4,445 matches
-
niciodată/ că, odată ajunsă la capăt,/ s-ar putea întâmpla/ ca salamandra cu o mie de părți/ să se preschimbe/ într-o femeie cu o umbrelă". Mă încăpățânez să îl contrazic: în cele mai bune pagini din Măști, reportaje, peisaje, utopii, "femeia cu o umbrelă" în care, pentru autorul lor, se metamorfozează însăși Poezia chiar există. Referințe critice (selectiv): Adrian Alui Gheorghe, în "Convorbiri literare", nr. 4, aprilie 2000; Bogdan Crețu, în "Convorbiri literare", nr. 5, mai 2000; Dan Bogdan Hanu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
complexitate. Această trăsătură a mentalității franceze reflectă originile sale etnice destul de variate. Națiunea franceză este renumită prin contradicțiile și inconsecventa să, produs al unui temperament caracterizat prin combinația de sânge rece și cap fierbinte, simțul practic, dar sedus de artă, utopie, vis127. Alte calități ale francezului moștenite de Pariziana sunt realismul și ingeniozitatea, individualismul și indisciplina, senzualitatea și vanitatea, sociabilitatea, simțul echilibrului și al măsurii, caracterul jovial și optimist. Dar pe fundalul unui caracter care poate fi numit stabil al francezului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
en France au XIX siècle, Louvain-Paris-Sterling-Virginia, 2001 BRUNEL, Pierre, Dictionnaire des mythes d'aujourd'hui, Editions du Rocher, Paris, 1999 BRUNEL, Pierre, Mythocritique. Théorie et parcours, P.U.F., Paris, 1992 BUGI-GLUCKSMANN, Christine, Féminité et modernité: Walter Benjamin et l'utopie du féminin, în Walter Benjamin et Paris, Colloque internațional 27-29.VI.1983, Édité par Heinz Wismann, Leș Éditions du Cerf, Paris, 1986, p.403-420 BULOT, Ț., et alii., Langue urbaine et identité. Langue et urbanisation linguistique à Rouen, Venise, Berlin
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
la singularité française, Fayard, Paris, 1999 PAGEAUX, Daniel-Henri, Literatura generală și comparată, Polirom, București, 2000 PAGES, Alain, Emile Zola. Bilan critique, Nathan, Paris, 1993 PANEA, Nicolae, Zeii de asfalt, antropologie a urbanului, Cartea Românească, București, 2001 PAPAHAGI, Marian, Eros și utopie, Dacia, Cluj-Napoca, 1999 PARK, Robert Erza, Race and Culture, The Free Press, Glecoe, 1950 PATAPIEVICI, Horia-Roman, Omul recent, Humanitas, București, 2004 PAVEL Lăură, Ficțiune și teatralitate, Limes, Cluj-Napoca, 2003 PAVIS, Patrice, Dictionnaire du théâtre, Messidor, Editions sociales, Paris, 1987 PAVIS
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
din aceeași epoca și din același mediu social: "Fiind propria lor realizare estetică, propria capodoperă, compunându-și viața, până la ultimele detalii, ca opera, dandy-i par a restitui artei identitatea să primordială, definitiv pierdută și, în consecință, privită azi că utopie: artă că act magic în stare să "opereze" asupra realului, să îl transfigureze, "dandy-ul are curajul de a-si afirmă libertatea, are îndrăzneala de a face dintr-un veșmânt o poezie și, în consecință, de a proclama victoria calității
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
definitivă cu Rodolphe al Emmei Bovary provine din încrederea că fericirea există altundeva. Amantul, care se definește prin opoziție cu soțul (care reprezintă intolerabilul), este cel care permite accesul la acest altundeva mitic. Răpirea, visata conform schemelor românești, este soluția-miracol. Utopia acestui vis este ironizata de Flaubert. 328 "Toute la vieille poésie des enlèvements nocturnes, des chaises de poste, des auberges, toutes leș charmantes aventures des livres lui passèrent d'un coup dans l'esprit comme un songe enchanteur prêt à
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
