6,704 matches
-
resimțită drept șocul intrării într-altă vârstă. Dacă power-word-ul secolului XVIII a fost cuvântul tun, veacul următor, al XIX-lea, a instalat în același rang vocabula locomotivă, pentru ca secolul XX să considere emblematic atomul. Veacul nostru încă mai cugetă. Și tunul, și locomotiva, și atomul, sunt, într-un fel sau altul, întruchipări ale forței. Ce putere maiestuoasă exprimau și impuneau bătrânele locomotive cu abur, de la seriile de elită 142.000 și 231.000 ("Pacific") până la măruntele 375.000, "căprițele" 324.000
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
sau răniți, lăsați să moară pe câmpurile de luptă fără un ajutor, și câte avioane luând foc, vapoare scufundate, trenuri incendiate și multe altele. Ne povestea tăicuțul meu scump, fiind pe câmpul de luptă de la Mărășești, Mărăști și Oituz, cum tunurile trăgeau cu putere. Au fost imediat băgați în tranșee. Pe acel timp erau și preoți mobilizați în război, pentru a-i încuraja și a-le ține treaz moralul marilor luptători, ca și el. Stând în adăpost, preotul le spunea ostașilor
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
flancate de coloane semicirculare, încastrate în fațadă la parter, iar la etaj cu cariatide, statuete grațioase, în stil rococo, în basorelief, între ferestre. În fața clădirii, pe pavajul larg și neted ca o uriașă oglindă de mozaic lucios se află două tunuri așezate simetric, ca două santinele împietrite și eterne. Ne oprim lângă acest palat, alături de o mulțime pestriță de turiști, veniți cine știe din ce țări străine să asiste, ca și noi, la ceea ce va urma. Am ajuns la vreme, ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și au refuzat să dea curs preocupării Suediei. La 25 februarie 1940, Suedia și-a reînnoit și întărit declarația de neutralitate. Dar acest fapt n-a împiedicat populația Suediei să strângă fonduri și arme (circa 32 de avioane, 300 de tunuri, 600 de mitraliere și 85.000 de puști moderne), muniții și chiar voluntari care s-au înrolat clandestin în trupele finlandeze. În același timp, numeroși copii și bătrâni finlandezi, din teritoriile invadate de sovietici, au fost găzduiți și ocrotiți în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
dar În nici un caz nu trebuie să-i dăm ocazia. Mâine o să fie destul timp ca să vedem cum e cu granița și cu vama, a mai spus Pepino Înainte să plece la lucru. * În noaptea aia eu unul am dormit tun. Totuși spre dimineață aveam să-mi aduc aminte că părințelul s-a sculat și-a troncănit cu Steluța prin bucătărie, după care i-a dat ca de obicei liber să se Întoarcă pe dormeză la văru' Laur și s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
țineam de picioare și Andrei de cap, iar Pepino Îi Încălecase pe spinare. - Stai aicea, Hansi, e pericol mare! - Omoarămmmâââ... omoarăm... omoară! În noaptea aia am mai auzit În câteva rânduri Împușcături și bubuituri ca de bombe ori salve de tun, dar la vreun ceas până să se lumineze au Încetat de tot. Dis-de-dimineață am coborât ca s-o luăm spre centrul orașului. După ce am ieșit din scară ne-a ajuns din urmă Tomică, vameșul, care ne-a pus În temă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
erau În niște pulovăre groase și afară ne Întâmpina o vreme ca de primăvară. Din cerul senin năvălea o lumină mare și amețitoare. Toată lumea era o intensitate de verdeață și răcoare. Cine știe de când o fi Început Revoluția? Salvele de tun hâțână cerul deasupra scăfârliilor noastre, dimpreună cu simfonia furibundă a rafalelor de mitralieră, și iarăși alergăm, alergăm ca nebunii Într-acolo, să nu care cumva să se termine Înainte să ajungem noi. Vedeam Însă fumul Înălțându-se dincolo de parcurile din jurul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
înțelege-o, Eu sunt un înțelept care înalț o rugă, Fără a fi dobândit nici o clipă ajutor și apărare!” Capitolul I ÎNTOARCE-TE TIMP... ÎNTOARCE-TE... 1944... Sfârșit de martie... Era într-o zi de miercuri... Vreme rece și umedă. Tunurile, după nici trei ani de liniște și calm aparent, se auzeau din nou bubuind la Prut. Armatele germano-române, zdrențuite și sleite de puteri... se retrăgeau, alungate din urmă de puhoiul asiatic. În minte, încă, ne mai stăruia porunca Mareșalului de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
zdrențuite și sleite de puteri... se retrăgeau, alungate din urmă de puhoiul asiatic. În minte, încă, ne mai stăruia porunca Mareșalului de în urmă cu nici trei ani.. : „ Ostași, vă ordon treceți Prutul!... Urmați-mă!... Războiul Sfânt a început!”... ... Când, tunurile de toate calibrele începură să bubuie, iar pământul și văzduhul se legănau înfricoșător... Cum să uiți dimineața aceea de iunie... când a doua mare aventură a Secolului se pornise... Și, ca, un „galop de sănătate”, au ținut-o nemții și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
