4,489 matches
-
și distrugerea lor prin ardere; combaterea cicadei prin tratamente cu organofosforice,este obligatorie. Bacterioze 10.5. Cancerul bacterian Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens Prima cercetare care ademonstrat că o bacterie dă cancerul a fost cea a lui F.Cavara în 1885. Vița de vie este cultura cea mai afectată de cancer, aproape în toate țările cultivatoare. Simptome. La vița de vie spre deosebire de pomii fructiferi, există două feluri de simptome, ambele pe părțile aeriene ale plantei, rar pe cele subterane. Plantele din școala
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
bacterian Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens Prima cercetare care ademonstrat că o bacterie dă cancerul a fost cea a lui F.Cavara în 1885. Vița de vie este cultura cea mai afectată de cancer, aproape în toate țările cultivatoare. Simptome. La vița de vie spre deosebire de pomii fructiferi, există două feluri de simptome, ambele pe părțile aeriene ale plantei, rar pe cele subterane. Plantele din școala de viță, formează tumori atât pe partea aeriană, în locurile unde au fost extirpați ochii sau la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vie este cultura cea mai afectată de cancer, aproape în toate țările cultivatoare. Simptome. La vița de vie spre deosebire de pomii fructiferi, există două feluri de simptome, ambele pe părțile aeriene ale plantei, rar pe cele subterane. Plantele din școala de viță, formează tumori atât pe partea aeriană, în locurile unde au fost extirpați ochii sau la punctul de altoire, cât și subteran la nodul bazal. La plantele pe rod, se dezvoltă tumori pe tulpina butucului și ariceală (o aglomerare de gale
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fructifere, iar producția scade (fig.188). Prevenire și combatere. Măsurile ce se impun sunt în general aceleași ca în cazul cancerului de la pomi. (vezi pag.266). În privința combaterii biologice, până nu demult, nu exista un biopreparat pentru prevenirea cancerului la vița de vie, tulpina K 84 nefiind recomandată pentru viță. N. Zinca de la Stațiunea Viticolă din Drăgășani, a obținut în 1971 rezultate bune în prevenirea cancerului, prin tratarea vițelor înainte de stratificare sau plantare cu o cultură de Agrobacterium radiobacter nepatogenă, brevetând
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Măsurile ce se impun sunt în general aceleași ca în cazul cancerului de la pomi. (vezi pag.266). În privința combaterii biologice, până nu demult, nu exista un biopreparat pentru prevenirea cancerului la vița de vie, tulpina K 84 nefiind recomandată pentru viță. N. Zinca de la Stațiunea Viticolă din Drăgășani, a obținut în 1971 rezultate bune în prevenirea cancerului, prin tratarea vițelor înainte de stratificare sau plantare cu o cultură de Agrobacterium radiobacter nepatogenă, brevetând un preparat denumit Biozin. La Institutul de Cercetări pentru
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
biologice, până nu demult, nu exista un biopreparat pentru prevenirea cancerului la vița de vie, tulpina K 84 nefiind recomandată pentru viță. N. Zinca de la Stațiunea Viticolă din Drăgășani, a obținut în 1971 rezultate bune în prevenirea cancerului, prin tratarea vițelor înainte de stratificare sau plantare cu o cultură de Agrobacterium radiobacter nepatogenă, brevetând un preparat denumit Biozin. La Institutul de Cercetări pentru Protecția Plantelor se lucrează la elaborarea unui nou biopreparat destinat prevenirii cancerului la vița de vie. Soiurile sensibile la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în prevenirea cancerului, prin tratarea vițelor înainte de stratificare sau plantare cu o cultură de Agrobacterium radiobacter nepatogenă, brevetând un preparat denumit Biozin. La Institutul de Cercetări pentru Protecția Plantelor se lucrează la elaborarea unui nou biopreparat destinat prevenirii cancerului la vița de vie. Soiurile sensibile la cancer, cât și la îngheț sunt: Afuz Ali, Italia, Muscat Hamburg, Merlot, Regina viilor, Cardinal, Perlă de Csaba, Cabernet Sauvignon. Mai rezistente sunt soiurile: Pinot gris, Fetească regală, Coarnă neagră și Riesling italian . Se recomandă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
15-20 minute într-o soluție de Captan 0,2 % sau sulfat de cupru 1 %, cât și dezinfectarea uneltelor. În pepiniera viticolă se va respecta un asolament de 3-4 ani, timp în care solul se va cultiva cu cereale. La scoaterea vițelor altoite din biloane, vor fi distruse prin ardere toate plantele bolnave. Vițele bolnave din plantațiile tinere vor fi scoase și distruse prin ardere. Locul va fi dezinfectat cu o soluție de formol 2 % (5-6 l la fiecare groapă). În plantațiile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cupru 1 %, cât și dezinfectarea uneltelor. În pepiniera viticolă se va respecta un asolament de 3-4 ani, timp în care solul se va cultiva cu cereale. La scoaterea vițelor altoite din biloane, vor fi distruse prin ardere toate plantele bolnave. Vițele bolnave din plantațiile tinere vor fi scoase și distruse prin ardere. Locul va fi dezinfectat cu o soluție de formol 2 % (5-6 l la fiecare groapă). În plantațiile mai bătrâne, vor fi tăiate și arse toate corzile cu tumori, iar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pastă de lanolină și