spre deosebire de celălalt, poartă în mai mare măsură povară gândirii negativiste și pesimiste. Discursul despre pesimism și nihilism, cu directă referire la Giacomo Leopardi, este reluat și în alte articole, dintre care îl amintim pe cel intitulat Notă despre civilizație și utopii de Nicola Chiaromonte.117 În ciuda distanței temporale, trimiterile la operă leopardiană nu sunt forțate, demonstrând încă o dată că acesta, actualizat de 'La Ronda', nu fusese uitat nici în mediul florentin, ce cunoscuse experiență neoromantica vociană, căreia 'Solăria' i-a oferit
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Quasimodo e gli altri, atti del Convegno internazionale Lovanio 2001, a cură di Franco Musarra, Bart van der Bossche e Serge Vanvolsem, Franco Cesati & Leuven University Press, Città di Castello, 2003, pp. 89-101. Chiaromonte, Nicola, "Notă sulla civiltà e le utopie", în Antologia di 'Solăria', a cură di Enzo Siciliano, introduzione di Alberto Carocci, Lerici, Milano, 1958, pp. 347-360. Croce, Benedetto, "Giacomo Leopardi", în Poesia e non poesia, Laterza, Bari, 1923, pp. 103-119. Cumani, Maria, "Un giorno rubato agli Dei" în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Frontespizio, 9, septembrie 1938. 115 Giorgio Luti, op. cît., p. 137. 116 Giuseppe Aventi, "Del romanticismo", Antologia di 'Solăria', îngrijita de Enzo Siciliano, introducere de Alberto Carocci, Lerici, Milano, 1958, pp. 341-345. 117 Nicola Chiaromonte, " Notă sulla civiltà e le utopie", Antologia di 'Solăria', cît., pp. 347-360. 118 Începuturile colaborării dintre Quasimodo și redactorii de la 'Circoli', printre care se numără Angelo Barile care a manifestat o vie admirație pentru opera sicilianului sunt amintite în epistolarul Montale Quasimodo; cel dintâi îi scria
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
sau entitate naturală, "care n-a apărut în urma unei ideologii, a unor așteptări sau a unor revoluții și care nu e ținută în stare de funcționare datorită unor teorii sau filosofii sociale. Capitalismul în sine nu a fost niciodată o utopie, un vis al umanității sau un program de acțiune" (în Capitalismul. Un bilanț social, Du Style, București, 1998, p. 11). Deci asimilarea capitalismului de către o ideologie poate fi periculoasă. Dacă este un dat natural, trăirea capitalismului este firească, cvasi-inconștientă, trimite
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
o alchimie misterioasă și conducîndu-ne astfel, în mod irezistibil, destinele. După victoria sa cvasitotală asupra comunismului, am rămas, cum spunea Pascal Bruckner, "orfani de o antiteză care făcea multe servicii". Mai mult, unii au început să vadă în aceasta realizarea utopiei orwelliene din 1984. Între timp, au devenit agresive alte forme de totalitarism, astfel încît antiteza este asigurată. Capitalismul are în continuare ce macera, are șansa de a nu rămîne singur și a-și expune astfel, prea vizibil, fața întunecată. Capitalismul
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Pareto) au înlocuit raționalitatea cu optimalitatea, elaborînd numeroase "modele de optimizare". Raționalitatea este posibilă doar într-un mediu economic și social în care informația este perfectă și toți agenții au acces la ea în mod nediscriminatoriu. Or, aceasta e o utopie, Homo oeconomicus a fost considerat un individ rațional care preia și prelucrează, în acest mediu, informația în interesul său. Dar, pentru a reuși, el ar trebui să dispună de posibilități de calcul nelimitate, ceea ce în realitate nu este posibil. Studiile
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
nu sunt îngăduite tuturor sau, mai grav, întrețin relații cu rețele teroriste. Se încearcă impunerea hotărîtă (cel puțin președintele Bush vrea să pară foarte hotărît), cu forța, a unei păci universale (pax americana, pentru răutăcioși), care se poate dovedi o utopie la fel de periculoasă ca și cea a jihad-ului islamic, bunăoară. Doctrina suveranității condiționate poate să apară ca reflexul, inevitabil subiectiv, al mesianismului neoconservator american sau, mai larg, liberal-occidental, față cu fundamentalismul islamist, în special cu cel arab. Astfel se poate
