60,203 matches
-
de a extinde ideologia marxistă asupra unei proporții apreciabile dintre ei va reuși, fără îndoială, dacă accesul la alte puncte de vedere va continua să fie împiedicat. Comuniștii își pun evident mari speranțe în programul pentru "controlul gîndirii", care în viitor va afecta în mare măsură tînăra generație". De fapt, constată Blonton, s-au întreprins demersuri eficiente pentru influența Occidentului în România. Și citează ca exemple oficiale, denunțarea, în iunie 1948, a înțelegerii din 1929 între România și Vatican și închiderea
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
ziariști ,,de probă". Ai pierdut degeaba un timp prețios nu numai pentru posibilele alte căutări, ci și în ceea ce privește vechimea. Ce pensie vei avea? Au trecut doar 12 ani de presă liberă și majoritatea ziariștilor, tineri fiind, nu se gîndesc la viitorul pe termen lung. Dacă s-ar gîndi, ar face orice altceva în afară de presă, căci cei mai mulți dintre ei vor avea pensii din care nu vor putea plăti nici întreținerea. Va fi așa pentru că: 1. Unii patroni nu au plătit către stat
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
se iese în alte zări și tot tacîmul. Din cale afară de higienic, filmul. Între alb și roz, decorul. Toate personajele, indiferent de sex, care, oricum, nu le folosea la nimic în condițiile de imponderabilitate, erau rase, tunse și nefrezate. Oamenii viitorului, ce mai! Pe alt canal, unui bărbat îi moare fiul, din neglijența doctorilor, care nu știu ce e cu febra care-l cuprinsese. Înnebunit, tatăl îi ucide pe vinovați. Apelează la un avocat ca să-l scape, declarîndu-l iresponsabil. Hotărît lucru, oamenii prezentului
Actualitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15730_a_17055]
-
îi moare fiul, din neglijența doctorilor, care nu știu ce e cu febra care-l cuprinsese. Înnebunit, tatăl îi ucide pe vinovați. Apelează la un avocat ca să-l scape, declarîndu-l iresponsabil. Hotărît lucru, oamenii prezentului nu sînt mai breji decît cei ai viitorului. Așa că am continuat butonatul. Sonny e un tînăr îndrăgostit de alt tînăr, Sal, care vrea să-și schimbe sexul. N-are însă bani pentru operație. Dragostea e în stare de orice. Așa că Sonny pune mîna pe un pistol și dă
Actualitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15730_a_17055]
-
Z. Ornea Născut în 1879, Grigore Pișculescu - viitorul prozator Gala Galaction, a început prin a fi elev la Sfîntul Sava. Se împrietenise bine cu N. D. Cocea, viitor prozator și luptător social, apoi Arghezi cu Vasile Demetrius și cu I. Gh. Duca, viitor mare om politic liberal, asasinat de legionari cînd devenise premierul țării (în 1929). În 1898, deci la 17 ani, face o călătorie de vacanță cu
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
Născut în 1879, Grigore Pișculescu - viitorul prozator Gala Galaction, a început prin a fi elev la Sfîntul Sava. Se împrietenise bine cu N. D. Cocea, viitor prozator și luptător social, apoi Arghezi cu Vasile Demetrius și cu I. Gh. Duca, viitor mare om politic liberal, asasinat de legionari cînd devenise premierul țării (în 1929). În 1898, deci la 17 ani, face o călătorie de vacanță cu prietenul Cocea, la Mînăstirea Agapia. Aici o întîlnește pe verișoara lui Cocea, Zoe Marcou, soră
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
o propoziție scurtă care le precede: Puțină lumină, vă rog!" Este o parodie ce problematizează proiectul Luminilor, subliniind declinul acestora, neîncrederea într-o ,,narațiune care să dizolve toate diferențele și contradicțiile" (Linda Hutcheon). În același timp este o pendulare între viitor, prolepsele prin care cititorul află cum vor sfîrși eroii cărții, datorate Creatorului și trecut, prin analepsele ce survin, inserate în prezentul narațiunii. Nu numai că cititorul este pus la curent cu tot ceea ce gîndește fiecare personaj dar află și lucruri
La umbra multiculturalismului în floare by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15718_a_17043]
-
i se făcu o primire triumfală. Iar țarul defilă în uniformă de simplu marinar. În Europa această neașteptată victorie stîrni mare interes și datorită slăbiciunii dovedite a turcilor și a ridicării, neașteptate, a unei noi puteri europene. Aspirațiile țarului pentru viitor cereau bani mulți. Le adusese însuși țarul și birnicii greu încercați, rascolnicii fanatici dînd chiar semne de revoltă. Dar, brusc, Petru, înconjurat de prieteni, în primul rînd de favoritul corupt Mencikov, întreprinse o călătorie în Europa, dintre care nouă luni
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
