10,085 matches
-
89 din 30 martie 2011 Toate Articolele Autorului Lansarea volumului de epigrame și rondeluri „Fața nevăzută a lumii”, semnat de Sorin Cotlarciuc, a constituit evenimentul care a scos, cu puțin timp în urmă, localitatea bucovineană Vama din moțăiala provincială. O veritabilă competiție de spirit, în care s-au confruntat amical umoriști suceveni și ieșeni Anunțat și pregătit din timp de către organizatori (Asociația Pentru Turism Vama-Bucovina, Academia Liberă „Păstorel” Iași și Primăria Comunei Vama), evenimentul a debutat cu o veritabilă competiție de
„FAŢA NEVĂZUTĂ A LUMII”, LA VAMA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349567_a_350896]
-
provincială. O veritabilă competiție de spirit, în care s-au confruntat amical umoriști suceveni și ieșeni Anunțat și pregătit din timp de către organizatori (Asociația Pentru Turism Vama-Bucovina, Academia Liberă „Păstorel” Iași și Primăria Comunei Vama), evenimentul a debutat cu o veritabilă competiție de spirit în care s-au confruntat amical, într-o emisiune transmisă în direct de studioul Radio Iași, două echipe alcătuite din umoriști suceveni și ieșeni. Provocatorul acestei competiții cu temă sportivă, Sorin Cotlarciuc, care a tras deopotrivă la
„FAŢA NEVĂZUTĂ A LUMII”, LA VAMA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349567_a_350896]
-
a inclus și un concurs adresat ascultătorilor având ca premiu un sejur la una din pensiunile Asociației Pentru Turism Vama-Bucovina), i-a urmat apoi, având ca locație Primăria Comunei Vama, lansarea de carte. Lansare care s-a transformat într-un veritabil simpozion, întrucât invitaților- combatanți li s-au alăturat, odată cu numeroșii vămeni în frunte cu primarul Nicolae Baltag, alte prezențe din domeniul vieții culturale bucovinene, precum graficianul satiric Doru Ghiocel Olaș (ilustratorul volumului lui Sorin Cotlarciuc) și scriitorul câmpulungean Mihai Burduja
„FAŢA NEVĂZUTĂ A LUMII”, LA VAMA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349567_a_350896]
-
2011), Lumea cuvintelor (Editura Corgal Press, Bacău, 2012) și Anotimpuri prin ochi de copil, vol. I-II (Editura VIF, Constanța, 2014, respectiv, Editura Docucenter, Bacău, 2014), precum și volumele de debut și cele ulterioare ale unor membri ai Cenaclului „Mugurii“, o veritabilă pepinieră de talente. Astfel, după ce mai întâi și-a promovat ucenicii în propriile publicații (Planeta Viselor și Muguri de vers) ori în paginile unor reviste de cultură și ziare locale și centrale (Ad Astra, Ateneu, Ceahlăul, Cronica, Deșteptarea, Examene, Limba
LEONID IACOB de LEONID IACOB în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349638_a_350967]
-
și gândurile copiilor s-au îndreptat către el. Bianca Lavric, profesionist în tehnici video 3D, si Andrei Dragomirescu, profesor de engleză, au realizat un reportaj care surprinde entuziasmul micilor români. Aceștia îl poartă pe Lucian în suflet, ca pe un veritabil erou al copilăriei lor moderne. Montajul video poate fi vizionat la adresa: http://www.youtube.com/watch?v=2kD4TWkcAXw Lucian Bute ne dovedește că bunul-simț și cumpătarea mai exista la români, atât în vorbă, cât și în faptă. În declarațiile sale
A XXVIII-A VICTORIE A LUI LUCIAN BUTE de OTILIA TUNARU în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349673_a_351002]
-
cruce în miniatură, acest stigmat al imperfecțiunii umane. * Vară, briza mării, răsăritul soarelui prins pe plajă și țipetele pescărușilor. Adolescență mută, făgăduință, iertare. Pentru ce două lumi, n-am să pot înțelege niciodată, pentru ce să supraadaug, ca într-un veritabil coșmar, răul peste toate acestea? Da, sunt dual, imperfect, dar oare aș mai fi fost așa fără păcatul originar, aș mai fi trăit această sfâșiere dacă nimeni, niciodată nu și-ar fi permis să ucidă inocența? Marii poeți ai luminii
ACATIST PENTRU O LUME MAI BUNĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350204_a_351533]
-
