2,743 matches
-
aparțineau șetrarului Filip Bantaș<footnote Th.Codrescu, op.cit., p.319. footnote>, iar în anii 1813 și, respectiv, 1816, două documente întocmite de vistieria Moldovei<footnote Ibidem footnote>, înregistrau la Belcești 8 scutelnici care slujeau mănăstirea Galata și alți doi din Ulmi ce aparțineau mănăstirii Frumoasa. Din catagrafia anului 1820, constatăm că satul Belcești dădea 40 scutelnici răposatului logofăt Costachi Ghica<footnote Arh.St.Iași, Vistieriea Moldovei, 10 Tr.166,d.18/1820, f.20v-21r. footnote>, dar și 5 slugi care aparțineau
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
Tr.166,d.18/1820, f.20v-21r. footnote>, dar și 5 slugi care aparțineau moșiei Belcești, stăpânită de mănăstirea Galata<footnote Ibidem, .f.24v. footnote>, iar cătunul Ruși, alți 14 scutelnici serdarului Alexandru Venier<footnote Ibidem, f.24v-25r. footnote>, în timp ce Ulmii se înscria cu 7 scutelnici ai paharnicului Conde Mathei și unul la moșia Costachi Morțun<footnote Ibidem, f.17v. footnote>. În condițiile instituirii Regulamentelor organice, privilegiul de care beneficiau stăpânii de moșii de a obține oameni de scuteală a fost
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
secolului al XX-lea<footnote Gheorghe Platon, “Problema evreiască”, passim. footnote>. Prezența evreilor în teritoriul cercetat este semnalată de catagrafia din 1832, care îi menționează, ca arendași ai unor crâșme, pe Șmil și Bercu la Belcești și pe Nusăm la Ulmi<footnote Arh.St.Iași, Vistieria Moldovei, d.571/1832, f.12v, 21v. footnote>. În 1838 se aflau deja la Belcești 4 evrei orândari și câte unul la Ulmi și Poleni<footnote Ibidem,d.../1838, f.124v-125r, 125v-126r, 126v-127r. footnote>, iar
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
unor crâșme, pe Șmil și Bercu la Belcești și pe Nusăm la Ulmi<footnote Arh.St.Iași, Vistieria Moldovei, d.571/1832, f.12v, 21v. footnote>. În 1838 se aflau deja la Belcești 4 evrei orândari și câte unul la Ulmi și Poleni<footnote Ibidem,d.../1838, f.124v-125r, 125v-126r, 126v-127r. footnote>, iar în 1851 erau alți 6 evrei din Hârlău care țineau orânzile la crâșmele din Belcești sau de la odăile moșiei și unul la Ulmi<footnote Ibidem, Tr. 1768, op.
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
orândari și câte unul la Ulmi și Poleni<footnote Ibidem,d.../1838, f.124v-125r, 125v-126r, 126v-127r. footnote>, iar în 1851 erau alți 6 evrei din Hârlău care țineau orânzile la crâșmele din Belcești sau de la odăile moșiei și unul la Ulmi<footnote Ibidem, Tr. 1768, op.II 2018/887, f.38v-39r, 184v-185r, 189v-190r. footnote>. Un alt evreu, Hereșcu Beiliș, din Iași, era negustor de vite și avea, la 1851, o odaie pe moșia Belcești<footnote Ibidem, f.37v-38r. footnote>. Este interesant
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
din anul respectiv, cât și din anii anteriori - depășeau cu mult posibilitățile lor de solvabilitate<footnote Ibidem, Ministerul de Interne, Tr.1772, op. 2020, d.4461/1844, passim. footnote>. La Belcești, de pildă, crâșmarul era, probabil, un autohton, dar la Ulmi, Poleni, precum și la satele din jur: Cârjoaia, Cotnari, Cucuteni, Hălceni, Hodoriștea, Moara Profectorului (azi, satul Armanu, comuna Cotnari n.ns), Totoești, Șoldana, Zbereni și altele, crâșmele erau luate în arendă de negustorii evrei<footnote Ibidem, f.11r-6v, 15r-29r. footnote>. Dacă
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
footnote>, Parfeni Ion din Târgu Frumos<footnote Ibidem, f.268r. footnote> sau Ion Munteanu din Tupilați<footnote Ibidem, Tr.1768, op.II, 2018/887, f.76v. footnote>. Între etnicii străini, recensământul populației Moldovei din 1774, menționa 7 țigani pe moșia Ulmi, care, fără îndoilă, erau robi ai mănăstirii Frumoasa. Între aceștia, Anton era „jiude”, care , desigur, își exercita autoritatea asupra celorlalți 6 membri ai comunității , Ion era văcar, iar Toader, herghelegiu<footnote Recensământul..., ed.P.G.Dmitriev, VII, I Chișinău, 1975, p.225
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
membri ai comunității , Ion era văcar, iar Toader, herghelegiu<footnote Recensământul..., ed.P.G.Dmitriev, VII, I Chișinău, 1975, p.225. footnote>. Ceilalți 4: Ștefan, Tănasă, Ioniță și Irimie erau, probabil, meșteșugari sau, poate, lucrători de pământ. În perioada următoare țiganii din Ulmi nu mai sunt menționați în documente, iar numele lor, pur românești, nu ne sunt utile pentru a-i regăsi, pe ei sau pe urmașii lor, printre lăcuitorii satului. De altfel, tendința unor etnici străini de a-și lua nume românești
