5,288 matches
-
îl consideră ca fiind complementar izomorfismului: "izomorfismul coincide cu transparența sintagmatică, în timp ce motivarea poate fi definită ca transparență paradigmatică"329. 3.1.2. Principiile de mai sus ar putea fi schematizate prin figura următoare 330: În această figură, cele două "triunghiuri" (1-2-3 și 4-5-6) schematizează relațiile sintagmatice din cadrul unei expresii idiomatice, în timp ce relațiile dintre cele două "triunghiuri" (1-4, 2-5 și 3-6) schematizează relațiile paradigmatice din cadrul ei. Primul "triunghi" (mai exact, relațiile 1-2 și 1-3) indică sensul 331 "originar" (literal) al unei
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ca transparență paradigmatică"329. 3.1.2. Principiile de mai sus ar putea fi schematizate prin figura următoare 330: În această figură, cele două "triunghiuri" (1-2-3 și 4-5-6) schematizează relațiile sintagmatice din cadrul unei expresii idiomatice, în timp ce relațiile dintre cele două "triunghiuri" (1-4, 2-5 și 3-6) schematizează relațiile paradigmatice din cadrul ei. Primul "triunghi" (mai exact, relațiile 1-2 și 1-3) indică sensul 331 "originar" (literal) al unei expresii idiomatice, în timp ce al doilea "triunghi" (relațiile 4-5 și 4-6) indică sensul ei "derivat" (idiomatic/figurat
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ar putea fi schematizate prin figura următoare 330: În această figură, cele două "triunghiuri" (1-2-3 și 4-5-6) schematizează relațiile sintagmatice din cadrul unei expresii idiomatice, în timp ce relațiile dintre cele două "triunghiuri" (1-4, 2-5 și 3-6) schematizează relațiile paradigmatice din cadrul ei. Primul "triunghi" (mai exact, relațiile 1-2 și 1-3) indică sensul 331 "originar" (literal) al unei expresii idiomatice, în timp ce al doilea "triunghi" (relațiile 4-5 și 4-6) indică sensul ei "derivat" (idiomatic/figurat). În cadrul primului "triunghi", (1) desemnează expresia ca întreg, în lectura ei
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sintagmatice din cadrul unei expresii idiomatice, în timp ce relațiile dintre cele două "triunghiuri" (1-4, 2-5 și 3-6) schematizează relațiile paradigmatice din cadrul ei. Primul "triunghi" (mai exact, relațiile 1-2 și 1-3) indică sensul 331 "originar" (literal) al unei expresii idiomatice, în timp ce al doilea "triunghi" (relațiile 4-5 și 4-6) indică sensul ei "derivat" (idiomatic/figurat). În cadrul primului "triunghi", (1) desemnează expresia ca întreg, în lectura ei literală, (2) denotă primul element al unei expresii în lectura lui literală, iar (3) denumește cel de-al doilea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și 3-6) schematizează relațiile paradigmatice din cadrul ei. Primul "triunghi" (mai exact, relațiile 1-2 și 1-3) indică sensul 331 "originar" (literal) al unei expresii idiomatice, în timp ce al doilea "triunghi" (relațiile 4-5 și 4-6) indică sensul ei "derivat" (idiomatic/figurat). În cadrul primului "triunghi", (1) desemnează expresia ca întreg, în lectura ei literală, (2) denotă primul element al unei expresii în lectura lui literală, iar (3) denumește cel de-al doilea element al unei expresii în lectura lui literală. În mod analog, în cadrul celui
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ca întreg, în lectura ei literală, (2) denotă primul element al unei expresii în lectura lui literală, iar (3) denumește cel de-al doilea element al unei expresii în lectura lui literală. În mod analog, în cadrul celui de-al doilea "triunghi", (4) desemnează expresia ca întreg, în lectura ei "derivată" (idiomatică), (5) denotă primul element al unei expresii în lectura lui "derivată" (idiomatică), iar (6) denumește cel de-al doilea element al unei expresii în lectura lui "derivată" (idiomatică). În sfârșit
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
