5,827 matches
-
studiul "Poezia românească contemporană", delimitează aceste etape, utilizând conceptul de generație într-un sens biologic. Criteriul generației utilizat atât în accepția biologică cât și în accepția de generație de creație comportă însă o serie de limite. În accepția biologică criteriul trasează frontiere ferme între diferitele serii de autori ai ultimelor trei decenii. Vorbind însă despre "Generația de creație" constatăm că aceste frontiere intră în disoluție, datorită faptului că generațiile comunică între ele în timp sau în sincronie. Termenul de generație de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
unele dintre contextele largi în care termenul apare, iar în cadrul acestora să numim câteva dintre sensurile cele mai frecvente ale utilizării sale, fără nicio pretenție de a epuiza nici contextele, nici sensurile. Acest succint preambul are doar scopul de a trasa marginile, de a "încadra" mai clar nuanțele pe care conceptul le primește în cartea de față. Conceptul ca atare se leagă, istoricește vorbind, de numele lui Jean Piaget, Edgar Morin și Eric Jantsch, fiind văzut inițial ca o etapă de
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
implicată, participativă în locul celei confortabile, distanțate și contemplative pe care ar fi avut-o dacă decorul ar fi fost construit în cutia scenei. Schela, un portic imens, supraetajat pe patru nivele, de la nivelul fosei până la partea de sus a portalului, trasa o geometrie albă, puternică, de lemn masiv, o structură de prim-plan care lăsa toată scena teatrului vastă, în întunericul pe care se profila contrastant. În acest spațiu amplu, misterios, ca într-o peșteră sumbră, ca într-o noapte adâncă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
el singur politica științifică; pe de altă parte, presimțeam importanța noilor și rapidelor progrese din biologie și mai ales din biologia moleculară. Descoperirea dublei elice a ADN matrice a unui "program genetic" nu putea, după mine, să nu bulverseze perspectivele trasate de cei trei giganți ai secolelor XIX și XX: Darwin, Marx și Freud. Totul te făcea să te gîndești că urmările acestei înfruntări aveau să fie remarcabile. Trebuia deci să ne pregătim să gîndim alt-fel și, mai ales, să renunțăm
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ale celor trei tipuri de texte sunt evidențiate în următorul tabel. Discriminarea celor trei tipuri textuale este însă dificilă, fiindcă „nu constă în stabilirea unor categorii abstracte, ci în recunoașterea realității lor în materia vie a literaturii. Este greu de trasat o linie de demarcație dintre literar și neliterar“, după cum afirmă criticul Adrian Marino (Dicționar de idei literare). 2.3. Particularități de structură și de compoziție ale diferitelor tipuri de texte Diversitatea incontestabilă a textelor scrise nu permite un proces reductiv
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
recuperarea relației de comunicare cu lectorul. Chiar dacă pentru unii teoreticieni postmodernismul nu reprezintă decât o combinație eclec tică între modernism, avangardă și cultura populară/cultura pop sau un mit cultural al sfâr șitului de mileniu (Monica Spiridon), fiindcă postmodernismul își trasează frontie rele mai ales prin delimitare de modernism, se poate evidenția pregnanța unor trăsături proprii ce îi conferă identitate și substanță. Instituirea unui dialog insolit cu literatura preexistentă, prin intertextualitate; efectele majore ale acestui procedeu sunt: discreditarea stilului elevat al
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
nu observăm totuși că exemplele oferite îi fac un deserviciu lui Spranger. Dacă cel privitor la Kant este, așa cum am văzut, cel puțin discutabil, invocarea catolicului Hegel e chiar eronată. Dincolo de o posibilă integrare a concepției lui într-o grilă trasată pe coordonatele catolice ale "adevărului obiectiv" (cu toate că și aici am vorbi mai degrabă despre un adevăr obiectivat, iar nu despre unul de-a dreptul "obiectiv"), Hegel se manifestă însă ca un apologet al protestantismului. De altfel, el declară în maniera
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
adevăratul sens al cuvântului constituie, mai mult decât așa-zisul capitalism, cauza ultimelor mari crize culturale". Fenomenul se explică prin faptul că "individualizarea" promovată de protestanți n-a fost urmată de o "sinteză cu adevărat cuprinzătoare", pe care Spranger o trasează ca "sarcină de viitor a protestantismului" (Lebensformen, pp. 270-271). Aceasta trebuie să se producă nu neapărat pentru că este vorba despre protestantism, ci în virtutea unui principiu mai general, pe care Spranger îl susține ori de câte ori are ocazia. Potrivit acestui principiu, "toate marile
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în detrimentul dezvoltării societății civile și pentru sporirea puterii regimului politic existent, indiferent de intențiile acestuia în raport cu oamenii. Statul național și societatea civilă apar în Europa secolului al XVIII-lea prin intermediul puterii-cunoaștere. Stat național, devenit instrument prin care puterea politică a trasat granițe unui teritoriu mitologizat istoric și cultural, un teritoriu unde sunt "ai noștri"; vorbesc aceeași limbă (Herder); au un teritoriu etnocentric, unde populația și economia sunt de controlat. În schimb, formarea unei societăți civile independente în raport cu Politikul este o temă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