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ION DIACONESCU Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 27 martie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. p. PREȘEDINTELE SENATULUI, ULM NICOLAE SPINEANU Anexă DEFINIȚII În sensul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel: a) baza sportiva - amenajare specifică ce cuprinde construcții și instalații destinate activității de educație fizica și sport; ... b) Registrul sportiv - document care evidențiază situația înregistrării structurilor sportului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141083_a_142412]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 270 din 11 iunie 1999. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 7 septembrie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. p. PREȘEDINTELE SENATULUI, ULM NICOLAE SPINEANU Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 23 octombrie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, VASILE LUPU --------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/131341_a_132670]
-
fost adoptată de Cameră Deputaților și de Senat în ședință comună din 8 martie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, VASILE LUPU p. PREȘEDINTELE SENATULUI, ULM NICOLAE SPINEANU -------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190054_a_191383]
-
115. VELICEA ȘTEFAN-DANIEL, fiul lui Velicea Spiridon și Rodica, născut la data de 3 aprilie 1971 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, cu domiciliul actual în Germania, 65023 Wiesbaden, Rudolf-Dycherhoff-Str. 3, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Mediaș, str. Ulmului nr. 65, jud. Sibiu.(235/2004) 116. VONCKEN ECATERINA, fiica lui Gălbenușă Marin și Felicia, născută la data de 14 octombrie 1976 în localitatea Slatina, județul Olt, România, cu domiciliul actual în Germania, 78462 Konstanz, Sigismundstr. 21, cu ultimul domiciliu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169102_a_170431]
-
Strada Mușețelului, L = 172 m, l = 12 m, S = 2064 mp 24. Strada Dunării, L = 379 m, l = 9,5 m, S = 3600 mp 25. Strada Emil Năiculescu, L = 1131 m, l = 12,5 m, S = 14137 mp 26. Strada Ulmului, L = 120 m, l = 12 m, S = 1440 mp 27. Strada Garofiței, L = 261 m, l = 8 m, S = 2088 mp 28. Strada Țiglăriei, L = 295 m, l = 9 m, S = 2655 mp 29. Strada Mihai Viteazu, situată pe DN
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243123_a_244452]
-
respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ION DIACONESCU Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 27 martie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. p. PREȘEDINTELE SENATULUI, ULM NICOLAE SPINEANU Anexă DEFINIȚII În sensul prezentei legi, următorii termeni se definesc astfel: a) baza sportiva - amenajare specifică ce cuprinde construcții și instalații destinate activității de educație fizica și sport; ... b) Registrul sportiv - document care evidențiază situația înregistrării structurilor sportului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141078_a_142407]
-
Frica de un copil închidea o graniță, dar te forța în schimb să fii inventiv". Flirtul cu André a "învățat-o multe despre propriul trup", despre propria senzualitate. Atunci când, după o vreme, Dominique îl întâlnește, la un garden-party pe strada Ulm, pe Jean-Toussaint Desanti, se simțea pregătită, cum nu se poate mai pregătită pentru marea dragoste. Dominique a știut cum să-l îmblânzească pe acest "bizar filozof corsican", cu nasul său de pasăre de pradă, care se declara revoluționar și comunist
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
op. cît., p. 4-5. 167 Cf., Edouard Driault, Austerlitz. La fin du Saint Empire (1804-1806), Paris, 1912, p. 198, 231. 168 Cf., Serge Goriainov, op. cît., p. 9. Victoriile armatelor franceze, comandate de Napoleon Bonaparte, împotriva armatelor austriece și ruse (Ulm octombrie 1805, Austerlitz 2 decembrie același an) și adjudecarea de către Franța a Istriei și a Dalmației de la Austria, în virtutea păcii încheiate cu această la Pressburg, la 26 decembrie 1805, l-au convins pe Selim al III-lea că Triplă Alianță
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
care se-nmulțeau," Vântul însuși avea pe soția sa Vânta hărăzită de zei". De-altfel, întregul univers este prezentat în forme esențializate, cu partea lui bărbătească și femeiască. În Tracia, "Frunza gorunului se lipise de frunza gorunei/," fagul de fagă, ulmul de ulmă, frasinul de frasină. În acest context, Manimazos, heghemonul, aruncă voinicește o piatră în apă, în aer, în foc și pe pământ, elemente cosmogonice invocate spre a crea un univers nou. Manimazos râde cu un ochi și plânge cu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