etc., toate acestea gravitând în jurul noțiunii de Rege și de Patrie, însoțite de o melodie exuberantă, așternută într-o tonalitate majoră, spre deosebire de actualul imn de stat care este creat într-o gamă minoră, fac din Imnul Regal al României un veritabil cântec național ce emană optimism și mândria de a fi român. Prin comparație, «Deșteaptă-te române», creat în 1848, într-o perioadă de aprigi frământări și neîmpliniri naționale, are ilustrat un mesaj învolburat al textului («somnul cel de moarte», «barbarii
IMNUL REGAL, ÎNVEŞMÂNTAT MUZICAL ÎN „POEMA ROMÂNĂ”, DE GEORGE ENESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350367_a_351696]
-
cruce în miniatură, acest stigmat al imperfecțiunii umane. Vară, briza mării, răsăritul soarelui prins pe plajă și țipetele pescărușilor. Adolescență mută, făgăduință, iertare. Pentru ce două lumi, n-am să pot înțelege niciodată, pentru ce să supraadaug, ca într-un veritabil coșmar, răul peste toate acestea? Da, sunt dual, imperfect, dar oare ... Citește mai mult Absurdă. Brutală. Năucitoare. Aceasta este lumea în care am ales să trăiesc. Copii desfigurați de schije, bătrâni care nu-și mai doresc decât moartea, Satana luând
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
cruce în miniatură, acest stigmat al imperfecțiunii umane.Vară, briza mării, răsăritul soarelui prins pe plajă și țipetele pescărușilor. Adolescență mută, făgăduință, iertare. Pentru ce două lumi, n-am să pot înțelege niciodată, pentru ce să supraadaug, ca într-un veritabil coșmar, răul peste toate acestea? Da, sunt dual, imperfect, dar oare ... XXVI. UN SIMPLU ȘI LETAL "DE CE"?, de Mihai Iunian Gîndu , publicat în Ediția nr. 1912 din 26 martie 2016. Începutul. A. Marcel a venit pe lume într-o familie
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
pe TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ alături de artiști precum MARIA FILOTTI, SILVIA DUMITRESCU-TIMICĂ, LEOPOLDINA BĂLĂNUȚĂ, ILEANA PREDESCU, SILVIA POPOVICI, GEORGE CALBOREANU, TOMA CARAGIU, RODICA TAPALAGĂ, GEORGE CONSTANTIN ș.a., pentru care marea poezie a spațiului românesc și a lumii, respectiv distincția interpretării dramaturgice, reprezentau veritabile laturi congenere cu ființa fiecăruia dintre aceștia în parte. Fie și numai dacă ne ducem cu gândul la cuprinzătoarea dimensiune creatoare a TAMAREI BUCIUCEANU-BOTEZ - dimensiune marcată de un lanț de date cu vizibilă înclinație tragicomică și consubstanțială nu doar cu
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]
-
aproape luchianică parcă pe o pânză imaginară a sufletului figura de stil plină de forță și de culoare a jocului scenic al actriței, joc capabil să redea, cu supremă fidelitate, imaginea unei lumi pesonale, ce închide în lăuntricitatea ei un veritabil simbol de sorginte estetică, cu mare bucurie descoperit printre ițele miraculoasei pânze de păianjen a personajului construit, deopotrivă, și de către actor, și de către dramaturg, în măsuri egale sau diferite întrucâtva. Cu alte cuvinte, participăm aici la întâlnirea de neuitat cu
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]
-
aripa hâdă a răului interior vreodată - sufletul... Dacă despre unii artiști afirmăm că sunt înconjurați de o aureolă de tip cehovian, despre alții de una sculptural-ibseniană ș.a.m.d., prin ceea ce respiră și împrăștie în jurul său, TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ constituie o veritabilă parte integrantă și integratoare, totdeodată, a spiritului clasic autohton, un spirit în genere lipsit de disimulare și contrafacere, dar încărcat până la refuz de emoția pură a registrului specific al transfigurării scenice. O emoție intens acaparatoare, în substanța căreia simți brusc
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]
-
îl parafrazăm pe inegalabilul comparatist Edgar Papu, în așa fel încât și hohotul de râs, și plânsul par a fi, deopotrivă, nicidecum rezultanta fără semnificații majore a unui surplus de forme diferite cuprinse în planul personal al manifestării artistice, ci veritabile instrumente concrete de explorare a celui mai întunecat ungher al sufletului omenesc din structura rolului interpretat. Probabil că aici sălășluiește una dintre multiplele laturi harice, anevoios descriptibile, de altfel, ale creatorului plin de substanță și talent al teatrului românesc numit