sunt cel mai mare popor din univers". Curînd acest exces de naționalism și de convingere că germanii sînt poporul arian hipersuperior va însîngera Europa, copleșind-o cu cruzimi neproduse nici în Evul Mediu. Și Martha Bibescu gîndește cu fiori, la viitorul ei cînd, în vizită în România, Kronprințul și fratele său au avut cu ea, pe puntea unui vas, o discuție ademenitoare. S-au mai revăzut de cîteva ori și Kronprințul, edificat, îi mărturisește îngrijorat: "Acum dînsul (Hitler, n.m.) a trecut
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
de lansare a unui film inexistent. Aflat pe punctul de a fi concediat pe nedrept, personajul este însărcinat ultimativ cu organizarea unei conferințe de presă menită să reabiliteze un faimos cuplu marital ce tocmai s-a destrămat punînd în pericol viitorul peliculei în curs de lansare. După secvențele de pregeneric în care sînt trecute în revistă crîmpeie din poveștile de celuloid care au încîntat o țară și le-au făcut renumele, de Răsfățații Americii, apar ,,în scenă" protagoniștii, așa cum sînt ei
Lumea filmului în oglindă by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15754_a_17079]
-
traducere franceză (în românește încă nu apăruse versiunea)... Rezum câteva idei. Că râul, de fapt, nu este o problemă. Că râul, pentru el, pentru Tolstoi, este o formă de bine a cărui acțiune încă nu-i clară și pe care viitorul o va lămuri... Apoi, intrebarea lui Tolstoi de ce canaliile în general iubesc dictaturile. Ele iubesc dictaturile, spune scriitorul, și orice formă de despotism, întrucât o conducere politică bună, ideală nu răsplătește oamenii decât după meritele lor; pe când într-o dictatură
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
și ocupă tot spațiul. În atmosfera, în respirația actorilor, în privirile personajelor lor hăituite bîntuie revolta, neputința, scindarea conștiinței și a sufletului între datorie și sentiment: " Dacă-n lumea asta/ Uniți nu putem rămîne/ În lumile după lumea/ Ce-n viitor va fi/ Soț și soție vom fi." Cuvintele acestea, de la începutul secolului al XVIII-lea, poartă în ele semnul universalității. Tocilescu a mizat pe asta și a cîștigat. Sînt sunete, ritmuri, priviri, gesturi, stări pe care iubirea le poartă cu
Răsărit de soare deasupra pădurii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15771_a_17096]
-
m-am învrednicit a le primi, ca elev și student, rămîn un apanaj al trecutului, al unui trecut, vai, tot mai îndepărtat, bucuros pe atunci de laurii lor, ca de-o speranță, adică precum de un fapt ce vine dinspre viitor către noi, revărsînd asupră-ne harul neîntîmplatului. O binecuvîntare a ceea ce s-ar fi putut întîmpla... Ce-aș mai putea spera acum? Premiile literare dobîndite în ultimii ani, încununate de acesta, atît de măgulitor denumit "pentru opera omnia", sosesc în
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]
-
în martie 1950 (el fusese arestat, cum am precizat, în ianuarie 1950), brusc, sufocat de atîtea întrebări dacă a declarat tot ceea ce știa, face o intempestivă mărturisire că, în toamna lui 1949, excedat de starea sa materială și gîndindu-se la viitorul țării, a început redactarea unui manuscris care trebuia să constituie sugestii pentru un viitor guvern necomunist (gîndul său îl purta spre Sabin Manuilă) despre felul cum trebuie reorganizată țara. A redactat materialul în trei dimineți, nu l-a definitivat și
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
nimeni pe scenă și pentru că nu este adaptată fiecărui partener în parte, cu modificările de rigoare ale tonului și atitudinii. Care, de altfel, rămîn aceleași, de la un capăt la altul. Cel mai tare are de suferit relația cu Ionel, iubitul, viitorul soț. Mihai Călin pare cumva că încearcă în Ionel o delimitare de zvîcul desuet al partenerei sale directe, preferînd să construiască un personaj linear, lucid, ferindu-se de stridențele de pe celălalt talger al balanței. În aceste condiții, povestea de iubire
Viața satului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15788_a_17113]
-
marelui grafician faptul că tatăl domniei sale, N. Mihăescu, a fost ani de zile colaboratoral sinistrei reviste "Săptămâna", a lui Eugen Barbu? A lui Eugen Barbu și a lui C.V. Tudor, acești "Twins" ai vulgarității de partid și de stat. Doar viitorul - sau doar trecutul! - ne poate izbăvi de astfel de dileme.
Fii și alifii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15794_a_17119]
-
și nici nu are cum fi exhaustiv, este util și pentru studii comparate ale limbilor poetice, caracterizări sine ira et studio ale tradiției poetice românești și reevaluări ale cuvintelor poetice înseși. Ștefan Badea - Dicționarul limbii poetice românești, volumul I, Ed. Viitorul Românesc, București, 2000, 334 p., f.p.