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
este tot mai mult repus în cauză. "Piața este pe cale de a reuși acolo unde au eșuat marile imperii și marile religii: să reunească ansamblul ființelor într-o comunitate globală" (2). Sau societatea globală se va dovedi cea mai mare utopie din istoria omenirii? Recentele alegeri prezidențiale din Rusia au reprezentat un sfîrșit de mandat sau un sfîrșit de carieră pentru Vladimir Putin? Dar să vedem care sunt realizările sale. După opt ani de administrație Putin, Rusia este o imitație de
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
dată, avem posibilitatea de a imagina o construcție voluntară în care unul nu caută să-l domine pe celălalt". Cu diversitatea sa lingvistică, etnică, culturală, religioasă etc., Elveția este o Europă în miniatură. Am putea afirma că ea este o utopie europeană realizată. Dar, cum spunea Paracelsus, numit și dr. Helveticus, "tot ceea ce este pluralitate, este incertitudine". Astfel, țara cantoanelor traversează actualmente o criză de identitate. Clivajele se accentuează, incertitudinile cresc, iar acuzațiile se înmulțesc. Este vorba, în principal, despre acuzațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Fața ascunsă a lumii occidentale, Editura Pro Editură și Tipografie, București, 2008; Mintzberg Henri, Le Pouvoir dans les organisations, Les Editions d'Organisation, Paris, 1983; Morin Edgar, Paradigma pierdută: natura umană, Editura Universității "Al. I. Cuza", Iași 1999; Morus Thomas, Utopia, Editura Științifică, București, 1958; Mursa Gabriel, Liberalismul, Institutul European, Iași, 2005; Nicolescu Basarab, Transdisciplinaritatea, Junimea, Iași, 2007; Nicolescu Basarab, Ce este realitate?, Junimea, Iași 2009; Nordstrom Kjell, Ridderstrale Jonas, Funky bisiness forever. Cum să ne bucurăm de capitalism, Publica, București
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Liberalismul, Institutul European, Iași, 2005; Nicolescu Basarab, Transdisciplinaritatea, Junimea, Iași, 2007; Nicolescu Basarab, Ce este realitate?, Junimea, Iași 2009; Nordstrom Kjell, Ridderstrale Jonas, Funky bisiness forever. Cum să ne bucurăm de capitalism, Publica, București, 2009; Nozick Robert, Anarhie, stat și utopie, Humanitas, București, 1997; Ortega y Gasset, Rebeliunea maselor, Humanitas, București, 1995; Pate Herbert, Hierarchy Theory, The Challenge of Complex Systems, G. Brazziler, New York, 1971; Perkins John, Confesiunile unui asasin economic, Litera Internațional 2007; Pohoață Ion, Capitalismul, Polirom, Iași, 2000; Pohoață
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Nu atît obsesia libertății vibrează în adîncurile subconștientului său traumatizat, cît necesitatea unei identități. Melville face, prin urmare, radiografia precisă a unei situații tragice, cu conotații deopotrivă psihologice și culturale. Dacă în plan strict psihologic, personajul Babo este scindat între utopia recîștigării libertății și spectrul fatidic al morții, cultural abordînd lucrurile, exponentul Babo codifică tensiunile unei lumi împărțite între prejudecățile tradiției și inovațiile modernității. Pe acest palier de "transfer" așa-zicînd sclavul și-a trăit, fugitiv, visul de a fi stăpîn. Bibliografie
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
de ambiguitate. Publicat în 1896, textul ar putea fi lecturat și ca o replică obscură, dată nemulțumiților cu stilul (vag) jamesian, nemulțumiți dornici de "clarificare" in extenso. Parabola căutării din text disimulează, în fond, obsesia găsirii "adevărului" în artă, o utopie în paradigmele estetice ale lui Henry James. Imposibilitatea asumării ficționalului în variantă de materia și, totodată, imago mundi devine un handicap pe terenul mișcător efortului artistic. Astfel de "inadaptați" precum naratorul din roman sfîrșesc prin a mutila fie conturul translucid
