9,583 matches
-
ai somn și ești foarte activ la lucru. Reporter: 3-4 zile nu mai dormi? Titel Malnași: Cât timp consumi, nu poți să dormi. Pentru mine recordul a fost de 6 zile fără somn. Eram mereu pe droguri. Deja trupul îmi tremura. Era să intru în stare de șoc. Odată m-a arestat poliția din mașină, în fața casei. N-am apucat să-mi găsesc țeava prin care trăgeam drogul și am adormit cu piciorul pe frână și cu farurile aprinse. Vecinii au
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348056_a_349385]
-
înapoi în casă, am simțit un curent, un fior care a intrat în mine. Și pe loc am simțit liniște și pace înăuntrul meu. Dumnezeu m-a eliberat. Am simțit o liniște cum n-am simțit niciodată până atunci. Cu toate că tremuram din cauza oboselii prin care am trecut, am început să cânt. Am sunat la un prooroc, care mi-a spus: „Am văzut o cameră neagră, care reprezenta ființa ta. O luminiță, ca o săgeată, a intrat în ea și a început
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348056_a_349385]
-
Noapte bună, prietene! Fănel a plecat, cu capul în pământ, fără să mai privească înapoi. Intrat în casă, a mers direct la frigider. A scos o sticlă cu vin și a căutat țigări cu gesturi ce vădeau enervarea. Mâinile-i tremurau. "Cum de m-a văzut, domnule? Oricum, e ceva timp. Nu i-a spus Ancăi. Nici Gabi nu știe. Asta ar fi fugit imediat să-i dea raportul! Nu și-a dat drumul la gură, băiatul ăsta...".
ISPITA (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348055_a_349384]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > NOAPTE CU VEDENII Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 223 din 11 august 2011 Toate Articolele Autorului Noapte cu vedenii.Domnule Narcis, Somnul face semne dincolo de noi Dinspre goliciune ușa s-a deschis Tremură arginții, crinii muți și goi. Gropile se crapă, frunza pe furiș Roua își ascunde rodul în boboci A sfârșit polenul.Pe mai multe voci Inima închide bocetul(tăiș Sângerând adâncul). Dincolo de-o stea Sub zăvor de spaimă încă mă
NOAPTE CU VEDENII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348093_a_349422]
-
lăsa parfumul satului și-al naturii cu copilăria lui pierdută așa de repede. Își căută prin buzunare fotografia Veronicăi, era înfășurată într-o foaie în care-i închinase câteva versuri. Privi chipul ei și apoi citi cele două strofe: Tu tremuri, tu cauți, tu murmuri, tu râzi, / Cu glasul tău dulce tu raiu-mi deschizi, / Cu părul tău moale tu viața mi-o legi- / O știi și te faci că nu înțelegi! Șireată și dulce-copil vinovat- / De ce nu mă-mbii cu al
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
era al Casandrei dar numele se schimbase, devenise Corina, era numele de fată al Veronicăi... Vru să scoată acea poezie și să i-o citească, apoi să i-o dăruiască, dar n-o mai găsea, își aminti primul vers: Tu tremuri, tu cauți, tu murmuri, tu râzi... Nu, Veronica plânsese la despărțire, o văzuse pe fereastra vagonului cum își ștergea lacrimile și-și flutura batista în semn de adio... Doar luna, deasupra lor, acum în vis, tăcută și mare, le străjuia
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
oraș care intră în apartamente doar noaptea, în restul zilei umblă pe la prieteni și cunoștințe pentru a nu îngheța de frig în acele ,,igluri’’ moderne din beton. Dar mai sunt și bătrâni bolnavi care nu pot să se deplaseze, și tremură de frig, căci lemne nu au, iar curentul electric este foarte scump pentru buzunarul locuitorilor care au venituri extrem de mici, primind doar ajutorul social, și pensionari în marea lor majoritate cu pensii sub 150(circa 60$) lei pe luna. Totuși
MOLDOVA NOUĂ, ORAŞUL CARE M-A ADOPTAT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348096_a_349425]
-
n-au somn și mușcă pe cine apucă. Sub ferința anonimatului orice fătălău alungat din pat de nevastă-sa are inimă de leu. Și, cum spunea un prieten, dacă îl chemi să iasă la interval și să-și spună numele, tremură sub plapumă și se apucă să te înjure cu tremolo de fetiță în glas, speriată că a făcut cochi în chiloței. Pe lîngă frustrații aceștia cu fruntea îngustă și fontanela moale, există și mîrlani interesați. Foarte răspîndită este subspecia mirlanus
MÎRLANUL DE PE INTERNET de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348216_a_349545]
-
și rădăcini în treacăt umbra. Noapte în pustiu- pe nisip doar razele și nicio frunză. Nicio rază-n cer- sub felinar copacul legănat de vânt. Soare nicăieri- între tălpi și copite albul zăpezii. Frunză-n cădere- în urciorul încă plin tremură luna. La geam bunica- în apa din ciutură o lună plină. Lună niciunde- printre aburii din geam chipul bunicii. Casă pustie- dangătul ferestrelor sub picuri de ploi. Singur în beznă- doar tânguit de ramuri sub fulgii de nea. Frunză în
