37,166 matches
-
fumătoare înrăite, dar care totuși nu neglijau banii doar pentru un pachet de țigări... Un fum care bruia acel aer încărcat cu miros de medicamente, un intrus care înghițea atmosferă spitalului, dar cu care te obișnuiai.Revenind la adierea de vânt, la geamul deschis care permitea fumului de țigară să intre, se transformase într-un curent enervant pentru spatele înțepenit al unui doctor care era de gardă în fiecare săptămână, mai precis vineri. Eram obișnuită să văd în fiecare seară cum
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > S-A RĂTĂCIT APUSUL PRINTRE MUNȚI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1933 din 16 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului S-a rătăcit apusul printre munți, Zburătăcit de vânturi și de ceață. Se clătinau luminile pe punți, Speriate că-și vor pierde din roșeață. Când astrul mâniat de întâmplare, S-a-ntors din drum, cercând să le învie, Le-a adunat pădurea pe cărare, Și le-a-ndemnat spre-a nopții colivie. Din
S-A RĂTĂCIT APUSUL PRINTRE MUNŢI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380165_a_381494]
-
ce-mi scria gândurile sale. Dar când încerc să o așez pe capul său, Se transformă-n vin de Sărbători Pascale. Vinul de lacrimi îl torn la rădăcina Copacului cu frunze îngălbenite. Din frunze ruginii încerc să scriu NINA. Dar vântul le duce în zări nesfârșite. Furtună de lacrimi din Cer se pornește, Să ude copacul cu veștede ramuri. De mană cerească se-nalță și crește... În El să cuprindă cât mai multe neamuri. Pe Doamna Poeziei, azi o priveghem, Că
IN MEMORIAM, NINA CASSIAN de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380160_a_381489]
-
cerească se-nalță și crește... În El să cuprindă cât mai multe neamuri. Pe Doamna Poeziei, azi o priveghem, Că multora ne-a fost ca o mamă bună. La făclia artei mai bine să veghem, Să nu fie stinsă de vânt sau de furtună. Copaci ai neamului se transformă în cruci, De parcă Pământul e un imens mormânt. Copacul vieții-i scară, către Cer să urci, Că arborii puternici nu se frâng de vânt! 17 Aprilie 2014 Autor Maria Filipoiu Referință Bibliografică
IN MEMORIAM, NINA CASSIAN de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380160_a_381489]
-
bine să veghem, Să nu fie stinsă de vânt sau de furtună. Copaci ai neamului se transformă în cruci, De parcă Pământul e un imens mormânt. Copacul vieții-i scară, către Cer să urci, Că arborii puternici nu se frâng de vânt! 17 Aprilie 2014 Autor Maria Filipoiu Referință Bibliografică: IN MEMORIAM, NINA CASSIAN / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1933, Anul VI, 16 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Filipoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
IN MEMORIAM, NINA CASSIAN de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380160_a_381489]
-
razele de soare Ca un mănunchi în versuri împletesc O inimă poetică cu albe, dulci petale Ce în sărut de soare se topesc. Baia Mare, 5 mai 2016 Mâinile zilei Mâinile zilei țes din miresme, Surâsul luminii din flori de salcâm. Vântul are în strune o melodie, Ce-o fredonează prin lume umblând. Privirea mi-e plină de stihuri, Buzele scriu poeme de dor... Cu gândul la tine am aripi de vultur... Oftez adesea și-mi vine să zbor. Las lacrima-n
SĂRUTUL SOARELUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380167_a_381496]
-
aflat savanții, toți cercetătorii, ca de-acolo, cică, se încarcă norii. Însă de o vreme, cam de-o săptămâna, cineva, hoțește, ia apă din luna, norii se tot plimba, lunecând cu jale, însă fără apă, nici măcar pe poale. Se-opintește vântul, haide, poate-poate, degeaba-i efortul, el n-are nici roate, nu se știe cine, când și prin ce mijloace, s-a ascuns pe lună și face ce-i place. Soarele se-nalță, trece de zenit și-și urmează calea tot
ȘCHIOAPĂ MI-A FOST ZIUA de DORA PASCU în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380180_a_381509]
-
-Te salut persiflantă domnișoară, te salut! și-și etală cât ecranul zâmbetul său fascinant, asimetric afișat din cauza rictusului de expresie din dreapta figurii. Deranjez cumva? Deranjez? -Ave Caesar, morituri te salutant! îl surprinsei și prin vorbe, și prin atitudine. Dar ce vânt te-abate dup-amar de timp, cercetător, prin resturile vieții mele? o dădui pe limbajul nefericiților indignați de trădarea vrută/nevrută a cuiva după care... tânjiseră. -O, nu mă lua de urechi! Am citit la A.D.P.I., am evaluat, am
SENECA PREGĂTEŞTE CEVA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380149_a_381478]
-
