6,128 matches
-
articulații fibroase se disting: Sindesmozele, sinfibrozele (syndesmosis) -Figura 46 - în care unirea celor două oase se realizează prin intermediul țesutului conjunctiv, cu fibre de colagen și elastice, formându-se ligamentul interosos; exemplu: membrana interosoasă radiocubitală sau tibio-peronieră, ligamentele galbene ale coloanei vertebrale, ligamentul coracoacromial. Suturile (sutura) - Figura 47- sunt articulații în care oasele sunt despărțite de un strat subțire de țesut fibros care se continuă în afară cu periostul osului și în interior cu un strat fibros din duramater; exemplul tipic pentru
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
oase; mobilitatea în articulație este limitată. Tipuri de articulații cartilaainoase: 1. Simfizele (symphises) sunt articulații care prezintă un fibrocartilaj intraarticular compact (2, 4, 11, 12) iar, la exterior articulația prezintă liaamente periferice; de ex: simfiza pubiană (Fiaura 50), articulațiile corpilor vertebrali cu discurile interventebrale (Fiaura 52). 2. Sincondrozele (syncondroses) sunt articulații în care leaătura se realizează prin intermediul cartilajului hialin sau fibros: cartilajul articular dintre diafiză și epifiză, dintre coastele de la unu la zece cu sternul, între corpurile vertebrale, sincondrozele osului coxal
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
50), articulațiile corpilor vertebrali cu discurile interventebrale (Fiaura 52). 2. Sincondrozele (syncondroses) sunt articulații în care leaătura se realizează prin intermediul cartilajului hialin sau fibros: cartilajul articular dintre diafiză și epifiză, dintre coastele de la unu la zece cu sternul, între corpurile vertebrale, sincondrozele osului coxal, sincondroza sfenooccipitală. III. DIARTROZELE (ARTICULAȚIILE MOBILE, SINOVIALE) (juncturae synoviales) Clasificarea diartrozelor (16) După numărul de axe de mișcare se disting: - articulații uniaxiale: care permit mișcările într-un singur plan: - rotație: articulații trohoide, - flexie-extensie: articulație trohleană. - articulații biaxiale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
suprafețelor articulare în poziție: - presiunea atmosferică; - mușchii prin proprietățile elastice și tonice pe care le au; - existența unor mușchi tensori ai capsulei articulare inserați pe fundurile de sac și care împiedică prinderea sinovialei între suprafețele articulare în timpul mișcărilor. ARTICULAȚIILE COLOANEI VERTEBRALE (juncturae columnae vertebralis) A. Articulațiile vertebrelor adevărate A. 1. Articulațiile corpurilor vertebrale sunt de tip amfiartorze. Suprafețele articulare sunt reprezentate de fețele superioare și inferioare ale corpilor vertebrali acoperite de cartilaj hialin. Discurile intervertebrale (disci intervertebrales) - Fiaura 52 - sunt situate
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pe care le au; - existența unor mușchi tensori ai capsulei articulare inserați pe fundurile de sac și care împiedică prinderea sinovialei între suprafețele articulare în timpul mișcărilor. ARTICULAȚIILE COLOANEI VERTEBRALE (juncturae columnae vertebralis) A. Articulațiile vertebrelor adevărate A. 1. Articulațiile corpurilor vertebrale sunt de tip amfiartorze. Suprafețele articulare sunt reprezentate de fețele superioare și inferioare ale corpilor vertebrali acoperite de cartilaj hialin. Discurile intervertebrale (disci intervertebrales) - Fiaura 52 - sunt situate între două corpuri vertebrale. Sunt biconvexe cu arosime variabilă de sus în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și care împiedică prinderea sinovialei între suprafețele articulare în timpul mișcărilor. ARTICULAȚIILE COLOANEI VERTEBRALE (juncturae columnae vertebralis) A. Articulațiile vertebrelor adevărate A. 1. Articulațiile corpurilor vertebrale sunt de tip amfiartorze. Suprafețele articulare sunt reprezentate de fețele superioare și inferioare ale corpilor vertebrali acoperite de cartilaj hialin. Discurile intervertebrale (disci intervertebrales) - Fiaura 52 - sunt situate între două corpuri vertebrale. Sunt biconvexe cu arosime variabilă de sus în jos: de la 5-6 mm în reaiunea cervicală la 9 mm în reaiunea lombară ceea ce creează posibilitatea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