TAMARA BUCIUCEANU-BOTEZ de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350415_a_351744]
-
cel care a străbătut un capitol unic de viață pe întinderea unui spațiu de aproape, iată, un secol întreg, palma dureroasă a secerei morții transformând tânărul idealist din anii ’40 în modelul de echilibru uman și intelectual de mai târziu, veritabila parabolă reușită, de astă dată, a propriei sale vieți miraculos țesute de Dumnezeu Tatăl. Trebuie amintit în acest cadru contextual faptul că ampla activitate profesională a viitorului academician Marcu Botzan în domeniul compex al îmbunătățirilor funciare se poate spune că
ÎNCOTRO E ŢARA, DOMNULE SUBLOCOTENENT?! de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350444_a_351773]
-
politicul n-au reușit să sancționeze, teatrul devine tribuna de la care se face dreptate. Teatrul are mai multă putere în a fi critic decât orice media, iar acest spectacol cu o durată de o oră și 15 minute este o veritabilă lecție despre cei care și-au închinat viața luptei pentru neam și credință, devenind modele autentice pentru o generație aflată în derivă, crescută într-o perioadă de turbo-capitalism care cere individului o conduită darwinistă. „Teatrul ne antrenează obligațiile etice”, spune
IOANA MOLDOVAN PREZINTĂ: SPECTACOL AL COMPANIEI DE TEATRU „PASSE-PARTOUT” / DAN PURIC: TESTAMENT PENTRU MEMORIE ŞI NEUITARE de IOANA MOLDOVAN în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349032_a_350361]
-
lucrare ar fi putut fi rezultatul unei traduceri reușite luată de pe internet sau opera unei terțe persone - alta decât cea care aplică, fapt care nu poate fi verificat decât dacă redactarea lucrării se întâmplă în condiții de concurs, asemănător unei veritabil examen, sub ochii comisiei de concurs. Rămâne discutabil deci, din punct de vedere legal, dacă proiectul cultural sau proiectul managerial și lucrarea pot fi asimilate probei scrise. Iar dacă facem efortul să le considerăm astfel, țin să precizez că nici un
ILEGALITATEA – VALOARE „CULTURALĂ” PROMOVATĂ DE NOUL ICR ŞI ACOLIŢII SĂI de IOANA MOLDOVAN în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349030_a_350359]
-
Belvedere (etaj 8) - Hotel Continental Forum - Moderatori: Dr. Napoleon Săvescu, Prof. Mariana Terra - 1. 15:00-15:15 Florian ȚUCA & Marius POPESCU: O poezie excepțională a poetului George Coșbuc - „Decebal către popor” 2. 15:15-15:30 Lucretia-Eugenia BREZEANU: Antologia sanscrita - o veritabilă demonstrație a arianismului geto-dacic 3. 15:30-15:45 Maria CRIȘAN: Poetul național George Coșbuc - tălmăcitorul 4. 15:45-16:00 Nazaria BUGA: George Coșbuc între arhaic și universal: fenomenul horal la români 5. 16:00-16:15 Floarea NECSOIU: Idealul libertății naționale
PROGRAMUL CELUI DE AL XV-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL DE DACOLOGIE – ORADEA 2014 de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349119_a_350448]
-
unui critic bun” - așa cum preciza James Russell Lowell, atunci stilul Doinei Drăguț este al unui astfel de exeget. Pe lângă faptul că evenimentele sunt prezentate în conformitate cu adevărul istoric, autoarea dovedește talent și erudiție în alăturarea unor date relativ inedite. Cu un veritabil „har” de investigator, așa cum îi stă bine unui exeget, își structurează cronicile sau articolele pe adevăruri cuantificabile, îmbogățite cu opinii personale, docte și convingătoare, menite să pună în valoare elementele forte ale scrierilor respective. Imparțială, lucidă și documentată, prin modalitățile
“NELINIŞTI PRIN TIMP” SAU “UN UNIVERS ÎNCĂRCAT DE SENSURILE PRECISE ŞI SENSIBILITATEA ARTEI SCRISULUI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349156_a_350485]
-
care „minerii” muzicii scot la suprafață printr-o trudă și o dragoste de o vârstă cu omenirea, inepuizabile resurse subsolice ale cântecelor. Iar de sus, harul toarnă tot pe-atât, într-o grindină de mărgăritare, cântecele noastre, pe potrivă de veritabile ca și mărgăritarele din lumea întreagă. În toată istoria sa, neamul românesc a fost înseninat de muzică. Pleiada marilor artiști ai noștri, dintotdeauna, de la cei populari, până la cei „culți”, a creat și a cântat o muzică cel mai înalt urcată