03 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Te strig încet. Tu te așterni în mine, Un suflet culcușit lângă un foc. Și stând acolo, pacea îi revine Privind alene-al flăcărilor joc. Te-ating încet. Tu te așterni în mine, Ca vântul când adie printre flori. Sub alintarea ta simt că-mi e bine Și trupu-mi se pătrunde de fiori. Te-apleci încet. Tu te așterni în mine, Ca roua îmi pătrunzi prin mii de pori. Se reaprinde flacăra în mine Și
... TU TE AŞTERNI ÎN MINE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380187_a_381516]
-
îndoliată Afară crivățul șuiera năprasnic, chiar dacă calendaristic trebuia să fie primăvară și să răsară brândușele printre copacii pădurii de deasupra satului. Crengile stejarilor și ale fagilor erau încărcate cu omătul gata să se desprindă în avalanșe, la orice bătaie de vânt mai puternică. Codrul gemea de greutatea zăpezii iar copacii scârțâiau din toate încheieturile. Parcă atâta zăpadă nu a fost în luna martie, în nicio iarnă ca în acel an. Gligor Creangă își făcea de lucru prin atelierul său de fierărie
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
satul Pîțîligeni, de care-i plăcea tare mult. Acesta poate și că era primul flăcău pe care-l cunoscuse mai bine, de pe când în pieptul său inima începuse să-i freamăte, precum frunza pe ramul unui copăcel tânăr, sub adierea vântului șăgalnic de primăvară. Așa-i tremura și ei sufletul tânăr la apropierea vreunui feciorel chipeș și îndrăzneț, care să-i adreseze vreo vorbă plină de înțelesuri, numai de ei pricepută. Poate că Elisaveta și l-ar fi dorit pe acela
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
din 06 august 2015 Toate Articolele Autorului de-acum mi-oi face codrul casă acoperiș cu frunză deasă perdele fie-mi numai norii și muc de de lumânare zorii iar larmă fie ciripitul orlogiu însuși infinitul cărarea mea să fie vântul și numai foșnete cuvântul a Celui toate știutor și gazdă când mi-o fi să mor cu privegheri de paparude pe năsălii de vreascuri ude și un prohod de licurici frunze lințoliu și furnici bocet boncăluit de cerbi iar lacrimi
DOINA PRIMULUI AMIN de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380190_a_381519]
-
Poezie > Amprente > DOAR DOINĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1678 din 05 august 2015 Toate Articolele Autorului mai dă-mi din când în când de veste să cred că totu-i ca-n trecut când mori de vânt țeseau poveste cum alta nu era-n ținut era minunea despre raiul tocmit sub poalele de deal și peste care curgea naiul de turme strânse sub caval mânate lin către izvoare de apă limpede și rece unde se-adapă și
DOAR DOINĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380205_a_381534]
-
și inima-mi nebună Sărea din cercu-i de foc și de lumine! Gurița-ți dulce ca glasul primăverii Năștea cuvinte țesute în iubire, Iar păru-ți moale ca cel al Cosânzenii Curgea mănos pe-a spatelui golire!... Și adierile de vânt în șoaptă le aveai, Iar glasul tău era un susur de izvor. Adesea te pierdeam prin florile de Mai... O, floare, tu...(de-ai ști, chiar știi?!)... cât te ador! Virgil Ursu Munceleanu Referință Bibliografică: CÂT TE ADOR... / Virgil Ursu
CÂT TE ADOR... de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380202_a_381531]
-
pe-atâtea căi dar nu lași nicio urmă... Cum te-aș crede că-mi bați în geamuri ninse de tumult dar niciodată nimeni nu te vede și nu te-aude... Filele cu mult nesaț de întâmplare-împreună le-a frunzărit doar vântul și le-a scris cu fonturi îngroșate de furtună. Îmi spui că vii dar nu găsesc deschis niciun zăvor de gând și nicio poartă de dor nebun de mult nu s-a clintit în colțul meu de lume și-i
IARĂŞI de AURA POPA în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380210_a_381539]
-
searbăd de cer, ci zărește roua ce lăcuiește și-nviorează iarba, florile, care nici într-o vază de aur n-ar putea fi regine cum sunt în câmpie, păsările în armonie delicată cu fâșiile orizontului, cu valsul ierbii în brațele vântului, cu bulgări de nori sub bolta de safir, capăt imaginar al lumii și deopotrivă început de mister! Întocmai, sunt oamenii simpli și modești cu virtuți lăuntrice din care se ivesc fapte nobile, nu aclamații și gestici arogante! Există un anume
OMENIA, STRAI ŞI OGLINDĂ DE IDENTITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380206_a_381535]
-
Ediția nr. 1678 din 05 august 2015 Toate Articolele Autorului Privirea mea Privirea mea e o pasăre măiastră Ce zboară-n înălțimile de vis Acolo ar vrea-n Lumină să trăiască Înveșmântată-n sacru paradis. În zborul ei rănit de vânturi aspre Și de respingerile oamenilor răi Ea nu se pierde singură în astre Găsește adăpost în ochii Tăi. Și netăcerea rugii e-ncrustată În slove ca și roua-n dimineți Privirea nu mi-e niciodată-nsingurată La înălțimi să zbor mereu mă