expresia ca întreg, în lectura ei "derivată" (idiomatică), (5) denotă primul element al unei expresii în lectura lui "derivată" (idiomatică), iar (6) denumește cel de-al doilea element al unei expresii în lectura lui "derivată" (idiomatică). În sfârșit, "laturile" unui "triunghi" (1-2, 1-3, 4-5 și 4-6) indică raporturi de izomorfism (= transparență sintagmatică), în timp ce legăturile dintre "vârfurile" unor triunghiuri diferite (1-4, 2-5 și 3-6) indică raporturi de motivare (= transparență paradigmatică). 3.1.3. Modul de utilizare a modelului prismatic poate fi ilustrat
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lui "derivată" (idiomatică), iar (6) denumește cel de-al doilea element al unei expresii în lectura lui "derivată" (idiomatică). În sfârșit, "laturile" unui "triunghi" (1-2, 1-3, 4-5 și 4-6) indică raporturi de izomorfism (= transparență sintagmatică), în timp ce legăturile dintre "vârfurile" unor triunghiuri diferite (1-4, 2-5 și 3-6) indică raporturi de motivare (= transparență paradigmatică). 3.1.3. Modul de utilizare a modelului prismatic poate fi ilustrat cel mai bine printr-un exemplu. Să luăm, de pildă, locuțiunea a împroșca cu noroi (pe cineva
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
un exemplu. Să luăm, de pildă, locuțiunea a împroșca cu noroi (pe cineva) - cu varianta a zvârli cu noroi (în cineva) -, al cărei sens idiomatic este acela de "a calomnia, a defăima pe cineva" (DEX 2012). În cadrul acestei locuțiuni, primul triunghi semantic este alcătuit din: (1) sensul literal global "a împroșca/zvâli cu noroi (pe/în cineva)"; (2) sensul literal al primului element "a împroșca/zvârli"; (3) sensul literal al celui de-al doilea element "(cu) noroi". În mod similar, cel
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
din: (1) sensul literal global "a împroșca/zvâli cu noroi (pe/în cineva)"; (2) sensul literal al primului element "a împroșca/zvârli"; (3) sensul literal al celui de-al doilea element "(cu) noroi". În mod similar, cel de-al doilea triunghi semantic este alcătuit din: (4) sensul derivat/idiomatic global "a calomnia, a defăima pe cineva" (sau, într-o reformulare perifrastică, "a emite afirmații calomnioase despre cineva)"; (5) sensul idiomatic al primului element "a emite/spune/ propaga"; (6) sensul idiomatic al
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
pe cineva" (sau, într-o reformulare perifrastică, "a emite afirmații calomnioase despre cineva)"; (5) sensul idiomatic al primului element "a emite/spune/ propaga"; (6) sensul idiomatic al celui de-al doilea element "afirmații calomnioase/denigratoare/mincinoase". Raporturile sintagmatice din cadrul ambelor triunghiuri (1-2, 1-3, 4-5, 4-6) sunt toate izomorfe ("transparente"), de vreme ce sensul global se deduce prin simpla articulare a sensurilor elementelor expresiei. În schimb, raporturile paradigmatice dintre "vârfurile" triunghiurilor presupun tipuri de motivații diferite. Astfel, raportul din cadrul primei serii de elemente (2-5
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
celui de-al doilea element "afirmații calomnioase/denigratoare/mincinoase". Raporturile sintagmatice din cadrul ambelor triunghiuri (1-2, 1-3, 4-5, 4-6) sunt toate izomorfe ("transparente"), de vreme ce sensul global se deduce prin simpla articulare a sensurilor elementelor expresiei. În schimb, raporturile paradigmatice dintre "vârfurile" triunghiurilor presupun tipuri de motivații diferite. Astfel, raportul din cadrul primei serii de elemente (2-5) este motivat pe bază metonimică, dat fiind că, în acest caz, un act fizic ("a împroșca/ zvârli") evocă un act psihic (sau, cel mult, psihofiziologic: "a emite
