2,833 matches
-
care, culmea, respectă regulile de circulație. Cu peste 100 km/h circulă doar mașinile corpului diplomatic, care se consideră îndrituite să nu respecte viteza maximă admisă. Plantații de bananieri și o vegetație luxuriantă creează un cadru exotic care predispune spre visare. În drum te apropii de micul sat Cojimar, acolo unde englezii au debarcat pentru a ataca de pe uscat Havana. Cojimar este celebru și datorită lui Hemingway. Aici se afla prietenul său, marinarul Gregorio, pe care l-a imortalizat în "Bătrînul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pe Constantin Duca cu Maria Brâncoveanu și pe Antioh Cantemir cu Catrina, la 1696. Nici nu mi-am dat seama când am rememorat toate acestea pe care le știam despre Golia...De sus, de pe terasa turnului, m-a trezit din visare vocea Spiritului domnesc: - Te-aș invita aici sus, dar până vei reuși să urci durează prea mult timp. Așa că am să cobor eu. Si nu cu mâna goală, cum se spune, ci îți aduc în dar confirmarea închinării mănăstirii Golia
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
poetică: Îmi place-atuncea-n scaun să stau în drept de vatră,/ S-aud cânii sub garduri că schiaună și latră,/ Jăraticul să-l potol, să-l sfarm cu lunge clești,/ Să cuget basme mândre, poetice povești 51. Starea de poezie și visare o dă însuși cadrul domestic al interiorului: Orlogiul să sune un greer amorțit -/ Și cald să treacă focul prin vinele-mi distinse,/ Să văd roze de aur și sărutări aprinse/ În vreascuri, ce-n foc puse trăsnesc des risipit 52
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
poet pentru care visul există 226. (Facultatea de a visa, aidoma gândirii, e la Eminescu primordială și universală 227). În poeziile de început, așa cum este Din străinătate, Eminescu asociază visul cu starea poetică, ceea ce arată că ele trăiesc în simbioză. Visări misterioase, poetice șoptiri 228 amintesc de copilărie, de natala vâlcioară și de dorul lui nebun pentru ele. În somn, romanticii cad ca într-o altă trezie, mai grea, mai originară, în care sufletul își recâștigă unanima substanță 229. Când, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
lor distincte.238 În operă totul visează și se visează, iar visul omenesc nu poate fi altceva decât o parte infinitezimală a eului cosmic. Atunci când în Epigonii se referă la înaintașii săi, poetul se cufundă ca într-o mare de visări dulci și senine 239. Așadar, visul nu-i un simplu cuvânt între altele, el este o stare care face parte integrantă din structura poeziei, impunându-i viziuni de o frumusețe aparte, dureroase câteodată, așa cum se întâmplă în Mortua est!, spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
n-ai vrea ca nime-n ușa ta să bată; Să stai visând la foc, de somn să picuri și să visezi la basmul vechi al zânei Dochii 253. Atunci, În juru-mi ceața crește rânduri-rânduri254. Iubita este motivul principal al visării: Răsai din umbra vremilor încoace,/ Ca să te văd venind ca-n vis, așa vii!255 Atunci când poetul se imaginează într-o atmosferă bucolică împreună cu iubita, fericirea-vis se derulează într-un cadru natural izolat: Vom visa un vis ferice/ Îngâna-ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Singuratece izvoare,/ Blânda batere de vânt256. Fericirea celor doi îndrăgostiți își găsește împlinirea în spațiul oniric: O, priviți-i cum visează/ Visul codrului de fagi !/ Amândoi ca-ntr-o poveste/ Ei își sunt așa de dragi !257 Singurătatea petrecută în visare pare a fi idealul eminescian de căutare a liniștii râvnite. În Luceafărul se simte mai pregnant decât în restul operei starea de vis a noii realități, căci fata de împărat, în povestea ei de dragoste cu luceafărul nopții, trebui de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Eminescu este un vis stăpânit cu luciditate: Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur,/ Când a nopții întunerec înstelatul rege maur -/ Lasă norii lui molateci înfoiați în pat ceresc, [...]// Mergi tu, luntre-a vieții mele, pe-a visării lucii valuri,/ Până unde-n ape sfinte se ridică mândre maluri,/ Cu dumbrăvi de laur verde și cu lunci de chiparos 259. Mai mult, poetul se obiectivează într-atât, încât descrie mecanismul întreg al stării: Atuncea focu-mi spune povestea a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cum trec cu toate,/ Rânduri-rânduri arătate:/ Înnegrirea malurilor,/ Strălucirea valurilor,/ Stolul rândunelelor,/ Tremurarea stelelor 284. În Luceafărul 285, Hyperion este proiecția visului împlinit al zborului: Și s-arunca fulgerător,/ Se cufunda în mare. Metamorfozele lui Hyperion se petrec sub regimul visării: Căci o urma adânc în vis/ De suflet să se prindă/ Ea trebui de el în somn/ Aminte să-și aducă. Există în poem aceeași imagine a plutirii line: Venea plutind în adevăr; Și pas cu pas pe urma ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și aprofundează mereu. E vorba de orașul Fălticeni și împrejurimile sale. E un loc în care, de când a venit l-a socotit și supranumit el însuși "locul copilăriei", pentru că aici a trăit și găsit cei mai mulți ani de tihnă și de visare. Dar, de jure, el s-a născut în sudul Basarabiei, de unde-a venit, împreună cu părinții la Fălticeni, când avea 12 ani. Acest nou volum, Un album al viselor frumoase (Editura "George Tofan", Suceava, 2009, 470 pagini) cuprinde peste 1400 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