HAIKU, DJAMAL MAHMOUD de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348233_a_349562]
-
așa curând. Nu puteam să plecăm spre mal deoarece nu știam unde este malul. Dacă ne îndepărtam și mai mult spre larg? Benzina pe care o aveam era suficientă pentru o ora de mers, dar dacă era necesară mai multă? Tremuram de frig în tăcere, așteptând ca peștele să miște în cârlig. Ceața ne pătrunsese cu umezeala ei prin hainele subțiri de vară și acum îi simțeam neplăcutul efect. Dacă ar fi apărut soarele se zvânta îmbrăcămintea de pe noi și deveneam
RĂTĂCIŢI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347493_a_348822]
-
orice odaie Abur cu căldură Le scoate pe gură, Să îi aburească, Ca să-i oblojească, Cum în Cea Iesle, Sufletele - două - mult prea vesele. Multă sărăcie În timp comprimat O vedem cu toții ... Dar numai eu strig Că mulți dintre noi Tremurăm de frig ... Și flămânzi ... și goi ... Duhul sfânt - un porumbel Coborât din Cer A adus mesaj Sfântului Botezător - - Înaintemergătorul Domnului Iisus - De la Dumnezeu: Acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit. Dumnezeu creează, Binecuvântează Tot ce-i pe
DE BOBOTEAZĂ, POEM DE ION I.PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347510_a_348839]
-
mamei depănând povești, Dorul lui nemărginit de mai târziu este alergarea neistovită, prelungită spre căldura Logosului. El corelează dragostea maternă cu Logosul. Cuvântul la el e „dulce”, e „miere”, e „vrajă”. Magia cuvântului iubitei este cheia de la poarta Paradisului: ”Tu tremuri, tu cauți, tu murmuri, tu râzi, Cu glasul tău dulce tu raiu-mi deschizi” Cuvântul iubitei este umbra gândurilor poetului: „Umbra gândurilor mele/ Era dulcele-ți cuvânt.” Sau „Vorba ta-i ca lamura de miere” sau „Ah, brațul tău rotund e
EMINESCU ŞI LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347507_a_348836]
-
a femeii, practica se dovedi un succes încununat de apariția zorilor. Cum Istrate știm că nu avea amintiri în domeniu, când se dădu jos din pat constată că este foarte înalt și are un trup atletic, chiar dacă picioarele îi cam tremurau. Cafeaua i se servi pe prispă unde, înconjurat de niște copii frumoși și cuminți, Istrate povesti o mulțime de aventuri și întâmplări văzute la televizor dar adaptate, acum, naratorului. Vergi veni cu afinata de ritual și mezelicurile, îl sărută pe
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
întrerupt la fel de neașteptat precum începuse. O voce, nu se știe de unde, i-a poruncit: „Oprește-te, omule!” Nevăzătorul s-a speriat A făcut un pas sau doi înapoi și a rămas pe loc, ca încremenit. Mâna cu bastonul rămăsese întinsă, tremurând. În acea clipă a simțit că i se smulge bastonul de o forță nevăzută. A auzit un pocnet sec și atât. Viziuni și gânduri s-au întrerupt. A avut senzația că intră într-un întuneric de nepătruns, rece, dens ca
NEVĂZĂTOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347536_a_348865]
-
oprit declanșarea unui puseu de plâns, nu știa dacă să-i dea crezare sau să intre și el în teatru și prefăcătorie. S-a calmat... Revenindu-și și-a șters lacrimile cu poala fustei, după care, cu o voce slabă, tremurând din tot corpul, a început a povesti: - Domnul meu, mă văd în urmă cu mulți ani, copil la o casă mare, cu părinți care mă adorau, răsfățau și-mi dăruiau tot ce visăm. Într-o zi, ieșind în stradă după
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
rușine să spună că nu apucase să mănânce nimic fiind pe stomacul gol, de dimineață. Când s-a apropiat de ea și a strâns-o în brațe, a constatat că nu întâmpină nicio împotrivire, ba chiar mai mult, parcă aștepta tremurând să se petreacă ceva cu ea. Cum Dellu se înfierbântase și el, a continuat s-o mângâie, s-o sărute, să o caute pe peste tot... Încinși, nu și-au mai dat seama când, dezbrăcați la piele, s-au iubit
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
a vărsat sufletul în Prut, pe drumul fără de cărări al străinătății și uitării...! Mi-a povestit Fuego despre această întâlnire de la Marșenița, anume pentru că știe ce gânduri mă duc peste hotare ca să îmi caut rădăcini strămutate, și pentru că lui îi tremură sufletul de dorul de Basarabia, de Grigore Vieru, de Bucovina! Ce lacrimă amară udă o grădină desfăcută în două...! An cu an așteaptă Fuego ziua în care îi va fi dat, poate, să o întâlnească pe scenă pe Sofia Rotaru