NETĂCEREA PRIVIRII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380222_a_381551]
-
patul așternut Redevii încet o floare? Sentiment împrumutat Să zidim ceva prin noi, Dorul zboară ne-ncetat, Ne trezim aproape goi, Goi de orice sentiment Rătăcim printre străini, Cu picioare din ciment Devenim încet...bătrâni Printre zboruri alcaline Răspândite că un vânt, Bătrânețea curge,vine, Clipele devin...cuvânt. Valer Popean, Târnăveni Referință Bibliografica: Iubire dată împrumut / Valer Popean : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2201, Anul VII, 09 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Valer Popean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
IUBIRE DATĂ ÎMPRUMUT de VALER POPEAN în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380244_a_381573]
-
subtil Și speram să fii doar o părere dar ai aprins al dragostei fitil . N-am vrut să ard atâta pară cât a mistuit tumultul în adânc Și egoistă te-aș fi scos afară ca pe o risipire dusă-n vânt . Prea mult te-am iubit, Vasile prea multe nopți cu tine am ucis Sperând că visul va rămâne dar amintirea ta e doar un vis. (gz) Referință Bibliografică: Ce mult te-am iubit. / Georgeta Zecheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CE MULT TE-AM IUBIT. de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380230_a_381559]
-
Acasa > Poeme > Emotie > CÂMPUL DE ALBĂSTRELE Autor: Mariana Petrache Publicat în: Ediția nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Nopți bântuite de vânt și vise îngemănate stele albastre pe boltă-s presărate sub măști grotești sunt chipuri fără viață ridică între noi uriași de gheață. Perdele de nori în valuri se revarsă, umbra durerii de lacrimi este ștearsă, să înălțăm un pod peste
CÂMPUL DE ALBĂSTRELE de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380245_a_381574]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > CÂND IUBIREA NU MURISE Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului CÂND IUBIREA NU MURISE - Frunze purtate de vânt Prin păduri se risipesc... Mult mi-e dor de-al tău sărut, Să-mi șoptești:„Cât te iubesc!” Iar în zori când mă trezesc Vântul e cuprins de dor... Dragul meu, îmi amintesc, Soare cald, strălucitor, Raza ochilor senină Îmi
CÂND IUBIREA NU MURISE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380248_a_381577]
-
2201 din 09 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului CÂND IUBIREA NU MURISE - Frunze purtate de vânt Prin păduri se risipesc... Mult mi-e dor de-al tău sărut, Să-mi șoptești:„Cât te iubesc!” Iar în zori când mă trezesc Vântul e cuprins de dor... Dragul meu, îmi amintesc, Soare cald, strălucitor, Raza ochilor senină Îmi da vraja altei vieți... Că mă-ntreb: „Cine-i de vină, Pentru ce nu te arăți? Să-ncălzești un suflet care N-a uitat zile
CÂND IUBIREA NU MURISE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380248_a_381577]
-
să vină iarăși primăvara Și să-nflorească un ram al sufletului meu, Simt bruma rece, ce-mi aduce toamna, Văd frunze care mor, arzând de dorul tău. Și cât aș vrea să înflorească iasomia, Salcâmul să-mi spună „bună dimineața” Vântul mă-ngheață, și-mi spulberă magia Și-n patru zări, se risipește în eter, speranța. Și codru-i încă cenușiu, Crenguțele golașe încă plâng Prin suflet, bate-un vânt pustiu, Iar visele, încet, încet se sting. Referință Bibliografică: poezie / Margareta
POEZIE de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380256_a_381585]
-
aș vrea să înflorească iasomia, Salcâmul să-mi spună „bună dimineața” Vântul mă-ngheață, și-mi spulberă magia Și-n patru zări, se risipește în eter, speranța. Și codru-i încă cenușiu, Crenguțele golașe încă plâng Prin suflet, bate-un vânt pustiu, Iar visele, încet, încet se sting. Referință Bibliografică: poezie / Margareta Merlușcă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2153, Anul VI, 22 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Margareta Merlușcă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
POEZIE de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380256_a_381585]
-
dor, Când se-adapă din izvor... Triluri de privighetori Mă trezesc adesea-n zori, Corzi vibrează în fiori... Suntem totuși trecători. Florile-și întorc privirea Uneori le simt uimirea Că-n petalele de soare, Galbenul frumos răsare... Frunzele șoptesc în vânt Când e pace pe pământ... Și se leagănă duios Lângă pomul cel frumos! Dorul prinde o cărare Când e liniștea mai tare Și alergă în amurg Se visează iarăși murg... Trup și suflet le-aș unii Să mai fim o
AȘ PLECA... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380259_a_381588]