aici, ca la un izvor cristalin am băut apa vie a tinereții fără bătrânețe, fără de moarte.... aici rămâneau școlile care neau luminat... unde ne sânt înmormântați bunicii și străbunicii.. aici, rămâneau teii, trandafirii și salcâmii.. aici... Mă trezii brusc din visare și mă uitai pe geam în întuneric... Trenul, când alerga orbește în bezna nopții, parcă fugărit de cineva din urmă, când abia se târa în noapte oprindu-se la nesfârșit în gări neluminate, ori în câmp, că s-ar fi
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Calci cu grijă pe pietre, de parcă ți-e frică să nu deștepți cu zgomotul trecerii tale, cine știe ce ființe legendare adormite de sute ori de mii de ani pe aceste locuri... Un șuierat scurt, de intrare în gară, mă smulse din visare... „Gata, am ajuns!”, mi-am zis pe nerăsuflate, frecându-mi ochii. Locomotiva s-a oprit, mai pufni o dată înecând peronul cu aburi... și se liniști. Eram acasă.. acasă... Bucuria care mă năpădi nu-mi încăpea în piept. Așteptarea îngrămădită în
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
chiar în noaptea asta..!?”, aproape că urlă el cu o ură cumplită. Trebuia să se grăbească... să le „plătească”, el, aici, pe pământ.. pentru faptele lor. Se înnoptase de mult... De undeva din înălțimi albastre se lăsă tihna păcii și visării... Era frumos și liniște. Cerul părea o imensă cupolă înstelată. Un vânticel, ca o binecuvântare, cu miros de cetini adia de dincolo de creastă. În jurul focului, într-un loc ferit, camarazii lui Baltă stăteau chirciți roată.. Tot așa cum, seară de seară
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
clopotului, în mintea mea, tresării cu tot cu pat. O liniște grea mă cuprindea din toate părțile... Era târziu, dar, cu toată oboseala somnul tot nu mă prindea. „E întuneric. Ce oră poate fi ?!”, mi-am zis. Ca trezit dintr-o lunga visare.. m-am uitat împrejur surprins de cele două realități trăite la șaizeci de ani, departe una de alta... Uralele, de atunci, din Piața Unirii... „Stalin... Stalin...” îmi mai stăruiau în minte. Primul gând mă duse în clasa noastră.. pentru ultimele
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mirat mult de un asemenea remediu orfic. Tocmai fiindcă sunt poet, n-am crezut niciodată în rezultatele lui. Hesperus Îl contemplu pe Hesperus în fiecare noapte când nu pot să dorm. Candoarea lui luminoasă îmi umple sufletul cu o dulce visare. Mă ajută să îndur existența și mă protejază de monștrii nepoftiți ai somnului. Descântec Luna - inspiratoare aici de rituri magice - e un element cosmic de mare importanță. Energia ei misterioasă ajută mai ales regnul feminin. E astrul nopții care comandă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
trăiesc în mijlocul naturii, fără să simtă nevoia retoricii și a tuturor falsificărilor de la oraș. Existența lor e condusă de aceleași ritmuri ca și a plantelor sau a animalelor; nopțile lor sunt pline de ceruri înstelate, gândurile lor sunt suspendate între visările despre aștri și cântecul greierilor din ierburi. E o concepție despre viață, aceasta, profundă și plină de inocență. Război Totuși, aici simt zilnic în jur prezența concretă a morții: o ating fizic ca pe o bucată de pâine pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
redobândirii limbajului într-o stare relaxată intermediară între somn și veghe î“stare de sofronizare”), care sub aspect EEG se află între stadiul III de somn cu ritm alfa sincronizatîn stare de veghe cu atenție flotantă - și stadiul IV de visare cu ritm alfa încetinit și comportament de veghe relaxată, adormire sau trezire ușoară. Inducerea sofronizării, după Caycedo A., implică mai mulți timpi: 1. Faza câștigării încrederii bolnavului crează o legătură care permite relaxarea psiho-motorie a bolnavului și inducția sugestiilor. Printr-
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