aventură a Secolului se pornise... Și, ca, un „galop de sănătate”, au ținut-o nemții și românii prin stepele rusești, până la Moscova și Harcov... până la Cotul Donului și Stalingrad... până la... Dar, neașteptat de repede, roata războiului s-a întors. Acum, tunurile se auzeau din nou, bubuind la Prut... Jurnalele, din februarie... și, radioul difuzau... știri îngrijorătoare... „Se dă bătălia pentru Vitebsk..” Lupte înverșunate în Cotul Niprului...” Na trecut nici o lună, și în cursul lunii martie situația frontului se înrăutăți tot mai
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
sufletul plin de griji...”. Liniștea din Sala de mese, ne înfricoșa, fiecare își auzea bătăile inimii, parcă le-ar fi numărat... Patetismul, poate neintenționat, cu care Sfinția Sa ne vorbea, adâncea teama în sufletele noastre și mai mult. La Prut, bubuitul tunurilor se auzea tot mai tare. Pământul se cutremura de violența detunăturilor... văzduhul era brăzdat de fulgere și flăcări, pământul era răscolit de furia oarbă a ucigătoarelor unelte ale războiului. Gândurile noastre zbuciumate, de copii, „.. Ce va fi cu noi... ce
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
purtat de armate ale căror efective se ridică la milioane de luptători, pe un spațiu imens al Globului, cu operațiuni de o uriașă amploare, care pun în joc zeci de mii de care blindate, zeci de mii de avioane și tunuri, sute de mii de autocamioane și formidabile flote de război navale... 1 Alexandru Macedon (356-323 î.en.), mare comandant de oștiri, conducător de stat macedonian. A fost educat de Aristotel. A organizat marea expediție împotriva imperiului Persan.Învingând oștile persane
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Rușii sunt epuizați, dom’le!... Patru ani de război... industria distrusă... Iar, acum se vor poticni de Carpații Orientali, și de linia scurtă Focșani Nămoloasa, unde o să-i întâmpine o uriașă putere de foc, artileria grea și întărituri. Carnea de tun rusească va face munți de cadavre..! Mă cutremur, dom’le... Mă cutremur..!... Nu, nu cred dom’le.. ce spui d-ta. !” îi replică energic cheferistul. „ Bine, dom’le...bine, fie cum crezi dumneata!...Dar, în cazul înfrângerii Germaniei, soarta statelor
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
rușii !”, dar, de această dată chiar veneau. Nemții se retrăseseră spre granița ungară. Ulițele satului erau tăcute, ca pustii, nici un semn de viață nu se mai auzea... Totul părea ca mort. Localnicii rămași se ascunseseră în pivnițe și prin grădini. Tunurile, care au bubuit zile întregi, se auzeau când și când. Veni și octombrie... Vântul toamnei, mângâia ierburile vestejite și frunzele îngălbenite ale copacilor, cu un cântec șoptit...abia auzit. Zilele calde și frumoase deveniră tot mai rare. Când, deodată, vântul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Trupele române eliberau ultimele localități românești dinspre graniță. Presa internațională menționa ca foarte important: „..Trecerea României alături de Aliați a grăbit prăbușirea Germaniei...:” Zilele de octombrie se scurgeau cu repeziciune. Frontul ajunsese la graniță. Trupele române eliberaseră ultimele localități românești. Bubuitul tunurilor se auzea tot mai rar și mai încet, doar avioanele cu zvastica neagră pe aripi, încă se mai foiau pe deasupra, cu toate că trupele germane se retrăseseră în Ungaria...parcă, vrând să ucidă tot ce a mai rămas viu, ca o răzbunare
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
România era parte, se pregătea împotriva celui de-al treilea Reich. La sfârșitul anului 1944, totul era pregătit. Trupele americane erau în drum spre Atlantic... Se pregătea debarcarea în Franța, prin Normandia, cu un arsenal de luptă infernal, de.. avioane, tunuri, tancuri, parașutiști, nave de luptă, etc. O întreagă Armada,era pregătită pentru ziua „Z”... Ziua „Z” a sosit... La ora 4 și 15 de minute, infernul s-a dezlănțuit cu atacuri aeriene urmate de bombardamente de tunuri, distrugătoare.. de neimaginat
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
infernal, de.. avioane, tunuri, tancuri, parașutiști, nave de luptă, etc. O întreagă Armada,era pregătită pentru ziua „Z”... Ziua „Z” a sosit... La ora 4 și 15 de minute, infernul s-a dezlănțuit cu atacuri aeriene urmate de bombardamente de tunuri, distrugătoare.. de neimaginat. Marea era agitată... minele submarine făceau ravagii.. bărcile săreau în aer spulberate... Soldații erau împietriți de groază... La ora 6 și 30 de minute, americanii au ajuns pe plaja din Normandia. Atacul a fost năpraznic, plaja a
