2,798 matches
-
satele Cheia, Chiciureni, Costeni, Făcăieni, Gheaba, Măneciu-Pământeni, Măneciu-Ungureni (reședința), Mânăstirea Suzana și Plăiețu. Comuna Măneciu este situată în depresiunea omonimă, la poalele sudice ale munților Ciucaș, pe valea râului Teleajen. Este străbătută de șoseaua națională DN1A, care leagă Ploieștiul și Vălenii de Munte de Brașov prin pasul Bratocea. Pe teritoriul său se află capătul de linie al căii ferate Ploiești Sud-Măneciu, pe care este deservită de stațiile Măneciu-Pământeni și Măneciu (capătul de linie). În zonă se află și o hidrocentrală cu
Comuna Măneciu, Prahova () [Corola-website/Science/301693_a_303022]
-
comuna Măneciu-Pământeni având tot doar satul de reședință, cu 2300 de locuitori, iar comuna Măneciu Ungureni având 2850 de locuitori în satul Măneciu-Ungureni și cătunele Făcăeni, Gheaba, Chicioreni și Keia. În 1938, cele două comune s-au regăsit în plasa Văleni din județul Prahova, iar din 1950, au trecut la raionul Teleajen din regiunea Prahova și apoi (din 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comunele au fost reunite într-una singură, arondată reînființatului județ Prahova, preluând și satul Costeni de la comuna
Comuna Măneciu, Prahova () [Corola-website/Science/301693_a_303022]
-
o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Bobicești, Poienile, Predeal (reședința), Sărari, Sărățel, Tulburea, Tulburea-Văleni, Vitioara de Sus și Zâmbroaia. Comuna se află în nord-estul județului, în Subcarpații de Curbură, pe malul stâng al Teleajenului, în dreptul orașului Vălenii de Munte de pe malul opus. Este străbătută de șoseaua județeană DJ219, care o leagă spre vest de Vălenii de Munte (unde se termină în DN1A) și spre est de Ariceștii Zeletin. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Predeal-Sărari se
Comuna Predeal-Sărari, Prahova () [Corola-website/Science/301717_a_303046]
-
Vitioara de Sus și Zâmbroaia. Comuna se află în nord-estul județului, în Subcarpații de Curbură, pe malul stâng al Teleajenului, în dreptul orașului Vălenii de Munte de pe malul opus. Este străbătută de șoseaua județeană DJ219, care o leagă spre vest de Vălenii de Munte (unde se termină în DN1A) și spre est de Ariceștii Zeletin. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Predeal-Sărari se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Predeal-Sărari, Prahova () [Corola-website/Science/301717_a_303046]
-
Stupinii. Comuna se află în Subcarpații de Curbură, în nord-estul județului, la limita cu județul Buzău, pe malurile râului Zeletin, în zona cursului său superior și mediu. Este străbătută de șoseaua județeană DJ102B care o leagă spre est de și Vălenii de Munte (unde se termină în DN1A) și spre est în județul Buzău]] de și Cislău (unde se termină în DN10). Din acest drum, la Nucșoara de Jos se ramifică șoseaua județeană DJ102L, care face o buclă paralelă cu prima
Comuna Posești, Prahova () [Corola-website/Science/301715_a_303044]
-
Poiana Copăceni (în trecut, Poiana Copaciului) este un sat în comuna Gura Vitioarei din județul Prahova, Muntenia, România. Se află între dealurile care înconjoară depresiunea Vălenii de Munte în partea de est, dincolo de dealurile Priporului care geologic corespund "Pintenului de Văleni", la o distanță de 5 km față de Vălenii de Munte. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul Poiana-Copăceni se numea "Poiana-Copaciului" și făcea parte din
Poiana Copăceni, Prahova () [Corola-website/Science/301710_a_303039]
-