direcție au apărut ceea ce Foucault numea cunoașteri aservite, descalificate istoric și epistemic, cunoașteri lacunare, insuficient întemeiate, încorporate controlului politic. Statul politic și ai lui intelectuali ne învață cum să cunoaștem. Oricum posibilitățile de cunoaștere (istorică) merg într-o singură direcție, trasată de Chronos, aceea a Ireversibilității acțiunilor, faptelor umane și istorice. Disciplinarea gândirii și a cunoașterii prin norme impuse, controlul populației prin înregistrarea ei de către statul modern (recensăminte, cărți de identitate, baze de date personale etc.), politizarea umanului prin intelocrație merg
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de nedescoperire, pe terenul căreia o anume memorie publică, socială se instrumentalizează politic cu scopul menținerii anumitor privilegii pe cunoaștere. Prin aceste privilegii pe cunoaștere (istorică) se manifestă puterea politică. Avem condiții și condiționări restrictive de a cunoaște ce sunt trasate în mod planificat, rațional pentru o societate. Se știe că într-o arhivă nu poți intra oricum și nu poți cunoaște orice, ci doar pe baza unor norme și a unor aprobări, a unor verificări din partea instanțelor superioare. În nicio
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
dar și spațiu al absurdului uman. Nu este deloc mirabil că un Eugène Ionesco și-a întemeiat teatrul absurdului dintr-o profundă stare social-politică și mentală, abundentă în spațiul mioritic. Această neînțelegere este alimentată de o gândire antinomică, dialectică, care trasează "opoziții" în câmpurile de cunoaștere, ca, de exemplu: teoretic-practic; deductiv-inductiv; util-inutil; adevăr-fals; concret-abstract; pozitiv-negativ; trasează opoziții între câmpurile de cunoaștere și îl aruncă pe creator într-un spațiu al absurdului cotidian. Societatea românească, aproape întotdeauna, s-a manifestat eronat în raport cu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a întemeiat teatrul absurdului dintr-o profundă stare social-politică și mentală, abundentă în spațiul mioritic. Această neînțelegere este alimentată de o gândire antinomică, dialectică, care trasează "opoziții" în câmpurile de cunoaștere, ca, de exemplu: teoretic-practic; deductiv-inductiv; util-inutil; adevăr-fals; concret-abstract; pozitiv-negativ; trasează opoziții între câmpurile de cunoaștere și îl aruncă pe creator într-un spațiu al absurdului cotidian. Societatea românească, aproape întotdeauna, s-a manifestat eronat în raport cu cei care au oferit cunoaștere autentică, considerându-i rupți de realitate, izolați într-un turn
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
încorporate în ea. Printr-un acord între diferențele și similaritățile dintre științe se poate ajunge la o unificare. Înțelegerea istoriei este legată de dinamică și devenire. Istoria este ceva în devenire, se impune ca o atenție pentru ceilalți, marchează evenimente, trasează opțiuni și contribuie la degajarea terenului social-politic pentru acțiunile viitoare. Perspectiva foucauldiană de a scrie istorii este cu totul originală, în ciuda influențelor sale, a ideilor ce le-a dezvoltat. Despre raporturile lui Foucault cu filosofia și autorii care l-au
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
secolul al XX-lea către social-democrație a fost o nouă răzbunare a unui adversar intelectual învins de Marx în epoca sa. Dincolo de aceste aspecte intelectuale, impactul pe care Marx l-a avut asupra mișcării socialiste a fost enorm. El a trasat coordonatele mișcării socialiste, cel puțin pînă la declarația de la Frankfurt, și aceasta în ciuda numeroaselor tentative de revizuire care au apărut în cadrul socialismului. Începînd cu Marx, mișcarea socialistă a fost statornic legată de schimbarea socială prin revoluție, credința în viitorul socialist
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
pentru obținerea unei zile de lucru de opt ore, alegerea datei de 1 Mai ca simbol al luptei muncitorești 5, acestea sînt bazele programatice ale noii Internaționale a cărei apariție coincide cu structura socialismului la scară europeană; dacă nu putem trasa aici istoria formării fiecărui partid social-democrat, cronologia evidențiază totuși această mișcare de ansamblu în cadrul căreia Internaționala a II-a apare exact la mijloc, după cum se vede din tabelul următor: Ani Țări Partide 1874 Austria SPÖ 1875 Germania SPD 1876 Franța
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
să se intervină. Întărind integrarea muncitorească în societate și în Stat, Primul Război mondial distruge și mai mult bazele, deja atacate, ale unui posibil internaționalism. Examinarea rapidă a activității Comitetului de acțiune CGT/SFIO11, creat încă din 3 septembrie 1914, trasează în favoarea celei de-a doua organizații următoarea ipoteză: o dată cu terminarea războiului, nu se închide o epocă, ci se deschide o nouă fază din istoria mișcării muncitorești. Aceasta se caracterizează prin raporturi diferite față de societatea în care ea există, printr-o
