3,889 matches
-
că naște imediat. Femeia naște cu anevoie dacă lumea știe că se trudește de facere. Pentru a o ușura, se cheamă femeia presupusă că are cunoștință, de o stropește cu apă din gură sau o afumă cu o bucățică din veșmîntul cu care e îmbrăcată. Cînd ești îngreunată, cere, ca să-ți fie pruncul îndrăzneț. Dacă femeia îngreunată va fura ceva, copilul va fi hoț. Să nu te răstești, nici măcar în glumă, cu cuțitul sau cosorul, ori altceva, la o femeie îngreunată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
afume cu brazde strînse de la Sf. Gheorghe. Cînd se sparie copilul de vreun cîne sau de vreo fiară, atunci se afumă cu păr de la acel animal. Dacă se sparie vreun copil, este bine a-l afuma cu vreo bucățică de veșmînt bisericesc sau cu cărbune căzut din cădelniță, sau a-i picura, pe cînd doarme el, cu o peniță ceva mir în ureche. De asemenea, să i se facă scăldătoare cu apă în care s-au fiert bețele care se aruncă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cum scrie Ioan Casian ("Filocalia", I, Sibiu, 1947). Echilibrului (iubirii universale) dintre antiteze i se datorează și armonia complexă sau grația și seriozitatea ce se vădesc în creațiile etnice de durată ale românilor, scrie Dumitru Stăniloae, exemplificând prin portul și veșmintele românilor expresia plastică a sărbătorii și a bucuriei comuniunii, prin melosul românesc, prin expresivitate și bogăția limbii române. Consevatoare prin vechime, și totuși flexibilă și ospitalieră, ea cuprinde cuvinte cu înțelesuri unice prin subiectivitatea lor, cum ar fi cuviința sau
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
sa fiind o povară pusă pe umerii omului fără ca el să o poată duce. Creștinismul seduce nu numai printr-o promisiune a nemuririi, ci și printr-un Dumnezeu care, fiind capabil să moară și să învie, face proba nemuririi dinlăuntrul veșmântului morții însuși. Răspunzând celui mai mare seducător din Istorie, spre deosebire de cei care trăiesc "în întuneric", creștinii trăiesc în lumina a ceea ce urmează să vină: Ziua Domnului ca zi a Parusiei (a doua venire a lui Iisus, deschiderea Cerurilor și sfârșitul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Weltanschauung-ului eminescian, agrementat cu fosforescenta ironie și satiră romantică, bine susținut de traducător în articulațiile sale filosofice, cosmogonice, plastice ș.a.m.d., Rugăciune, prozodie devoțională prodigios conservată. Practic, acolo unde Sauro Albisani s-a identificat prin succesive variante cu veșmântul conotativ original, cu tensiunile imaginației și transparențele vizionare, cu prozodia imperativă, copleșitoare a poemelor, traducerea "sună" bine, are claritatea, dramatismul și farmecul adevărului poetic. Dar să ne întoarcem la detalii, căci ele sunt sarea si piperul orcărui "detectiv". Iată o
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
autorului însuși, reputat ca scriitor verbios și tautologic...", avertizează pe loc Călinescu! Enumerarea merge mai departe, însă). La țară, duminica, dascălul clopotește mult, curăță candelele, popa spune Evangheliile, împarte anafură, afurisește pe cine n-a plătit dijmă bisericii. Lumea îmbracă veșminte de sărbătoare, bolnavii au voie să mănînce carne de berbec, bărbații stau pînă noaptea tîrziu aruncînd un inel de fier într-un cui, scuturînd tamburine, fetele joacă sub ulmi, copiii se iau la trîntă pe pajiște, băieții umblă cu bîte
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
le făcea complimente, cum le mîngîia pe braț parcă pentru a-și sublinia spusele, cum le deschidea ușa, aproape înclinîndu-se într-o invitație. Poate le atrăgea prin uniforma de preot, deși nu cred că avea calitatea. Venea la școală în veșmintele lungi și negre, cu o cruce mare atîrnată pe piept, ca la o chestie oficială. Le spunea elevilor că astfel el devine un receptacol prin care ei pot înțelege mai ușor cele sfinte, deși Marcu nu-și dădea încă seama
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
dezbrăca o femeie. Înainte de a fi dezbrăcat, trupul unei femei trebuie să fie adus în situația de a-și dori să iasă din haine. El trebuie mângâiat întâi prin haine, apoi pe sub haine și, de-abia atunci când se vede că veșmintele-l incomodează, trebuie dezbrăcat cu mișcări lente, într-un ritm aflat în armonie cu ritmul în care trupul acela respiră. În ceea ce o pri vește pe Ea, când dorește să dezbrace un bărbat, ar dezgoli pieptul lui cât mai repede
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