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
asemenea, tot în vocabularul masonic al epocii, masa agapei se numea "platformă"; fața de masă, "văl"102; șervetul, "drapel"; talerele, "platouri"; farfuriile, "țigle"; lingura, "mistrie"; furculița, "hârleț"; cuțitul, "spadă"; sticla de vin sau carafa cu apă, "butoi"; paharul de vin, "tun" (ca în limbajul popular actual)103; sursele de lumină, "stele"; alimentele, "materiale"; pâinea, "piatră brută"; vinul, "pulbere roșie" sau "pulbere albă"; șampania, "pulbere tare"; apa, "pulbere slabă"; berea, "pulbere galbenă"; lichiorurile, "pulbere explozivă"; sarea, "nisip"; piperul, "ciment"; a mânca se
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
pâinea, "piatră brută"; vinul, "pulbere roșie" sau "pulbere albă"; șampania, "pulbere tare"; apa, "pulbere slabă"; berea, "pulbere galbenă"; lichiorurile, "pulbere explozivă"; sarea, "nisip"; piperul, "ciment"; a mânca se numea "a chitui", iar pentru a bea se spunea "a trage un tun"104. Nu știm de ce au dispărut în Renaștere corporațiile zidarilor, ale cioplitorilor în piatră, ale dulgherilor, ale arhitecților. Însă este evident că în secolul al XVII-lea nu mai există urme ale acestora și că primele cluburi, primele societăți franceze
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
accepție actuală datează din secolul al XVII-lea (Zeev Gourarier, Le "banquet" médiéval du XIe au XVIe siècles. Les Français et la table, Paris, Éd. de la Réunion des musées nationaux, 1985, p. 154. ) 103 Potrivit imaginii unei piese de artilerie, "tunul" desemna un pahar de băut (deseori umplut cu vin) de formă cilindrică (în franceză canon înseamnă atât "tun" cât și "canon", în sensul religios al termenului. O altă opinie este aceea potrivit căreia cuvântul este legat de derularea liturghiei duminicale
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Les Français et la table, Paris, Éd. de la Réunion des musées nationaux, 1985, p. 154. ) 103 Potrivit imaginii unei piese de artilerie, "tunul" desemna un pahar de băut (deseori umplut cu vin) de formă cilindrică (în franceză canon înseamnă atât "tun" cât și "canon", în sensul religios al termenului. O altă opinie este aceea potrivit căreia cuvântul este legat de derularea liturghiei duminicale când, în momentul oficiului religios (în timpul "canonului"), unii enoriași se făceau în mod discret nevăzuți pentru a merge
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
în sensul religios al termenului. O altă opinie este aceea potrivit căreia cuvântul este legat de derularea liturghiei duminicale când, în momentul oficiului religios (în timpul "canonului"), unii enoriași se făceau în mod discret nevăzuți pentru a merge să "tragă un tun" la cafeneaua din apropierea bisericii. 104 Ibid. 105 B. Faÿ, La franc-maçonerie et la révolution intellectuelle au XVII, Éditions de Cluny, Paris, 1935, p. 70. 106 J.-F. Gautier, Les vins de France, colecția "Que sais-je?", nr. 208, PUF, Paris, 1994
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
treaba mecanicilor. Dar, dacă se rupea șenila, știam să înlocuim bolțul la șenilă, să umblăm la roata motrice, la cea de întindere, să întindem șenila ca să nu se rupă. Deci, treburi din acestea de mecanică le făceam. Pe urmă era tunul, pentru care trebuia să ai cunoștințe de artilerie: ce-i cu muniția, ce-i cu închizătorul, cum funcționează, cum îl demontezi? Știam să depășim incidentele la tragere; la mitralieră erau multe rateuri și știam cum să le remediem, știam să
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
la noi. M. M.: O să vă dau două explicații. La un pluton erau trei tancuri. La tancul comandantului de pluton era: comandantul de pluton (locotenent sau locotenent-major), un subofițer și doi soldați. Patru oameni. Dă jos șenilele, curăță-le, curăță tunul... Patru oameni, dintre care doi erau cadre. Mai puțin la tancul trei, că acolo erau patru soldați, că erau caporali, comandantul și mecanicul. Viață grea. Nu era ca acum, cu pompe, ci alimentam cu butoaiele, cu găleata. Rupe șenila, dă-
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
să scrii invers, să vadă comandantul corect în partea din față, de la pupitru, ca să poată lua decizia. M. M.: Nu era nimic automatizat, absolut totul se făcea manual. S. B.: Da. Mai greu era, totuși, de cei de la bateriile de tunuri. La Divizion era Bateria I, cu tunurile de calibrul 50, comandată de locotenent-major Preda. La Bateria a II-a erau rezerviști, care veneau rar. Se ocupa de ei locotenet-major Șchiau. M. M.: Da, Șchiau era un bun ofițer. S. B.
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]