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Celălalt motiv ține de faptul că din modelul lui Geeraerts (care, spuneam, se oprește asupra raporturilor dintre desemnare și semnificație) lipsește o componentă esențială a "conținutului" lingvistic: sensul. De aceea, propunem extinderea modelului prismatic cu încă o dimensiune (un nou "triunghi"), după schema următoare: unde prima dimensiune ("triunghiul" 1-2-3) indică designatele nemijlocite (falsele "sensuri literale") ale unui textem, cea de-a doua dimensiune ("triunghiul" 4-5-6) indică semnificatele, iar cea de-a treia ("triunghiul" 7-8-9) - sensurile. Așa cum vom arăta în continuare, această
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
modelul lui Geeraerts (care, spuneam, se oprește asupra raporturilor dintre desemnare și semnificație) lipsește o componentă esențială a "conținutului" lingvistic: sensul. De aceea, propunem extinderea modelului prismatic cu încă o dimensiune (un nou "triunghi"), după schema următoare: unde prima dimensiune ("triunghiul" 1-2-3) indică designatele nemijlocite (falsele "sensuri literale") ale unui textem, cea de-a doua dimensiune ("triunghiul" 4-5-6) indică semnificatele, iar cea de-a treia ("triunghiul" 7-8-9) - sensurile. Așa cum vom arăta în continuare, această extindere are consecințe majore nu numai asupra
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
esențială a "conținutului" lingvistic: sensul. De aceea, propunem extinderea modelului prismatic cu încă o dimensiune (un nou "triunghi"), după schema următoare: unde prima dimensiune ("triunghiul" 1-2-3) indică designatele nemijlocite (falsele "sensuri literale") ale unui textem, cea de-a doua dimensiune ("triunghiul" 4-5-6) indică semnificatele, iar cea de-a treia ("triunghiul" 7-8-9) - sensurile. Așa cum vom arăta în continuare, această extindere are consecințe majore nu numai asupra clasificării, ci și asupra analizei textemelor. 4. Clasificarea textemelor în funcție de planurile vorbirii între care se manifestă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
modelului prismatic cu încă o dimensiune (un nou "triunghi"), după schema următoare: unde prima dimensiune ("triunghiul" 1-2-3) indică designatele nemijlocite (falsele "sensuri literale") ale unui textem, cea de-a doua dimensiune ("triunghiul" 4-5-6) indică semnificatele, iar cea de-a treia ("triunghiul" 7-8-9) - sensurile. Așa cum vom arăta în continuare, această extindere are consecințe majore nu numai asupra clasificării, ci și asupra analizei textemelor. 4. Clasificarea textemelor în funcție de planurile vorbirii între care se manifestă non-derivabilitatea "conținutului" 4.0. În primă instanță, modelul prismatic
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
se manifestă dincolo de simțuri. Argumentul matematic este de natură neeuclidiană surprinzând esența matematică a infinității grafice și anume pierderea elementelor figurative în cazul analizei infinității: "Spun, deci, că dacă ar exista o linie infinită ea ar fi dreaptă, ar fi triunghi, ar fi cerc și ar fi sferă; și, în același fel, ar exista o sferă infinită, ea ar fi triunghi, cerc linie; și, de asemenea, trebuie să spunem același lucru despre triunghiul infinit și despre cercul infinit"169. Astfel în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
figurative în cazul analizei infinității: "Spun, deci, că dacă ar exista o linie infinită ea ar fi dreaptă, ar fi triunghi, ar fi cerc și ar fi sferă; și, în același fel, ar exista o sferă infinită, ea ar fi triunghi, cerc linie; și, de asemenea, trebuie să spunem același lucru despre triunghiul infinit și despre cercul infinit"169. Astfel în cazul infinității începutul și sfârșitul sunt unul și același lucru. Aceasta este premisa pentru ceea ce va fi noua imagine a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