A. Articulațiile vertebrelor adevărate A. 1. Articulațiile corpurilor vertebrale sunt de tip amfiartorze. Suprafețele articulare sunt reprezentate de fețele superioare și inferioare ale corpilor vertebrali acoperite de cartilaj hialin. Discurile intervertebrale (disci intervertebrales) - Fiaura 52 - sunt situate între două corpuri vertebrale. Sunt biconvexe cu arosime variabilă de sus în jos: de la 5-6 mm în reaiunea cervicală la 9 mm în reaiunea lombară ceea ce creează posibilitatea formării curburilor fizioloaice la nivelul coloanei vertebrale. Fiecare dintre discurile intervertebrale este alcătuit la rândul său
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
disci intervertebrales) - Fiaura 52 - sunt situate între două corpuri vertebrale. Sunt biconvexe cu arosime variabilă de sus în jos: de la 5-6 mm în reaiunea cervicală la 9 mm în reaiunea lombară ceea ce creează posibilitatea formării curburilor fizioloaice la nivelul coloanei vertebrale. Fiecare dintre discurile intervertebrale este alcătuit la rândul său din: - inel fibros (annulus fibrosus) dispus la periferie, ce aderă la cartilajul hialin al celorlalte suprafețe articulare, fiind format din lamele fibroase periferic și d tip fibrocartilaainoas în centru, dispuse concentric
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
tip fibrocartilaainoas în centru, dispuse concentric; - un nucleu pulpos (nucleus pulposus) dispus în interior mai aproape de marainea posterioară decât de cea anterioară; acesta este inextensibil, incompresibil, dar, ușor deformabil și cu mare afinitate pentru apă. Mijloacele de unire: - pentru corpurile vertebrale: - liaamentele lonaitudinale anterioare (lia. lonaitudinale anterius) dispuse pe fața anterioară a corpurilor vertebrale, - liaamentele lonaitudinale posterioare (lia. lonaitudinale posterius) sunt situate pe fața posterioară a corpurilor vertebrale în canalul vertebral dar, anterior față de măduva spinării acoperită de dura mater, - pentru
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
interior mai aproape de marainea posterioară decât de cea anterioară; acesta este inextensibil, incompresibil, dar, ușor deformabil și cu mare afinitate pentru apă. Mijloacele de unire: - pentru corpurile vertebrale: - liaamentele lonaitudinale anterioare (lia. lonaitudinale anterius) dispuse pe fața anterioară a corpurilor vertebrale, - liaamentele lonaitudinale posterioare (lia. lonaitudinale posterius) sunt situate pe fața posterioară a corpurilor vertebrale în canalul vertebral dar, anterior față de măduva spinării acoperită de dura mater, - pentru lamelele vertebrale: liaamentele aalbene, - pentru procesele spinoase: - liaamentele interspinoase: unește marainile a două
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ușor deformabil și cu mare afinitate pentru apă. Mijloacele de unire: - pentru corpurile vertebrale: - liaamentele lonaitudinale anterioare (lia. lonaitudinale anterius) dispuse pe fața anterioară a corpurilor vertebrale, - liaamentele lonaitudinale posterioare (lia. lonaitudinale posterius) sunt situate pe fața posterioară a corpurilor vertebrale în canalul vertebral dar, anterior față de măduva spinării acoperită de dura mater, - pentru lamelele vertebrale: liaamentele aalbene, - pentru procesele spinoase: - liaamentele interspinoase: unește marainile a două procese spinoase vecine; - liaamentele supraspinoase: unește vârfurile proceselor spinoase; în reaiunea cervicală, - pentru procesele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cu mare afinitate pentru apă. Mijloacele de unire: - pentru corpurile vertebrale: - liaamentele lonaitudinale anterioare (lia. lonaitudinale anterius) dispuse pe fața anterioară a corpurilor vertebrale, - liaamentele lonaitudinale posterioare (lia. lonaitudinale posterius) sunt situate pe fața posterioară a corpurilor vertebrale în canalul vertebral dar, anterior față de măduva spinării acoperită de dura mater, - pentru lamelele vertebrale: liaamentele aalbene, - pentru procesele spinoase: - liaamentele interspinoase: unește marainile a două procese spinoase vecine; - liaamentele supraspinoase: unește vârfurile proceselor spinoase; în reaiunea cervicală, - pentru procesele transverse vertebrale: liaamentele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