NELLY MIRICIOIU. OPERA, UN PARADIS AL BUCURIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349189_a_350518]
-
doua gânduriˮ. Gavril Moisa, secretarul general al LSR, a subliniat că arta lirica a lui Teofil Mândruțiu este „convingătoare prin forță expresiei cuvântuluiˮ, iar Iulian Patca a scos în evidență „limpezimea versurilor și claritatea mesajului concis, directˮ, undele poeme fiind „veritabili psalmiˮ. Voichița Pălăcean-Vereș, editorul volumelor, a realizat o schiță de portret a poetului, ilustrându-și ideile cu poezia „A cere iertareˮ. Teofil Mândruțiu a vorbit despre activitatea să literară și despre geneză cărților, subliniind că „mă doare durerea țării meleˮ
CENACLUL LITERAR „ARTUR SILVESTRIˮ AL LSR, LA ULTIMA ÎNTÂLNIRE ÎNAINTE DE VACANŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348561_a_349890]
-
Fierul-Piatra, Dacii-Timpul", „Magistralele Tehnologice ale Civilizației Dacice", publicindu-si cercetările chiar și la conferințe NATO. El, Andrei Vartic, ridică valul nepăsării de pe trecutul nostru dacic. În timp ce se plimbă, acum 7-8 ani, în jurul Movilelor Ciclopice de la Sona, descoperă în huma acestora o veritabilă Ghiara de Sfinx; fiind un om corect, el cheamă Institutul de Arheologie din Cluj, care, trimite pe cineva ce sosește peste noapte, o ridică și... dispare. „Ei, așa or fi legile pe aici"si-a spus Andrei, putin necăjit că
CUIUL DACIC de NAPOLEON SĂVESCU în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348709_a_350038]
-
înzestrați: știau să cânte frumos. Intuitiv parcă, l-a provocat pe Salvatore, rugându-l să cânte o melodie calabreză. „Când a început să cânte Terra straniera, toți câți eram la masă am amuțit. Salvatore avea o voce superbă, de bariton veritabil. Timp de câteva minute în restaurant s-a făcut o liniște prin care răzbăteau doar inflexiunile vocii lui minunate”. Le-a povestit comesenilor că mai avea patru frați și toți aveau darul de a cânta. A interpretat apoi, impecabil, Dorme
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348713_a_350042]
-
fermecătoare artistă de vârstă școlară (e doar într-o unsprezecea de liceu), dar de la prima întâlnire cu ea se simte că întâmpină trebuințele cerute de frământările vremii, anunțându-se cât mai veridic expresiv și autentic, a fi curând o artistă veritabilă, râvna și talentul ei fiind coordonatele pe care se fixează aceste considerații. Ceea ce și animă alcătuirea acestui interviu care, dacă e primul, cumva, va istorisi mâine că azi s-a început zidirea unei speranțe ce atunci va fi certitudine. Interviul
CĂTĂLINA ALEXA. SUNT FATA DE LA MARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349336_a_350665]
-
Maria” - Techirghiol, unde a putut fi întâlnit, pentru sfat duhovnicesc și cuvânt de folos, până anul trecut - 19 iulie anul 2011... În urmă cu șase ani, în luna august anul 2008, am fost la Mănăstirea „Sfânta Maria” Techirghiol - Constanța acest veritabil tezaur al spiritualității ortodoxe și a celei românești autentice. Am fost de foarte multe ori la această sfântă așezare, care cuprinde atâtea comori ale spiritualității noastre eterne, românești și ortodoxe, de fiecare dată fiind foarte impresionat de toate cele văzute
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
a constituit izvorul cu apă vie, nectarul din care s-au adăpat scrieri devenite nemuritoare. Indiferent dacă poartă numele de Hașdeu, Eminescu, Creangă, Alecsandri, Coșbuc, Goga, Russo, Negruzzi, Ion Pillat, sursele variate de inspirație folclorică au devenit, în mâna maeștrilor, veritabile bijuterii, ce stau ca mărturii ale unui trecut ancestral, pentru viitorul (din păcate) din ce în ce mai îndepărtat de origini, de tradiții, de folclor. Prin strădania și munca efectivă a unui restrâns colectiv de oameni cu suflet, care au știut să stimuleze dragostea
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 20 IULIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349362_a_350691]