poartă numele de „zestre“. Spațiul românesc operează doar cu un singur termen fără a face diferență între dota propriu zisă și trusou. În fapt, termenul zestre înglobează ambele noțiuni, în foaia de zestre apărând atât obiectele care țin de trusou (veșminte, bijuterii, lenjerie), cât și cele care țin de dota propriu-zisă (case, moșii, prăvălii, bani etc.). Tatăl este cel mai important autor în alcătuirea unei dote. El o face pe măsură ce vârsta măritișului se apropie, pregătirile fiind accelerate de găsirea unui soț
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
12 sau mai mulți galbeni de aur sau alte monede străine, dar din aur (guldenii olandezi, talerii, zloții și ughi ungurești) și banii de pus pe cap, „11 taleri de pus pe cap“. b) Rânduială haine lor. La rând vin veșmintele. Rareori se așază în lada de zestre haine ce țin de intimitatea miresei, doar ici și colo un anteriu de nopate. Apar mai degrabă hainele de ce re mo nie, făcute pentru a ieși în public, la biserică, la curte, la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Apar mai degrabă hainele de ce re mo nie, făcute pentru a ieși în public, la biserică, la curte, la plimbare sau la diverse sărbători și cele pentru viața de zi cu zi. De o sebirea dintre cele două tipuri de veșminte este foarte bine marcată. În timp ce primele se confecționea ză din stofele cele mai scum pe aduse din import, pentru celelalte se folosesc stofele mai puțin pretențioase - bumbac, postav, in sau lână - și țesute în casă. Ro chi i le din
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Măritișul ei. țesăturile sunt și ele inferioare din punct de vedere calitativ, doar ici și colo sunt pomenite mătasea sau atla zul, în rest întâlnim postav prost și greoi, stambă înflorată, rară și proastă (cituri), in, bum bac. Ra reori veșmintele și lenjeria poartă broderii; atunci când apar, firul de aur sau de argint se transformă în fir de borangic. Diamantele și mărgăritare le se în locuiesc cu măr ge lele din sticlă colorată sau urmuz. Dar se pare că valoarea lor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nașului. Astfel a cumpărat pentru mire o pereche de nădragi (6 tl.), mătase, fără a ni se spune la ce folosește, iar pentru nun a plătit două marămi (20 tl.). În lista cu cheltuielile făcute la nuntă se află alte veșminte comandate cu acest prilej, pentru propria folosință și pentru ceilalți membri ai familiei. boierul își comandă un conteș roșu (13,5 tl.) care are nevoie de nasturi și găitane de 2 zloți, o dulamă de belacoasă de 22 taleri, o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
tăcute, în esență o istorie a muncii, se înfiripă sub ochii noștri. Ea presupune o viziune amplă, circumscrisă duratei lungi, singura care poate îndritui prezența, adesea atât de elocventă a celor nedeprinși cu discursul politic, diplomatic, cultural etc. Pâinea, locuința, veșmântul, viața privată cu toate ale ei (naturalia non sunt turpia, spuneau cei vechi) sunt teme preferate azi de istorici. F Braudel socotea chiar că cel mai de seamă eveniment din istorie ar fi unificarea microbiană a lumii, cu alte cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
2, Traducere din limba rusă de preot Gheorghe Roșca, în col. Comorile pustiei, vol. 9, Editura Anastasia, București, 1996, p. 11. footnote>. Celălalt mare Capadocian, Sfântul Grigorie Teologul, făcând referire la frugalitatea meselor sale, totala neiubire de arginți și modestia veșmintelor, menționează: „nu m-au atras frumoasele veșminte de mătase, nici n-am fost fermecat de mesele grase, ... mama ticăloasă a poftelor lascive; nu mi-a plăcut să locuiesc în case mărețe și strălucitoare (...) aurul și argintul este al altora, al
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
Gheorghe Roșca, în col. Comorile pustiei, vol. 9, Editura Anastasia, București, 1996, p. 11. footnote>. Celălalt mare Capadocian, Sfântul Grigorie Teologul, făcând referire la frugalitatea meselor sale, totala neiubire de arginți și modestia veșmintelor, menționează: „nu m-au atras frumoasele veșminte de mătase, nici n-am fost fermecat de mesele grase, ... mama ticăloasă a poftelor lascive; nu mi-a plăcut să locuiesc în case mărețe și strălucitoare (...) aurul și argintul este al altora, al celor cărora le place să fie înconjurați
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
ascultând acum glasurile săracilor, vor fi ascultați și lăudați la Judecată, oferind hrană celor sărmani, se vor veseli de bunătățile cele nestricăcioase ale Împărăției veșnice, adăpând pe cei însetați, vor primi Apa cea vie, îmbrăcând pe cel gol, vor dobândi veșmântul nemuririi, găzduind pe cei străini, vor primi găzduire în Împărăția lui Dumnezeu, vizitând acum pe cei întemnițați, vor scăpa atunci de temnicerii cei groaznici ai iadului, cercetând pe bolnavi și suferinzi, se vor izbăvi de suferințele inimaginabile și nesfârșite, scornite