New South Wales) care au transformat zona minieră, devenită nerentabilă, Într-o Înfloritoare zonă viticolă, mult căutată de turiști pentru vinurile de calitate. IMIGRANȚI ȘI NATIVI Aborigenii nomazi se consideră adevărații stăpâni ai acestor locuri, din vremuri imemoriale „dreamtine” - „timpul visării”. Uluru (Rock Ayers) din Australia Centrală, regiune deșertică, inspiră această teamă și respectul cuvenit unui timp sacru. Specialiștii consideră că aborigenii au ajuns În Australia În urmă cu 40.000 sau 60.000 de ani și moarii acum 1000 de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
naționale din lume. 12 locuri (peisaje sau priveliște maritimă) sunt În grija Patrimoniului Universal, fiind considerate dintre cele mai impresionante din lume. Culorile steagului național verde și auriu primește, astfel, o altă semnificație. 181 Ibidem, p. 61. 85 DE LA TIMPUL VISĂRII LA INTEGRARE ORIGINEA ȘI LIMBA Acum 50 milioane de ani În urmă, prin desprinderea din marele continent sudic, Gondwana, istoria acestor Îndepărtate meleaguri va fi cu totul deosebită de a celorlalte zone ale Terrei. Specialiștii consideră că acum circa 50
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
armă, o podoabă, diverse daruri... Unul după altul ei Își iau din grămada oaspeților obiectul care le place. Dacă grupa este nemulțumită de darul primit În schimb, ea organizează o demonstrație cu caracter războinic...” 218. CREDINȚE ȘI RITURI ANCESTRALE „Timpul Visării” ce stă la baza tuturor convingerilor și practicilor tradiționale, a fost Începutul tuturor creațiilor, atunci când au fost concepute pământul, râurile, ploaia, vântul și toate ființele vii. Viața ceremonială a aborigenilor era secretă și dominată de bărbați, mitologia sacră era transmisă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
spirituale, ceea ce a dus la Întruparea ființelor vii. Urmele lor, reprezentate prin componente ale peisajului (izvoare, stânci, munți etc.), obiecte de cult, picturi și gravuri rupestre, dau unor locuri caracter sacru”220. Aborigenii sărbătoreau aventurile eroilor lor spirituali din „Timpul Visării” prin cântece și dansuri, picturi rupestre care Îi prezintă fie sub formă de ființe umane, fie animaliere, fiecare 219 Unii etnografi, precum C.W.M.Hart de la Universitatea din Sydney relevă că la tribul tiwi din nordul continentului nu există
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
cu puf de păsări sau puf vegetal, sau combinarea acestor procedee. Picturi pe coajă de copac reprezintă activități legate de viața cotidiană, vânătoare, muncă, dansuri, război, dar și despre originea lor, despre strămoșii și călătoriile lor În acel „Timp al Visării”, etc. Se scrijelau linii diverse, abstracte pe toată suprafața cojii, tabloul cuprinzând toată narațiunea sau Împărțit pe secțiuni. Multe din aceste desene abstracte se aseamănă cu cele tatuate sau pictate pe pieptul și brațele bărbaților În timpul ceremoniilor. Printre stilurile cunoscute
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
descrie În aer o traiectorie În forma unui cerc larg și apoi revine la picioarele aruncătorului. Aborigenii știu să facă din aceste cioplituri arme de temut. Multe dintre trăsăturile geografice ale regiunii Grampiene sunt Împletite În legendele aborigenilor din „Timpul Visării”. Una dintre ele povestește despre Tchingal, monstruoasa pasăre emu, care l-a alungat pe corbul War de la casa lui din Mallee. Când acesta s-a refugiat Într-un tunel din lanțurile Grampiene, Tchingal a lovit cu picioarele tunelul, despicându-l
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
bunăstarea băștinașilor (1935), dar marele reforme vor apărea câteva decenii mai târziu. Aborigenii Își pierduse treptat vechea lor civilizație și limbă (doar 30 supraviețuind), rătăciți Între două civilizații și pentru că nu se mai puteau Întoarce În trecutul dominat de „Timpul Visării” de eroul ancestral și de spiritele binevoitoare care vegheaseră altădată asupra lor, nu aveau decât să meargă Înainte pe calea asimilării lor În societatea albilor 296. Supuși discriminării (lipsa de drepturi politice și sociale, Învățământ precar, interzicerea prezenței În cafenele
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ridicat se Înregistrează din rândul aborigenilor, speranța de viață este cu 20 de ani mai mică față de populația albă. Unii trăiesc din exploatările miniere și comerțul cu obiecte de artă În culori vii, dansuri vechi, tradiționale ce exprimă cultura Timpului Visării. Piesele contemporane, muzica și dansurile, scrise și interpretate de aborigenii urbani, constituie o fuziune a culturilor. 302 Ibidem, p. 83; Larousse. Enciclopedia popoarelor, p. 25. 303 Ibidem, p. 159. 144 Începând cu 1980, Comisia Aborigenilor și a Insularilor din strâmtoarea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]