Poiana Copăceni (în trecut, Poiana Copaciului) este un sat în comuna Gura Vitioarei din județul Prahova, Muntenia, România. Se află între dealurile care înconjoară depresiunea Vălenii de Munte în partea de est, dincolo de dealurile Priporului care geologic corespund "Pintenului de Văleni", la o distanță de 5 km față de Vălenii de Munte. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul Poiana-Copăceni se numea "Poiana-Copaciului" și făcea parte din comuna Opăriți; satul avea 307 locuitori și se formase la 1783. Comuna a fost desființată
Poiana Copăceni, Prahova () [Corola-website/Science/301710_a_303039]
-
sat în comuna Gura Vitioarei din județul Prahova, Muntenia, România. Se află între dealurile care înconjoară depresiunea Vălenii de Munte în partea de est, dincolo de dealurile Priporului care geologic corespund "Pintenului de Văleni", la o distanță de 5 km față de Vălenii de Munte. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul Poiana-Copăceni se numea "Poiana-Copaciului" și făcea parte din comuna Opăriți; satul avea 307 locuitori și se formase la 1783. Comuna a fost desființată în secolul următor, satul fiind arondat comunei Gura
Poiana Copăceni, Prahova () [Corola-website/Science/301710_a_303039]
-
Poiana-Copaciului" și făcea parte din comuna Opăriți; satul avea 307 locuitori și se formase la 1783. Comuna a fost desființată în secolul următor, satul fiind arondat comunei Gura Vitioarei. În partea de nord și nord vest se învecinează cu Orașul Vălenii de Munte, în partea de est Vitioara de Sus, la sud Nucet ,sud și sud-vest Gura Vitioarei. Satul Poiana Copăceni este caracterizat printr-un climat temperat - continental, cu ierni blânde și veri răcoroase. Climatul este determinat de altitudinea reliefului major
Poiana Copăceni, Prahova () [Corola-website/Science/301710_a_303039]
-
în prezent, se afla în plaiul Teleajen din județul Prahova și avea 3307 locuitori, care se ocupau preponderent cu agricultura, exploatarea lemnului, fabricarea țuicii și creșterea vitelor, vânzându-și produsele în principal la Ploiești, dar și la Mizil, Urlați și Văleni. Comuna avea o școală înființată în 1838 și 5 biserici ortodoxe — 3 în satul de reședință, una la Valea Anei și una în Rotarea. De asemenea, funcționau 4 mori și 2 fierăstraie de apă (unul pe râul Bâsca cu Cale
Comuna Starchiojd, Prahova () [Corola-website/Science/301732_a_303061]
-
de Sus, Olteni, Ștubeiu, Teișani (reședința) și Valea Stâlpului. Comuna se află în partea central-nordică a județului, în zona de deal spre munte, pe malul drept al râului Teleajen, satul de reședință fiind situat la 6 km nord de orașul Vălenii de Munte. Comuna este străbătută de șoseaua națională DN1A, care leagă Ploieștiul de Brașov prin Vălenii de Munte, șosea din care se ramifică lângă Teișani șoseaua județeană DJ100N, care duce spre vest către orașul Slănic. Din acest drum se ramifică
Comuna Teișani, Prahova () [Corola-website/Science/301742_a_303071]
-
județului, în zona de deal spre munte, pe malul drept al râului Teleajen, satul de reședință fiind situat la 6 km nord de orașul Vălenii de Munte. Comuna este străbătută de șoseaua națională DN1A, care leagă Ploieștiul de Brașov prin Vălenii de Munte, șosea din care se ramifică lângă Teișani șoseaua județeană DJ100N, care duce spre vest către orașul Slănic. Din acest drum se ramifică la Teișani șoseaua județeană DJ219 care duce la Vălenii de Munte, unde se termină tot în
Comuna Teișani, Prahova () [Corola-website/Science/301742_a_303071]
-