deloc de neglijat a producției romanești (romane de călătorie, romane burlești...) contestă tradiția "eroică", dar mai ales, în secolul al XVIII-lea, descrierea de peisaj, locus amoenus, va primi statutul de clișeu. (6) [...] Iedera îndrăgostită se-mpletea în ramurile tînărului ulm, mai încolo vița de vie sălbatică se agăța de trunchiurile teilor și platanilor, susurul unui izvor de argint și ciripit de păsărele, suspinînd dulcile lor neliniști, se auzeau de departe: aș putea să încarc acest tablou și să vă repet
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
e, lui Sophie nu-i place să iasă singură [...]. Utilizarea predicatelor funcționale poate, de asemenea, să fie o modalitate de a însufleți o scenă ale cărei elemente sînt statice, atribuindu-le semul "animat" și statutul de verb de acțiune: (47) [...] Ulmii și mestecenii, cu albeața lor de fecioare zvelte cu talia arcuită, cu părul unduind în vînt întocmai unor zeițe maiestuoase prefăcute aproape în întregime în chip de copaci. Platanii își arătau trupurile bine făcute, cu piele lucioasă și fină, cu
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
adaptate continuu noului curs de evoluție al societății românești spre noile instituții de tip capitalist. În privința creșterii demografice din teritoriul cercetat, după dispariția satelor Cârstești, Călugăreni și Plopi, în secolul al XVII-lea, în condiții nelămurite încă, populația satelor Belcești, Ulmi și Poleni a cunoscut mari fluctuații în cursul secolului al XVIII-lea, cauzată îndeosebi de fiscalitatea practicată de regimul fanariot, precum și de abuzurile administrației de stat. Pentru a releva acest aspect este suficient să menționăm că potrivit recensământului populației Moldovei
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
un an. Începând cu secolul al XIX-lea, prin datele oferite de catagrafiile întocmite periodic timp de o jumătate de veac, dar și de alte categorii de izvoare, dispunem de informații destul de clare privitoare la evoluția demografică a satelor Belcești, Ulmi și Poleni, precum și la apariția pe moșia Belcești a odăilor Arama, Coarnele Caprei, Dorna, Glodurile, Huc și Praguri, în incinta cărora s-au format ulterior satele Arama, Coarnele Caprei, Focuri și Munteni. Cea mai însemnată creștere numerică a populației a
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
care 8 din Târgul Frumos, 4 din Tupilați (ținutul Roman) viniți vremelnicești cu vitili dum(nealui) logofătului Ștefan Catargiu, din Roman, din Boiștea (ținutul Neamț), viniți cu oili, ca vremelnicești pi Belcești, câte unul din Ceplenița, Hăbășești, Miclăușeni, Prigoreni, Sârca, Ulmi, Goești (ținutul Cârligăturii) și Vorona (ținutul Botoșani), dar și alți 8 văcari și haidăi la vitele evreului Herșcu Beiliș din Iași, fără a se preciza din ce locuri veneau. Hrihorov din Târgu Frumos, care avea o prisacă la Belcești, sau
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
stabilit la Borșa, Cotnari, Dădești, Hârlău, Hoisești, Iași, Mânjești, Miclăușeni, Onești, Podu Iloaiei, Poleni, Ruginoasa, Sârca, Ștefănești sau Târgu Frumos; despre alții însă nu se știa unde au plecat. O evoluție cu totul diferită, sub raport demografic, a avut satul Ulmi, care în 1803 se înscria cu 45 capi de familie, iar în 1813 și, respectiv, 1816, cu 54, din care jumătate erau supuși mănăstirii Frumoasa, cealaltă jumătate revenind mănăstirii Râșca. Faptul că mănăstirea Râșca a stăpânit, în Evul Mediu, satul
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
respectiv, 1816, cu 54, din care jumătate erau supuși mănăstirii Frumoasa, cealaltă jumătate revenind mănăstirii Râșca. Faptul că mănăstirea Râșca a stăpânit, în Evul Mediu, satul Poleni, iar în anii 1813 și, respectiv, 1816, împărțea cu mănăstirea Frumoasa birnicii satului Ulmi, ne conduce spre ipoteza că, probabil, cele două sate s-au unit datorită depopulării provocate de epidemia de ciumă de la începutul secolului al XIX-lea, care - așa cum am mai notat - s-a păstrat în memoria localnicilor sub numele de ciuma
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
-lea, care - așa cum am mai notat - s-a păstrat în memoria localnicilor sub numele de ciuma lui Caragea. Începând din anul 1820, constatăm o ușoară creștere a populație, de 57 birnici și 10 scutelnici, iar în noua catagrafie din 1832, Ulmii înregistrau cel mai mare număr de lăcuitori, înscriindu-se cu 57 birnici, 2 preoți, 2 dascăli, 7 bătrâni și nevolnici, 13 văduve și un evreu orândar. În următoarele decenii, însă, populația a scăzut continuu, catagrafia din 1838 consemna 38 birnici
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]