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
o vedenie: se făcea că o femeie stătea la soare goală, pe o piatră, liniștită. Să tot fi avut vreo patruzeci de ani, poate mai puțin; voinică, destul de bine făcută, cu un chip ademenitor, cu pielea sănătoasă, nu avea, drept veșmânt, decât păru-i lung și blond. Ei bine, nu-i o vedenie, vânătorii nu visează: când cei doi bărbați se apropie, apariția o ia la goană, sărind printre stânci. O urmăresc, dar în zadar. Este mult prea agilă, mult prea
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
munte, a plecat la urșii ei din pădure... Capturată cu ocazia unei alte vânători de acest fel (goana după femeie), va fi recuperată în august 1808. Diagnosticată cu demență, și asta doar din cauză că nu putea suferi nici cel mai mic veșmânt, este închisă în turnul Foix, unde va fi găsită moartă, într-o celulă, câteva săptămâni mai târziu. Permisul de înhumare va fi eliberat la 29 octombrie 1808, cu puțin înainte de primul ger. Interogată în timpul detenției cu privire la condițiile de viață din
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
și pe care trebuie să le poarte în orice anotimp, pe orice vreme, peste tot, zi și noapte. Nu pot, cum facem noi, să se descalțe de ele înainte de culcare, să le schimbe după chef, după modă. Idem și cu veșmintele, blănurile lor. Fie vară, fie iarnă, fie cald, fie frig, fie ploaie, fie vânt ori ninsoare, poartă întruna aceleași haine. Mă trec fiori pe șira spinării (aproape că simt frigul în locul lor) când mă gândesc că și-au petrecut noaptea
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
este o nevoie imperioasă. Rușinea față de origini e manifestă: în toate reprezentările, aparența animală e mascată prin picturi faciale (fața care nu este încă o față fiind epilată și acoperită de culorii vii), printr-o abundență de bijuterii, precum și prin veșminte impresionante. Când anume accede șobolanul la șobolănia sa? Opiniile diferă, încă, asupra acestei chestiuni. Pentru unii, ceea ce caracterizează apariția "Ingeniosului" (Ratus Ingeniosus) este pierderea blănii, dispariția cozii, dar, mai presus de toate, dobândirea poziției verticale, care a eliberat mâinile (labele
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
icoane și cu glasuri tremurate, Strai de purpură și aur peste țarâna cea grea-). „Forma limbei naționale care și-a găsit în poetul Eminescu cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi, va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a veșmântului cugetării românești-. Titu Maiorescu. Opera lui Eminescu reprezintă numai momentul cel înalt al poeziei românești, ea descoperă calea poeziei noastre spre universalitate. „Fiind foarte român, Eminescu e universal-. Tudor Arghezi. „Sărmanul Dionis-, în care se face simțită reflectarea subiectivă asupra
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
sune. Dar când inima-ți framântă/ Patimi vii și doruri multe/ Și-a lor glasuri a ta minte / Stă pe toate să le asculte,/ Ca si flori la poarta vieții/ Bat la porțile gândirii./ Toate cer intrarea-n lume,/ Cer veșmintele vorbirii.” Iată, sintetic si, desigur, genial exprimată interdependența dintre simțire, gândire si limbaj. Oricâtă bogăție în trăiri si sentimente ar avea un om, daca nu gândește și nu se exprimă logic, va fi greu de ințeles atunci 8 când va
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
sune. Dar când inima-ți framântă/ Patimi vii și doruri multe/ Și-a lor glasuri a ta minte / Stă pe toate să le asculte,/ Ca si flori la poarta vieții/ Bat la porțile gândirii./ Toate cer intrarea-n lume,/ Cer veșmintele vorbirii.” Iată, sintetic si, desigur, genial exprimată interdependența dintre simțire, gândire si limbaj. Oricâtă bogăție în trăiri si sentimente ar avea un om, daca nu gândește și nu se exprimă logic, va fi greu de ințeles atunci 8 când va
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
Rimbaud: "Des serpents géants dévorés par des punaises." Gilbert Durand punea în legătură nostalgia nudității din creațiile lui A. Gide și H. Hesse cu o certă propensiune suicidară: "Goliciunea este pentru ei (Gide și Hesse, n.n.) "sfârșitul dezbrăcării", când toate veșmintele sociale au fost scoase..., veșminte care te fac mai ales la fel ca toți ceilalți, deoarece purtăm toți aceleași haine. Amăgire la fel de perfidă ca deșertul, fiindcă nu vrea să vadă faptul că omul gol poartă și el aceeași piele ca
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]