducător al „Psaltirii”, MO, 1967, 1-2; Octavian Șchiau, Doina Curticăpeanu, „Psaltirea” lui Teodor Corbea, ST, 1967, 12; Ivașcu, Ist. lit., I, 202, 219, 239, 561; Ist. lit., I, 505-508, 515-516; Piru, Ist. lit., I, 280-281; Gáldi, Introducere, 107-109; Panaitescu, Contribuții, 600-611
CORBEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286409_a_287738]
-
religioase și dă unele informații prețioase, între care cele despre colaboratorii și beneficiarii săi. Proveniența traducerilor după care au fost realizate versiunile tipărite a constituit obiectul a numeroase cercetări privitoare la începuturile scrisului în limba română, ultimele concluzii stabilind diversitatea traducătorilor și a zonelor din care proveneau aceștia, fapt ce explică prezența unor elemente lingvistice specifice unei largi arii, cuprinse între nordul Munteniei-Hunedoara-Banat, vestul și nordul Transilvaniei și nordul Moldovei. O problemă deosebită a fost clarificarea relațiilor dintre textele rotacizante (în
CORESI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
Codicele Voronețean) și tipăriturile coresiene (în special Apostolul), impunându-se opinia că ambele categorii sunt relativ contemporane și au folosit aceleași traduceri mai vechi, provenite din zona Banat-Hunedoara, dar prin intermediul unor copii executate în Maramureș și în Bucovina. Așadar, atât traducătorii, cât și copiștii, apoi cei ce au revizuit textele (între care și C.) aparțineau unor zone diferite, ceea ce a condus, pe de o parte, la punerea în circulație a unor elemente regionale diferite, pe de alta, la clarificarea și unificarea
CORESI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
, Andrei (3.IV.1952, București), eseist și traducător. Este fiul istoricului literar Paul Cornea. În 1975 a absolvit Facultatea de Istorie și Teorie a Artei a Institutului „Nicolae Grigorescu”, iar în 1980 Facultatea de Limbi Clasice a Universității din București. Debutează publicistic în revista Liceului „Nicolae Bălcescu” din
CORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286422_a_287751]
-
1980, Mentalități culturale și forme artistice în epoca romano-bizantină (300-800), 1984, Scriere și oralitate în cultura antică, 1988). Deși în anii ’80 începuse să-și facă un nume în exegeza artelor plastice, C. s-a fixat pe piața literelor ca traducător și interpret al filosofiei lui Platon, colaborator al prestigioasei ediții coordonate de C. Noica; Hermeias filosoful (1983), Republica (1986), Philebos (1993) sunt cel puțin trei puncte de onoare dintr-o activitate filologic-filosofică aparent părăsită de publicistul incisiv al anilor 2000
CORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286422_a_287751]
-
COȘĂRĂU, Constantin (1861, Pereliotî-Transnistria - 1934, Odessa), poet și traducător. După ce a făcut studii pedagogice, a fost învățător în Tatarbunar. În 1918 se refugiază în stânga Nistrului. Primele sale versuri apar în anii 1924 și 1925 în coloanele ziarului „Plugarul roșu” și ale revistei „Moldova literară”. În 1928 a tipărit, la
COSARAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286432_a_287761]
-
CIOCULESCU, Șerban (7.IX.1902, București - 25.VI.1988, București), critic și istoric literar, memorialist, editor. Este fiul Constanței (n. Miloteanu) și al lui Nicolae Cioculescu, inginer naval, și frate cu traducătorul Radu Cioculescu; eseistul Barbu Cioculescu e fiul său. Urmează școala primară la București, Liceul „Traian” din Turnu Severin (1913-1920) și este student la Universitatea din București (Facultatea de Litere și Filosofie, 1920-1923, și Facultatea de Drept, pe care nu o
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
COSTIN, Sebastian (11.IX.1939, Galați - 30.XI.1997, Tel Aviv, Israel), poet, prozator și traducător. După absolvirea liceului, la Galați, în 1955 intră la Școala de Literatură „M. Eminescu”, devenită apoi Secția de literatură și critică a Universității din București, luându-și licența în 1960. Se întoarce în Galați, unde este, pe rând, bibliotecar, metodist
COSTIN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286446_a_287775]