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
comerciale. În anul 1864 prin Înaltul Decret domnesc nr. 220 a fost constituită prima Cameră de comerț și industrie din Principatele Române iar în anul 1887 intră în vigoare Codul comercial român (abrogat la data de 1 octombrie 2011) care trasa și regimul juridic al societăților comerciale. Societatea cu răspundere limitată este originară din dreptul german, în care a fost reglementată în 1892. În România a fost consacrată pentru prima dată de Codul comercial de la 1939 care nu a intrat în
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
lor, sancțiunea care intervine este declararea nulității societății 118 datorită consecințelor pe care neregularitățile respective le-ar avea asupra securității raporturilor juridice. Optica legiuitorului român se înscrie pe linia de gândire a celui european care, în Directiva I a publicității -, trasează două principii în ceea ce privește nulitatea societății comerciale: unul ar fi cel al prevenirii nulității, celălalt al reglementării speciale a efectelor nulității în sensul limitării efectelor acesteia 119. Nulitatea societății comerciale are o configurație absolut particulară, și trebuie diferențiată de nulitatea contractului
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
generale ordinare și cea a administratorilor, adică de a stabili un criteriu cu ajutorul căruia să se precizeze când administratorii încetează să mai fie competenți a îndeplini ei un act pe seama societății. În afara atribuțiilor expres stabilite de lege este greu de trasat o asemenea limită. Hotărâtoare sunt limitele impuse prin statut. Exemplificative în acest sens sunt dispozițiile art 79 indice 1 L.S.C care prevede că actele de dispoziție asupra bunurilor unei societăți comerciale pot fi încheiate în temeiul puterilor conferite reprezentanților
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
în cabinetele ministeriale de la Paris și Londra, s-a dovedit a fi o întreprindere facilă, fără necesitatea derulării prea multor demersuri documentate la fața locului. Așa se explică multitudinea frontierelor perfect geometrice, sub forma unor linii drepte și unghiuri perfecte trasate în ariile deșertice, în special în Africa sahariană și în peninsula Arabia. În această manieră au fost trasate spre exemplu, liniile conturului geometric al Libiei, ce delimitau zona de interese britanică de la est (Egipt și Sudan) și aria colonială franceză
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
prea multor demersuri documentate la fața locului. Așa se explică multitudinea frontierelor perfect geometrice, sub forma unor linii drepte și unghiuri perfecte trasate în ariile deșertice, în special în Africa sahariană și în peninsula Arabia. În această manieră au fost trasate spre exemplu, liniile conturului geometric al Libiei, ce delimitau zona de interese britanică de la est (Egipt și Sudan) și aria colonială franceză de la sud (Ciad, Niger) și vest (Algeria). Frontierele Saharei Occidentale delimitau partea colonială spaniolă de cea franceză din
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
Occidentale delimitau partea colonială spaniolă de cea franceză din sud-est (Mauritania) și nord (Maroc), iar granița ciadiano-sudaneză marca limita arealelor coloniale francez și britanic. În Arabia contururile perfecte au fost în bună măsură moștenite de europeni din perioada stăpânirii otomane, trasate pe un relief șters, fără repere topografice riguroase, identificabile în frontierele noilor state arabe independente, ca un exemplu elocvent a modului în care configurarea hărții politice este tributară inerției istorice. c. Cucerirea și anexarea unor teritorii reprezintă o altă modalitate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
91), fenomenul datorându-se în fiecare caz în principal sinuozităților naturale ale frontierelor maritime. O situație aparte este în cazul Libanului, unde valoarea relativ ridicată a indicelui S (1,65) se datorează și sinuozităților, de asemenea naturale, ale frontierei terestre trasate în mare parte în regiunile accidentate ale munților Antiliban. Statele cu valorile cele mai mici ale sinuozității conturului teritorial (sub 1,5) sunt cele caracterizate prin întindere și compactitate, ale căror frontiere se desfășoară pe marile suprafețe deșertice din peninsula
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
conflictuale interne. Este cazul statelor arabofone mixte din Africa saheliană, precum Sudan și Ciad, unde coexistența comunităților arabo-islamice în nord și a populațiilor negroide creștine și animiste în sud, stă la baza îndelungatelor conflicte interne. În marea lor majoritate, frontierele trasate de la distanță, „la masa verde”, se caracterizează printr-o geometrie aproape perfectă, cu o reprezentare spațială dată de linii drepte și unghiuri perfecte, așa cum sunt frontierele statelor din Africa arabofonă, din nordul și din sudul peninsulei arabice. Multe dintre aceste
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]