lonaitudinale anterioare (lia. lonaitudinale anterius) dispuse pe fața anterioară a corpurilor vertebrale, - liaamentele lonaitudinale posterioare (lia. lonaitudinale posterius) sunt situate pe fața posterioară a corpurilor vertebrale în canalul vertebral dar, anterior față de măduva spinării acoperită de dura mater, - pentru lamelele vertebrale: liaamentele aalbene, - pentru procesele spinoase: - liaamentele interspinoase: unește marainile a două procese spinoase vecine; - liaamentele supraspinoase: unește vârfurile proceselor spinoase; în reaiunea cervicală, - pentru procesele transverse vertebrale: liaamentele intertransverse, mai bine reprezentat în reaiunea toracică. A. 2. Articulațiile proceselor articulare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
canalul vertebral dar, anterior față de măduva spinării acoperită de dura mater, - pentru lamelele vertebrale: liaamentele aalbene, - pentru procesele spinoase: - liaamentele interspinoase: unește marainile a două procese spinoase vecine; - liaamentele supraspinoase: unește vârfurile proceselor spinoase; în reaiunea cervicală, - pentru procesele transverse vertebrale: liaamentele intertransverse, mai bine reprezentat în reaiunea toracică. A. 2. Articulațiile proceselor articulare (juncturae ziaapophyseales) Articulațiile proceselor articulare sunt diartroze. Suprafețele articulare sunt diferite aeometric pentru reaiunile coloanei vertebrale și sunt acoperite de cartilaj hialin. Capsula articulară este mai solidă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
supraspinoase: unește vârfurile proceselor spinoase; în reaiunea cervicală, - pentru procesele transverse vertebrale: liaamentele intertransverse, mai bine reprezentat în reaiunea toracică. A. 2. Articulațiile proceselor articulare (juncturae ziaapophyseales) Articulațiile proceselor articulare sunt diartroze. Suprafețele articulare sunt diferite aeometric pentru reaiunile coloanei vertebrale și sunt acoperite de cartilaj hialin. Capsula articulară este mai solidă în reaiunea posterioară. B. Articulațiile vertebrelor false B. 1. Articulația lombo-sacrată (junturae lumbosacralis) Articulația lombo-sacrată se realizează între vertebra L5 și baza osului sacrum, fiind prevăzută cu un disc
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
lonaitudinale. B. 2. Articulația sacroco-cciaiană (juncturae sacrococcyaea) Articulația sacroco-cciaiană se realizează între fața ovală a osului sacrum și fața concavă a bazei coccisului. Mijloacele de unire sunt reprezentate de liaamentele: sacrococciaiene (anterior, posterior superficial, posterior superficial, lateral). C. Articulațiile coloanei vertebrale cu craniul C. 1. Articulația atlanto-occipitală este o articulație bicondiliană formată între masele laterale ale atlasului și condilul occipital. Capsula articulară împreună cu membrana atlantooccipitală anterioară și posterioară reprezintă mijloacele de unire pentru această articulație. C. 2. Articulația atlanto-axoidiană mediană este
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
12, 18, 20). ARTICULAȚIILE OASELOR BAZINULUI Oasele pelvisului se articulează între ele prin două articulații sacro-iliace în parte posterioară și prin simfiza pubiană în partea anterioară. La acestea se adauaă o serie de formațiuni liaamentare care leaaă sacrul și coloana vertebrală de coxal. 1. Articulația sacro-iliacă (articulatio sacroiliaca) Articulația sacro-iliacă este considerată o diartro-amfiartroză. Suprafețele articulare sunt reprezentate de fețele: - auriculară a sacrulului concavă, în sens anteroposterior, cu centrul corespunzând primelor două procese transverse de pe fața posterioară a sacrului; - auriculară a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
anterior și mijlociu se descrie cupola pleurală; - între mușchiul scalen mijlociu și cel posterior se găsesc nervii toracic lung și dorsal; - mușchiul scalen posterior se află în raport direct cu mușchii cefei și ai spatelui; - între scalenul anterior (lateral), artera vertebrală (medial), artera subclaviculară (inferior) se formează triunghiul Velluda ce conține ganglionul stelat, cervicotoracic din simpaticul cervical. Acțiunea: - contracția unilaterală determină înclinarea coloanei vertebrale de partea respectivă; - contracția bilaterală crește rigiditatea coloanei vertebrale; - când ia punct fix la nivelul coloanei vertebrale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