ulei de parafină (N. Zinca, 1969). Plantele curățate de tumori, în primăvară vor fi stropite prin îmbăiere cu soluție de sulfat de cupru 2-3 %, înainte de a porni în vegetație. Boli produse de ciuperci 10.6. Mana viței de vie Plasmopara viticola Boala este originară din America de Nord, unde a fost observată încă din anul 1834 de către L. D. Schweinitz. Datorită schimburilor comerciale, mana a fost introdusă în Europa, mai întâi în Franța, unde primele infecții au fost constatate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Vinurile provenite din viile mănate sunt acide, cu un procent foarte mic de alcool (datorită unei cantități reduse de zahăr în must) fără buchet și se îmbolnăvesc de "băloșire". Simptome. Atacul de mană se manifestă pe toate organele aeriene ale viței de vie: frunze, lăstari tineri, cârcei, flori, ciorchini și boabe. Atacul pe frunze. Frunzele pot fi atacate după ce ating o suprafață de 10-25 cm2 și până ce îmbătrânesc, când practic manifestă o rezistență sporită la mană. Petele de mană pe frunze
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
umiditatea atmosferică este ridicată (95-100 %) și temperatura este cuprinsă între 18-24șC. Către toamnă, în frunzele mozaicate, ciuperca formează organele de rezistență și de iernare. Aceștia sunt sferici, bruni, prevăzuți cu un perete gros. Numărul lor variază în funcție de sensibilitatea soiurilor de viță de vie față de mană cât și de condițiile climatice ale anului respectiv, ajungând la 200-1250 pe mm2 (Tr. Săvulescu, 1941). Transmitere-răspândire. În primăvară, sporii de rezistență germinează la suprafața solului îmbibat cu apă, la temperaturi de peste 10șC (maxima fiind de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de contaminare primară. Deoarece sporii de rezistență germinează în mod eșalonat (pe măsură ce aceștia ajung la suprafața solului și în funcție de umiditate) infecțiile primare au loc din luna aprilie până în luna iunie. Uneori, sporii de rezistență pot germina de timpuriu, înainte ca vița de vie să intre în vegetație și în acest caz, infecția primară nu poate avea loc decât după ce apar frunzele, care au cam 5 cm în diametru, organe ale plantei receptive la mană. După ce se produc infecțiile primare, urmează perioada
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
poartă spori. Numărul sporilor de vară, ce se formează pe miceliu, este foarte mare, fiind cuprins între 200-400. Sporii sunt luați de curenții de aer și duși la distanțe mari. Ei își pot păstra viabilitatea 7-8 zile. Ajunși pe organele viței de vie, sporii după ce stau în picăturile de apă, timp de 1,5-2 ore, produc filamente de infecție ce pătrund prin deschiderile naturale ale frunzei (stomate). Aceste infecții, produse de sporii de vară poartă denumirea de infecții sau contaminări secundare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
determinarea duratei perioadei de incubație are o mare importanță în combaterea rațională a manei. Tratamentele chimice trebuie aplicate numai în timpul perioadei de incubație, pentru ca la apariția miceliului și a sporilor, când în mod sigur există pericolul unei noi infecții, organele viței de vie să fie acoperite cu o peliculă de substanță care să le protejeze. Spre toamnă, după efectuarea ultimei contaminări secundare, ciuperca formează sporii de rezistență, sub forma cărora ciuperca iernează. În ceea ce privește comportarea soiurilor la atacul de mană, soiurile superioare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fungicid va fi pulverizată cât mai fin pentru a fi repartizată uniform pe organele plantei. O atenție deosebită se va acorda suprafeței inferioare a frunzelor prin care au loc cel mai des infecțiile. Cantitățile de soluție folosite în școlile de viță, unde stropirile se fac săptămânal, variază de la 400 litri la prima stropire, până la 1000 litri la ultimele, când plantele sunt mai dezvoltate. Avertizarea. Pentru a spori eficiența tratamentelor cât și pentru a reduce numărul acestora, stropirile în plantațiile viticole se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
criteriul ecologic), cât și de starea de vegetație a plantei gazde (criteriul fenologic). Aceste criterii urmărite în timpul perioadei de vegetație stau la baza funcționării stațiilor de prognoză și avertizare a căror importanță este foarte mare pentru combaterea eficientă a manei viței de vie. Aplicarea tratamentelor numai după fenologia viței de vie sau numai după datele meteorologice, a dus la rezultate nesatisfăcătoare, fiind necesară și corelarea cu datele privitoare la biologia ciupercii, respectiv durata perioadei de incubație, în funcție de temperatură. Metodica avertizării după
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a plantei gazde (criteriul fenologic). Aceste criterii urmărite în timpul perioadei de vegetație stau la baza funcționării stațiilor de prognoză și avertizare a căror importanță este foarte mare pentru combaterea eficientă a manei viței de vie. Aplicarea tratamentelor numai după fenologia viței de vie sau numai după datele meteorologice, a dus la rezultate nesatisfăcătoare, fiind necesară și corelarea cu datele privitoare la biologia ciupercii, respectiv durata perioadei de incubație, în funcție de temperatură. Metodica avertizării după cele trei criterii a fost stabilită de către K.