DN1A, care leagă Ploieștiul de Brașov prin Vălenii de Munte, șosea din care se ramifică lângă Teișani șoseaua județeană DJ100N, care duce spre vest către orașul Slănic. Din acest drum se ramifică la Teișani șoseaua județeană DJ219 care duce la Vălenii de Munte, unde se termină tot în DN1A. Prin comună trece calea ferată Ploiești Sud-Măneciu, pe care comuna este deservită de stația Teișani. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Teișani se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Teișani, Prahova () [Corola-website/Science/301742_a_303071]
-
după venirea sa în țară din Ardeal și luptele de pe Teleajen. O prima știre despre Ștefești avem însă doar în partea a doua a veacului al XVII-lea, când clucerul Hagi Stoian, împreună cu soția sa, Ilinca, ctitorind mănăstirea „Adormirea” din Vălenii de Munte (1680) o înzestrează cu mai multe „moșii întinse printre care și Ștefești” (IPD, I, 43). Dar asta nu înseamnă că Ștefeștii nu erau dinainte de această dată. Un alt document care atestă localitatea datează de vreo jumătate de secol
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
Este străbătută de șoseaua județeană DJ679, care o leagă spre nord de Hârsești, Stolnici, Lunca Corbului (unde se intersectează cu DN65) și Poiana Lacului (unde se termină în DN65B), și spre sud în județul Olt de Tufeni, Ghimpețeni, Nicolae Titulescu, Văleni, Seaca, Mihăești și mai departe în județul Teleorman de Călmățuiu de Sus. La Șelăreasca, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ679A, care duce spre est la Căldăraru (unde se intersectează cu DN65A), Râca și Popești; iar la Mozăcenii-Vale, tot
Comuna Bârla, Argeș () [Corola-website/Science/300603_a_301932]
-
în 401 case. În comună existau o moară de aburi (proprietatea lui G. Manolescu), trei biserici și o școală mixtă cu 41 de elevi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Gorganu, Văleni și Vrănești. Comuna Gorganu, formată din satele Drăghicești, Gorganu și Cârstieni, avea 2113 de locuitori (în 489 de case), o moară de apă, trei biserici (una la Drăghicești și două la Gorganu) și o școală mixtă cu 60 de elevi
Comuna Călinești, Argeș () [Corola-website/Science/300612_a_301941]
-
Vrănești. Comuna Gorganu, formată din satele Drăghicești, Gorganu și Cârstieni, avea 2113 de locuitori (în 489 de case), o moară de apă, trei biserici (una la Drăghicești și două la Gorganu) și o școală mixtă cu 60 de elevi. Comuna Văleni, cu satele Valea-Văleni și Ciocănești, avea 935 de locuitori, două biserici și o școală Comuna Vrănești cuprindea satele Vrănești, Bădești, Gușați, Udeni și Zăvoiu, având 6100 de locuitori, o școală și două biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în
Comuna Călinești, Argeș () [Corola-website/Science/300612_a_301941]
-
Ciocănești, avea 935 de locuitori, două biserici și o școală Comuna Vrănești cuprindea satele Vrănești, Bădești, Gușați, Udeni și Zăvoiu, având 6100 de locuitori, o școală și două biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași plasă (doar comuna Văleni fusese transferată plășii Golești); comuna Călinești avea aceeași alcătuire și 2328 de locuitori; comuna Gorganu avea 1053 de locuitori în satele Gorganu de Jos și Drăghicești; comuna Văleni, cu satele Valeni și Ciocănești, avea 1477 de locuitori, iar comuna Vrănești
Comuna Călinești, Argeș () [Corola-website/Science/300612_a_301941]
-
biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași plasă (doar comuna Văleni fusese transferată plășii Golești); comuna Călinești avea aceeași alcătuire și 2328 de locuitori; comuna Gorganu avea 1053 de locuitori în satele Gorganu de Jos și Drăghicești; comuna Văleni, cu satele Valeni și Ciocănești, avea 1477 de locuitori, iar comuna Vrănești avea 1400 de locuitori în satele Vrănești și Zăvoiu. Comuna și satul Văleni au primit în 1931 denumirea de "Văleni-Podgoria", pentru a le diferenția de Văleni-Dâmbovița. În 1950