posterior se află în raport direct cu mușchii cefei și ai spatelui; - între scalenul anterior (lateral), artera vertebrală (medial), artera subclaviculară (inferior) se formează triunghiul Velluda ce conține ganglionul stelat, cervicotoracic din simpaticul cervical. Acțiunea: - contracția unilaterală determină înclinarea coloanei vertebrale de partea respectivă; - contracția bilaterală crește rigiditatea coloanei vertebrale; - când ia punct fix la nivelul coloanei vertebrale sunt mușchi inspiratori, în inspirul forțat; - contracția scalenilor anteriori participă la flexia capului față de coloana vertebrală. Inervația este realizată din ramurile ventrale ale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
și ai spatelui; - între scalenul anterior (lateral), artera vertebrală (medial), artera subclaviculară (inferior) se formează triunghiul Velluda ce conține ganglionul stelat, cervicotoracic din simpaticul cervical. Acțiunea: - contracția unilaterală determină înclinarea coloanei vertebrale de partea respectivă; - contracția bilaterală crește rigiditatea coloanei vertebrale; - când ia punct fix la nivelul coloanei vertebrale sunt mușchi inspiratori, în inspirul forțat; - contracția scalenilor anteriori participă la flexia capului față de coloana vertebrală. Inervația este realizată din ramurile ventrale ale nervilor cervicali C4, C5 și CQ. MU{CHIUL DREPT
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
vertebrală (medial), artera subclaviculară (inferior) se formează triunghiul Velluda ce conține ganglionul stelat, cervicotoracic din simpaticul cervical. Acțiunea: - contracția unilaterală determină înclinarea coloanei vertebrale de partea respectivă; - contracția bilaterală crește rigiditatea coloanei vertebrale; - când ia punct fix la nivelul coloanei vertebrale sunt mușchi inspiratori, în inspirul forțat; - contracția scalenilor anteriori participă la flexia capului față de coloana vertebrală. Inervația este realizată din ramurile ventrale ale nervilor cervicali C4, C5 și CQ. MU{CHIUL DREPT LATERAL AL CAPULUI (m. rectus capitis lateralis) Originea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
cervical. Acțiunea: - contracția unilaterală determină înclinarea coloanei vertebrale de partea respectivă; - contracția bilaterală crește rigiditatea coloanei vertebrale; - când ia punct fix la nivelul coloanei vertebrale sunt mușchi inspiratori, în inspirul forțat; - contracția scalenilor anteriori participă la flexia capului față de coloana vertebrală. Inervația este realizată din ramurile ventrale ale nervilor cervicali C4, C5 și CQ. MU{CHIUL DREPT LATERAL AL CAPULUI (m. rectus capitis lateralis) Originea se găsește la nivelul procesului transvers al atlasului. Inserția terminală se realizează la nivelul procesului jugular
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
procesului transvers al atlasului. Inserția terminală se realizează la nivelul procesului jugular al occipitalului. Raporturi: - anterior: cu mușchiul drept anterior al capului și vena jugulară internă; - posterior cu mușchii: marele drept posterior, oblicul mic al capului, dar și cu artera vertebrală. Acțiunea este de înclinarea laterală a capului. Inervația se produce prin ramura ventrală a primului nerv cervical. Mușchii regiunii mediane a gâtului Musculatura regiunii mediane a gâtului este dispusă într-un plan superficial și unul profund. Musculatura superficială se inseră
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Mușchii regiunii mediane a gâtului Musculatura regiunii mediane a gâtului este dispusă într-un plan superficial și unul profund. Musculatura superficială se inseră pe osul hioid, față de care musculatura poate fi suprahioidiană și subhioidiană. Musculatura profundă are raporturi cu coloana vertebrală și este denumită musculatură prevertebrală. Mușchii suprahioidieni MUȘCHIUL DIGASTRIC (m. digastricus) prezintă o: - porțiune posterioară: ce se inseră la nivelul incizurii mastoidiene a osului temporal; apoi se orientează în jos, înainte, medial și ajunge la osul hioid pe care se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
acoperă: membrana tirohioidiană și cartilajul tiroid. Acțiunea este de a coborâ osul hioid sau de a ridica laringele. Inervația se produce prin nervul tirohioidian din nervul hipoglos. Mușchii prevertebrali reprezintă planul profund al musculaturii gâtului; au raporturi directe cu coloana vertebrală. MUȘCHIUL LUNG AL CAPULUI (m. longus colli) Originea este pe tuberculii anteriori ai proceselor transverse ale vertebrelor C3-C6. Inserția terminală se realizează pe fața inferioară a porțiunii bazilare a osului occipital. MUȘCHIUL LUNG AL GÂTULUI (m. longus capitis) Originea: - porțiunii
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]