SOFIA ROTARU. BUHUŞI, MELEAGUL STRĂBUN AL CÂNTĂREŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347618_a_348947]
-
atingerea involuntară a corpurilor celor două, îi transmitea Anei senzații necunoscute și ciudate totodată. Îi plăceau?! Închidea ochii și parcă visa stând cu picioarele desfăcute larg, sprijinindu-se cu ambele mâini de pereții camerei de baie. Gleznele începură să-i tremure fără să vrea, corpul se rigidiza, sângele își mărea presiunea iar inima duduia ca o pompă în plină activitate. - Gata, nu mai ai niciun firicel, garantez pentru asta, poftim, dă-mi și tu mie și insistă să se spele și
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
puțin al tău este real, în carne și oase, cum se spune și pe deasupra te-a mai și sărutat. Măcar se pricepe la sărutat? - Cine a avut timp să-și dea seama? Crezi că la asta mă gândeam eu când tremuram de frica înecului? - Lasă că nu te înecai, după cum avea grija ta să plutești ori să-i stai în brațe, o tachină Ana pe fată. Ieșind din apă, fetele s-au șters de stropi cu prosoapele și s-au întins
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
ea să o prindă în brațe, putea să se lovească în cădere și să se accidenteze foarte grav. A stropit-o cu apă de la chiuvetă și tânăra și-a revenit după câteva minute, însă nu se putea ține pe picioare. Tremura din tot corpul. Stătea așezată pe un scaun, privea în podea și murmura cuvinte fără a fi înțelese de cineva, delira. Paznicul a alertat salariații fermei și a fugit să-l anunțe pe director sau pe inginerul șef. Și așa
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347650_a_348979]
-
A început constituirea Statului Român Modern Unitar. Unirea s-a realizat prin puterile morale, prin armele spirituale. Aflat în București, George Barițiu încheia astfel corespondența către un ziar transilvănean: „Faptul este atât de mare, bucuria atât de mare, încât pana tremură în mâna mea și o lăs”. Călătoria lui Cuza - Vodă de la Iași spre București și sosirea în Capitală, la începutul lui februarie, într-o zi de duminică, au fost un adevărat triumf. În august 1859, Domnitorul îi scria lui Napoleon
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMANE, MOLDOVA SI MUNTEANIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350000_a_351329]
-
Icoană dragă, îmi ești mereu în minte și îngeri mulți, safir din ochi, lacrima-ți adună, pe chipul tău, Soarele-și așază raza lui cuminte, El te-a înzestrat, din plin, cu strălucire de la Lună. Azi te privesc, sufletu-mi tremură, o frunză, mă tem de ceasul ce aduce semn de infinit, de bratele-mi întinse, destinul o să te-ascunză, rămâne-voi pe lume ramul tău rupt, nedefinit. Oglinda mamei Alunecă pașii pe drumul colbăit cu-mpietrite buze,palid pe cărare
BUCHET PENTRU MAMA... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350050_a_351379]
-
deodată, parcă un alai lăutăresc se apropia de ei. Peste puțin timp, printre trunchiurile arborilor apărură în voaluri străvezii fecioare ademenitoare. Călăreții își struniră caii înspăimântați. Șoapte dulci îi îndemnau să se apropie. - Astea-s vampirice? - întrebă în șoaptă Ciocoiu tremurând. - Sau diavolițe? - rosti Conacu cu inima cât un purice de spaimă. - Sunt fantasmele nopții! Nu le băgați în seamă, că vă pocesc! - le șopti Arnăutu. Vă mutilează, vă strâmbă gura, rămâneți muți, surzi, orbi... Cei șapte călăreți se furișară tiptil
VIII. COMORILE VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350103_a_351432]
-
Autor: Gelu Dragoș Publicat în: Ediția nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Nu știu decât o poartă prin care să te apropii Nu știu decât o poartă prin care mai poți trece Ca vântul care suflă și tremură, doar plopii, Dincolo e poetul... nemuritor și rece. Nu știu decât fereastra unde-a mișcat perdeaua Nu știu decât fereastra pe care a trecut-o Cu ochiul treaz al minții călătorind „La steaua” Ce n-o văd muritorii. El singur
NU ŞTIU de GELU DRAGOȘ în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350181_a_351510]
-
alt subiect. Mi-aș despacheta câteva lucruri să mă schimb și, dacă se poate, aș vrea să fac un duș. Se simțea atât de nenorocită, încât nu își putu stăvili ploaia de lacrimi care îi făcuse până și vocea să tremure. Înțelegea că era o situație dificilă și că, așa cum ea nu știa cum să-l ia, nici el nu avea de unde să știe ce nu îi făcea plăcere, dar nu se putea detașa de senzația că făcuse o eroare fatală
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]