linie infinită ea ar fi dreaptă, ar fi triunghi, ar fi cerc și ar fi sferă; și, în același fel, ar exista o sferă infinită, ea ar fi triunghi, cerc linie; și, de asemenea, trebuie să spunem același lucru despre triunghiul infinit și despre cercul infinit"169. Astfel în cazul infinității începutul și sfârșitul sunt unul și același lucru. Aceasta este premisa pentru ceea ce va fi noua imagine a universului infinit, în care lumea "își are centrul pretutindeni și circumferința nicăieri
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
docta ignorantia aduce în prim plan ideea infinității universului, dar, doar, ca ex suppositiones. Atunci când vorbește despre existența unor corpuri infinite folosește propozițiile ipotetice "Spun, deci, că dacă ar exista (s.n.) o linie infinită ea ar fi dreaptă, ar fi triunghi, ar fi cerc și ar fi sferă"126. Concepțiile lui Cusanus au fost acceptate ca ipoteze pur matematice: "deși lumea nu e infinită, ea nu poate totuși să fie concepută ca finită, pentru că îi lipsesc limitele între care ar fi
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
metodă rațională. Aceste cunoștințe sunt cele de care suntem absolut siguri. Exemplele pe care le oferă filosoful francez sunt trecute cunoștințele matematice, dar și intuițiile simple: "Așa fiecare dintre noi poate prinde cu mintea faptul că există, că gândește, că triunghiul e limitat doar de trei laturi, iar o sferă doar de o suprafață, și alte lucruri de același soi, mult mai multe decât își închipuie oamenii de obicei, deprinși fiind să disprețuiască faptul de a cugeta la lucruri atât de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
baza simțurilor sau ale unei rațiuni de ordin deductiv. Care sunt aceste noțiuni intuite? În primul rând intuițiile existențiale simple: eu sunt, cogito-ul există, există și o realitate dincolo de mine. În al doilea rând intuițiile matematice atât de ordin geometric: triunghiul are trei laturi, sfera are o singură suprafață etc., dar și cele algebrice 2 + 2 = 4 = 3 + 1. În acest caz cunoștințele nu mai sunt simple, dar ele sunt considerate ca un dat iar relația de egalitate dintre cele două
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
devine o modalitate de lucru specifică relației dintre cogito și lumea sensibilă. Imaginația nu se rezumă doar la preluarea pasivă a informației din exterior ci și la transformarea și integrarea acesteia în sistemul cognitiv: "Așa, de pildă, atunci când închipui un triunghi, nu prind cu mintea, numai că el este o figură alcătuită din trei linii, ci intuiesc totdeodată, prin ascuțimea minții, aceste trei linii, ca și cum ele ar fi de față - , iar, așa ceva e ceea ce numesc a închipui"182. Dacă imaginația este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
aflate în lumea sensibilă putem folosi imaginația cu scopul de a le cunoaște. În cazul lucrurilor ce nu află în această lume și care sunt doar cogitate trebuie să folosim gândirea abstractă. Exemplul lui Descartes este edificator: în cazul unui triunghi prin intermediul imaginației îmi "închipui" figura și proprietățile acestuia, având o imagine complex reprezentată. Dar în cazul unei figuri cum ar fi "chiliogonul" nu mai pot fi ajutat de imaginație, figura neexistând în realitate, ci doar de gândirea pură este cea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cel drept, de care atârnă vâlvă atrioventriculară stânga (Vâlvă atrio-ventricularia sinistra sau vâlvă mitralis) alcătuită din două valvule - cuspide. - Cuspis anterior, situat la dreapta (anterior și superior față de cuspidul posterior) este fixat puternic de inelul fibros atrioventricular stâng și de triunghiurile fibroase. - Cuspis posterior, situat la stanga (posterior și inferior față de precedentul), este mai scurt și mai lat decât acesta. Pleacă de pe marginea posterioara a inelului fibros atrioventricular stâng. Ambele cuspide se fixează prin coarde tendinoase de cei doi mușchi papilari ai
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]