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
e lovită ca de trăznet. O inflamație a meningelui, netratabilă la acea dată, o ucide în cîteva luni. înainte de a muri însă, Elena intră într-o legătură ciudată cu lumea de dincolo și le spune tuturor ce-i așteaptă în viitor. Lucrurile se întîmplă întocmai. Toate fetițele care se nasc după moartea ei sînt botezate Elena și toate "au moștenit darul de a primi mesaje din lumea de dincolo". Aceasta e povestea și e ușor de intuit că o asemenea întîmplare
"Nu fac evocare, ci revelare" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15812_a_17137]
-
acestui �marginal�, însă, existența lui Schliemann și a sa sînt împletite - în eterna repetare a acelorași greșeli. Hotărîrea și tenacitatea lui Schliemann, elanul nepăsător al tinereții mereu convinse că mai este destul timp, sacrificarea perpetuă a prezentului în vederea atingerii unui viitor orbitor sînt prezentate de bătrînul anticar, din amara perspectivă a experienței, într-o lumină descurajantă: independent de efectul măsurabil asupra marii istorii, aceste atitudini eroice compromit ireparabil ființa intimă. Masculinul e, pînă la capăt(ul vieții), intransigent: pentru a ne
Superbe lucruri moarte by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16116_a_17441]
-
reluat și de Maria Iliescu, în volumul Il tempo, i tempi: omaggio a Lorenzo Renzi, Padova, Esedra, 1999). Fiind caracteristic limbii vorbite, oralității populare și familiare, prezumtivul e desigur bine reprezentat și în publicistica actuală. Cum se știe, forme ale viitorului popular (simplu și anterior) s-au specializat în exprimarea valorilor de prezumtiv: prezent - "Astăzi, o fi mai cald, dar se zbîrlește vîntul" ("România liberă" = RL 2692, 1999, 11) - și perfect - "O fi făcut-o și eu nu știu" (EZ 2277
"Un straniu mod..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16131_a_17456]
-
de prezumtiv: prezent - "Astăzi, o fi mai cald, dar se zbîrlește vîntul" ("România liberă" = RL 2692, 1999, 11) - și perfect - "O fi făcut-o și eu nu știu" (EZ 2277, 1999, 3). La acestea se adaugă construcția absolut specifică, din viitorul verbului a fi și gerunziul verbului de conjugat: " Oare ce-o mai fi făcînd?" (RL 2157, 1997, 1); "chiar dacă disputele din România or fi părînd străinilor ca un veritabil triumf al democrației, imaginea de instabilitate începe să ne urmărească" ("Evenimentul
"Un straniu mod..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16131_a_17456]
-
or fi părînd străinilor ca un veritabil triumf al democrației, imaginea de instabilitate începe să ne urmărească" ("Evenimentul zilei" = EZ 1750, 1998, 1). Mai ales în cazul formei de trecut, a cărei valoare de prezumtiv e mai puțin confundabilă cu viitorul anterior, pentru că acesta din urmă e un timp prea puțin folosit, apar - la un nivel stilistic "mai înalt", variantele literare ale auxiliarului: Probabil că mulți dintre dumneavoastră se vor fi mirat cînd au auzit că un fost membru al conducerii
"Un straniu mod..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16131_a_17456]
-
a maestrului Eugen Sîrbu, un nume cu rezonanțe mondiale. Cioran spunea undeva: "...muzica, această providență a celor pe care totul îi dezamăgește, pentru că ea singură ne consolează în mijlocul nonsensului universal." Forme de vindecare. Forme de supraviețuire. P.S. Nu scăpați numărul viitor! Și pentru că veți putea afla ceva despre un eveniment: Unchiul Vanea la Teatrul "Bulandra".
Viens voir les comediens! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16147_a_17472]
-
ricerca). De altfel, în mai multe limbi europene sintagmele respective au fost deja incluse în edițiile recente ale dicționarelor uzuale, acceptarea reflectînd popularitatea tipului de programe printre utilizatorii Internetului. În textele românești mai putem găsi o comodă, dar lipsită de viitor, conservare a sintagmei engleze - "search-engine-urile au trebuit să găsească informații referitoare la..." (revista on-line Chip), dar și - într-o listă de discuții -, un diminutiv care, împreună cu sugerarea unei pronunții afectat-infantile, atestă popularitatea opțiunii motor: "un motoash dragutz de cautare". Într-
Alte motoare, alte linkuri... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16157_a_17482]
-
speță exponent al unui spirit confortabil, corect și previzibil, care nu pune nici o problemă incomodă și rezolvă totul cu acea iluzie a siguranței și a stabilității care, de multe ori, poate trece drept garanție și pe termen lung. 1 Un viitor artist, "Lupta", anul I, nr. 17, Craiova / 6 nov. 1900. A se vedea și Paul Rezeanu, Eustațiu Stoenescu, Editura ARC - 2000, București, f.a., pag. 7. 2 F. Gâldău, Corespondență din New York, "Curierul Olteniei", anul XXVIII, nr. 1566 / 28 aprilie 1930
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16163_a_17488]