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
dureroasă a scriitorului care nu-și mai recunoaște propria cultură. "Țara" (Irlanda) sucombă gradual. Spiritul ei genuin se descompune precum efigiile roase de timp, de pe vechile monede. Caracterul (tradițional) irlandez a ajuns o poveste, dacă nu, pur și simplu, o utopie. Bătrînele cronici ale presupuselor vitejii medievale s-au erodat, de-a lungul derulării unei istorii nespectaculoase, ajungînd indistincte. Poetul nu mai vrea să le descifreze, preferînd lăsarea lor în uitare. Poemul amintit sugerează, discret, această perfidă sucombare: N-avem prerii
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
curs convergent faptelor artistice. Societatea contribuie, prin toate mijloacele și pe toate căile, la reducerea sensurilor și la producerea de stereotipii. Ea anulează, până la urmă, energia dislocantă a scriitorului, aspirația lui la veșnica deviere, dezideratul permanentizării mișcării, ca și visul utopiei limbajului. * Este de la sine știut că fiecare autor de texte are un stil propriu, de la care nu se dezice de la un volum la altul, sau de la o etapă de vârstă la alta, decât în termeni minori, cu ușoare diferențe. Identificând
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Paralela 45, 2000. Lefter, Ion Bogdna, Postmodernism. Din dosarul unei "bătălii" culturale, Pitești, Editura Paralela 45, 2000. Liiceanu, Gabriel, Ușa interzisă, București, Humanitas, 2002. Lovinescu, Eugen, Istoria literaturii române contemporane, vol. I II, București, Editura Minerva, 1973. Leonte, Camelia, Poezie, utopie,..., în "Dacia Literară", nr. 59 (2005). Manolescu, Nicolae, Ana Blandiana: Călcâiul vulnerabil, în "Contemporanul", 27 (1967). Manolescu, Nicolae, Ardere de tot, în "România literară", 51 (1976). Manolescu, Nicolae, Sufletul meu lepădat de trup, în "România literară", 37 (1979). Manolescu, Nicolae
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
București-Chișinău, Editura David-Litera, 1998, p.197. 23Sursa: www.anablandiana.com. 24Sursa: www.anablandiana.com/ accesat iunie 2011. 25Sursa:http://www.observatorcultural.ro/Neomodernismul-poetic-romanesc*articleID 11017 articles details.html/accesat iunie 2011. 26 "Operele unora dintre reprezentații generației 60 vor contribui la ruinarea Utopiei. Există, în aceste pagini, ale lor, un dublu limbaj: unul propus pentru oficialii regimului, pentru doctrinarii de serviciu, pentru cenzori, altul pentru cei care încearcă să se salveze de capcanele discursului oficial". Cornel Ungureanu, Proza generației '60. Desrpe ruinarea Utopiei
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Utopiei. Există, în aceste pagini, ale lor, un dublu limbaj: unul propus pentru oficialii regimului, pentru doctrinarii de serviciu, pentru cenzori, altul pentru cei care încearcă să se salveze de capcanele discursului oficial". Cornel Ungureanu, Proza generației '60. Desrpe ruinarea Utopiei, în "România literară", nr. 13 (2010), p. 10. 27Ana Blandiana, Cine sunt eu, București, Editura Dacia, 2001, p. 78. 28Idem, Calitatea de martor, București, Editura Cartea Românească, 1970, p. 23. 29Ibidem, p. 48. 30Ibidem, p. 146. "Poezia nu se vrea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Coexistența inocenței cu lascivitatea, a bucuriei de a trăi cu dezgustul nu fac decât să prelungească corpul fizic, în cel textual, primul înlocuindu-l pe al doilea. Acest travesti nu dizolvă corpul de carne, ci îl definește". 160Carmelia Leonte, Poezie, utopie,..., în "Dacia Literară", nr. 59 (martie 2005), p. 58 : "Aici se află motivul neîmpăcării, strigătul în pustiu, nu în faptul că au trecut anii, nu în faptul că iubirea față de semeni este, de obicei, dezamăgitoare, ci în alegerea făcută pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]