Comuna Călinești, Argeș () [Corola-website/Science/300612_a_301941]
-
locuitori; comuna Gorganu avea 1053 de locuitori în satele Gorganu de Jos și Drăghicești; comuna Văleni, cu satele Valeni și Ciocănești, avea 1477 de locuitori, iar comuna Vrănești avea 1400 de locuitori în satele Vrănești și Zăvoiu. Comuna și satul Văleni au primit în 1931 denumirea de "Văleni-Podgoria", pentru a le diferenția de Văleni-Dâmbovița. În 1950, comunele au fost transferate raionului Topoloveni și apoi (după 1952) raionului Găești din regiunea Argeș. În 1968, ele au trecut la județul Argeș și au
Comuna Călinești, Argeș () [Corola-website/Science/300612_a_301941]
-
Praja, Stănuești și Șendrești. Comuna Praja, formată din satele Praja, Fătăciuni și Fundătura, cu 874 de locuitori ce trăiau în 237 de case, avea și ea o școală mixtă și două biserici. Comuna Stănuești era formată din satele Chetreni, Cociu, Văleni, Poiana, Seaca și Stănuești și avea 1613 locuitori, o școală și două biserici. Comuna Șendrești, formată din satele Șendrești-Răzești, Șendreștii Statului, Bărtălăuș, Merinași, Văraticu, Băclești și Valea Caselor, avea 526 de locuitori, o școală mixtă și două biserici. Anuarul Socec
Comuna Motoșeni, Bacău () [Corola-website/Science/300685_a_302014]
-
Afumați (comasat cu Fundătura), Negoaia (comasat cu Cornățelu), Baicani-Deal și Valea Babelor (comasate cu Gura Crăiești), Baicani-Vale, Burlug și Gura Plopului (comasate cu Motoșeni), Captalani și Fundătura Țepoaia (comasate cu Țepoaia), Plopu (comasat cu Chicerea), Poiana lui Stan, Prisaca și Văleni (comasate cu Poiana). Șase obiective din comuna Motoșeni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Nicolae” (1809) din satul Chetreni, biserica „Adormirea Maicii Domnului
Comuna Motoșeni, Bacău () [Corola-website/Science/300685_a_302014]
-
Parincea (în maghiară "Párincsa") este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bârnă, Mileștii de Jos, Mileștii de Sus, Nănești, Năstăseni, Parincea (reședința), Poieni, Satu Nou, Văleni și Vladnic. Comună se află în estul județului, în zona cursului superior al râului Răcătău. Este traversata de șoseaua județeană DJ252, care o leagă spre nord de Ungureni și Buhoci (unde se termină în DN2F) și spre sud de Pâncești
Comuna Parincea, Bacău () [Corola-website/Science/300690_a_302019]
-
în satul Parincea), iar principalul proprietar de terenuri era Caton G. Lecca. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Milești și Nănești. Comună Milești, cu satele Mileștii de Jos, Mileștii de Sus, Văleni, Valea lui Drag și Largă, avea 968 de locuitori ce trăiau în 238 de case; aici existau o școală mixtă deschisă la Mileștii de Sus în 1865, o biserică ortodoxă la Mileștii de Sus și una catolică la Văleni. Comună
Comuna Parincea, Bacău () [Corola-website/Science/300690_a_302019]
-
Sus, Văleni, Valea lui Drag și Largă, avea 968 de locuitori ce trăiau în 238 de case; aici existau o școală mixtă deschisă la Mileștii de Sus în 1865, o biserică ortodoxă la Mileștii de Sus și una catolică la Văleni. Comună Nănești avea în componență satele Nănești, Vladnicu și Mărăști cu 1484 de locuitori ce trăiau în 370 de case și avea o școală mixtă cu 14 elevi deschisă în 1859, două biserici ortodoxe la Nănești și una catolică la
Comuna Parincea, Bacău () [Corola-website/Science/300690_a_302019]