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în luna mai și iunie ploile sunt frecvente și sunt însoțite de ceață, burnițe, temperaturi peste 10șC, iar rezerva de spori de rezistență din anul precedent este mare, se creează condiții extrem de favorabile unor invazii de mană. 10.7. Făinarea viței de vie Uncinula necator Făinarea sau oidiumul viței de vie este o boală originară din America de Nord. În anul 1845 a fost observată în Anglia de către C.M.Tuker și studiată în 1847 de către J. M. Berkeley, de unde s-a răspândit în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și sunt însoțite de ceață, burnițe, temperaturi peste 10șC, iar rezerva de spori de rezistență din anul precedent este mare, se creează condiții extrem de favorabile unor invazii de mană. 10.7. Făinarea viței de vie Uncinula necator Făinarea sau oidiumul viței de vie este o boală originară din America de Nord. În anul 1845 a fost observată în Anglia de către C.M.Tuker și studiată în 1847 de către J. M. Berkeley, de unde s-a răspândit în toate podgoriile din Europa. La noi în țară
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
umiditate relativă moderată a aerului (50-80 %), când atacul pe ciorchini și boabe produce pagube deosebit de mari. Sporii nu germinează în picăturile de apă, iar ploile abundente împiedică evoluția bolii cât și efectuarea de noi infecții prin spălarea sporilor. Soiurile de viță de vie cu coaja boabelor subțire, cu ciorchini cu boabe dese și albe sunt mai sensibile decât cele cu pielița groasă și boabe colorate. După E. Rădulescu și E. Docea (1967) soiurile sensibile sunt: Riesling italian, Muscat Ottonel, Tămâioasă românească
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
din Muntenia și Dobrogea, fiind mai frecventă în anii umezi și pe hibrizii producători direcți. Ea a fost semnalată de către Tr. Săvulescu în anul 1929, iar din 1992 a fost observată și la Iași. Simptome. Ciuperca atacă organele verzi ale viței de vie, boala manifestându-se în primăvară, înainte de apariția manei. Pe frunze, apar pete mici, colțuroase sau circulare, de câțiva milimetri în diametru, în dreptul cărora țesuturile devin cenușii-brunii, cu un inel mai întunecat. Țesuturile parazitate se sfâșie și frunzele apar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
umed. Ciuperca parazitează și codița bobițelor pe care se formează pete brune adâncite. Transmitere-răspândire. În primăvară, scleroții de pe corzi sau boabe germinează și se formează spori care pot germina la temperaturi cuprinse între 2-32șC, cu condiția ca organele verzi ale viței de vie să fie ude, iar picăturile de apă să se mențină 12 ore. Condiții asemănătoare pentru efectuarea infecțiilor primare în primăvară reclamă și sporii care apar din fructificațiile de rezistență de pe boabele căzute (I. Mirică, 1967). Boala este periculoasă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Boala este periculoasă în viile ce se irigă prin aspersiune, plantate pe terenuri ce rețin apa, sau pe malul unor ape. În afară de hibrizii producători direcți, în anii cu primăveri și veri umede mai sunt atacate și unele soiuri altoite de viță de vie ca: Champion, Diamond, Cabernet Sauvignon, Merlot, Afuz-Ali, Kiș-Miș, Regina Nera, Regina viilor, Cardinal, Ceauș. Prevenire și combatere. Se va recolta material pentru altoit din plantații sănătoase și se vor folosi la înmulțirea directă (prin cârlige), numai corzi neatacate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
boli. 10.9. Putregaiul alb al rădăcinilor Rosellinia necatrix Această boală a fost studiată prima oară de către R. Hartig în anul 1883, iar mai târziu de către P.Viala în 1890. Ciuperca atacă rădăcinile unui număr foarte mare de specii de viță, pomi și arbuști fructiferi. După G. Viennot-Bourgin (1949), ciuperca a mai fost semnalată pe sfeclă, cartof, fasole, lucernă cât și pe bulbi de narcise și lalele. În pepinierele de pomi și viță de vie, atacul acestei ciuperci poate de asemenea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]