3,745 matches
-
primului meu roman Matei Călinescu, pe coperta a patra a Franciscăi, unde afirma că „moșteneam simțul realist și forța prozatorilor ardeleni, Rebreanu În primul rând!...” Ei bine, cele două „execuții” - foarte „periculoase” pentru un spirit Încă În formare (pe care vitalitatea, inconștiența și spiritul de frondă al tânărului Breban le-a dat hotărât de-o parteă, după mulți ani, au fost „dezgropate” de un ins matur deja, confortat În arta sa și care-și permitea „luxul” acelor spirite În cultură - poate
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
această digresiune pentru a striga Încă o dată - În deșert, bineînțeles, cum am strigat și În alte rânduri! - că avem În țară și „producem”, În vremuri de restriște chiar și uneori, mai ales atunci, ca o formă a vigorii și a vitalității noastre creatoare excepționale, valori ieșite din comun; și nu numai ca o formă a imitației celor occidentale, ci și novatoare; or, tocmai Nichita, opera sa poetică este una dintre acestea. El este, după matura și calma mea convingere, cu siguranță
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
vreo două romănașe, abia Începute, unul În limba franceză - francezii nu te acceptă cu adevărat decât dacă scrii proză În limba lor! Dar toate aceste texte, finite sau nu, arătau, o văd cu claritate azi, o anemiere a substanței, a vitalității stilistice, o ezitare a temei chiar, ceea ce În scrisul meu ocupă un loc axial. Am dedus și deduc faptul că, așa cum considera Anteus, sunt mai puternic mai autentic, mai prolific, pe solul nașterii mele, și acesta poate fi, printre altele
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
În acest fel, prin exteriorizare publică, ai dovada că „exiști cu adevărat”, că „te-ai născut a doua oară!”; abia sancționarea publică, opinia și critica celor din jur și apoi a celor care vor veni - dacă scrisul tău are suficientă vitalitate, suficientă pasiune! - te legitimiează În vocația ta; și nu e o consfințire o dată pentru totdeauna, cum fac școlile superioare, care Îți Înmânează o patalama pe care poți s-o arăți oricui, oriunde, poți s-o așezi pe orice birou!... Jumătate
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
celor două mari conflagrații mondiale, și chiar de acei Nemți, femei, tineri și bărbați, care s-au lăsat târâți de inflamatele discursuri și gesticulații ale austriacului Hitler, poposit ca un aventurier la München și care a profitat de fervoarea și vitalitatea unei națiuni tinere, târziu, foarte târziu - În comparație cu statele mai vechi europene, ale Angliei sau Spaniei -, apte de a-și constitui un stat unic. Oare nu am putea compara această târzie unificare a Germanilor, sub Wilhelm I și Bismarck, de la 1870
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de la "Cazul Grama" la "tipul Grama", iar Șerban Cioculescu socotea acest itinerar de la Grama la "câțiva agramați". Theodor Codreanu n-are nici o îndoială: "Fără s-o știe, detractorii lui Eminescu, chiar din punctul nașterii "Galaxiei Grama", constituie garanția trăiniciei și vitalității Mitului Eminescu. Orice act demolator seamănă fatalmente, cu unul ritualic, sacrificial, menit să reîmprospăteze și să revigoreze memoria colectivă". Parcă pentru a convinge și pe cei mai îndărătnici, Theodor Codreanu aduce o puzderie de probe în acest uimitor dosar, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
doar aparent, căci se coagulează într-o inefabilă unitate de viziune stilistică. Încerci să-i dai de rost și riști să nu știi de unde să apuci "prada", vorba lui Marin Preda. Îl poți chiar bănui pe autor de impostură, dar vitalitatea delirului verbal nu-ți permite a fi nedrept cu acest stil" (p. 258). Îndeosebi afirmațiile din urmă, sunt niște semne concrete ale acelor "texte nevinovate... scrise mai mult intuitiv decât prin deducții și inducții", care au produs chiar unui critic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
precum și de situația în care se află nava: în marș, în staționare, în reparații, în conservare sau în iernatic. ... (3) Echipajul minim de siguranță asigură conducerea navei în siguranță în timpul navigației și al manevrelor, paza și siguranța navei în staționare, vitalitatea navei, prevenirea și stingerea incendiilor la bord, prevenirea poluării mediului, exploatarea în siguranță a instalațiilor și a echipamentelor de propulsie, guvernare, manevră, navigație și telecomunicații. ... (4) Autoritatea Navală Română stabilește echipajul minim de siguranță, precum și funcțiile acestuia, pentru fiecare categorie
ORDONANŢĂ nr. 42 din 28 august 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind tranSportul maritim şi pe căile navigabile interioare***). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117312_a_118641]
-
Ghedeon Coca, George Putneanu, Victor Neculce, Ștefan Cuciureanu, Dragoș Vicol ș.a. Literatura acestei reviste „exprimă dragostea curată pentru folclor și tradiții, pentru istoria glorioasă a Moldovei, pentru frumusețea peisajului din valea Sucevei, din pădurile bucovinene... Ea a constituit și seva vitalității revistei... „Mugurii” au însemnat o tribună de afirmare a tinerelor talente, o școală a exprimării românești limpezi și muzicale, o emblemă de mândrie și demnitate în modestul Rădăuți” (I. Negură, în Tudor Opriș, op. cit.). Revista „Muguri” publică versuri și proză
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
fundamental al analizei lui O'Donnell constă în orientarea atenției asupra raporturilor între dezvoltare economică, participare politică, și acțiune a guvernului. Defectul său fatal constă în absolutizarea acestor raporturi, fără a analiza contradicțiile intrinseci. Mai precis, O'Donnell a subevaluat vitalitatea persistentă a unor grupuri organizații civile, confesiuni religioase, mișcări pentru drepturi, partide, sindicate care nu au putut fi eliminate de regimurile militare. Și a supraevaluat atît caracterul compact și operativitatea instituțiilor militare, cît și gradul de coincidență a intereselor lor
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
a alege între diferite opțiuni; posibilitatea alternanței impune învingătorului o atitudine responsabilă în privința punerii în aplicare a programului prezentat alegătorilor, sub amenințarea eșecului electoral și a întoarcerii în opoziție. Spre deosebire de regimurile nedemocratice, în care aceste caracteristici sînt absente de la început, vitalitatea regimurilor democratice rezidă în continua, constanta, temeinica lor capacitate de învățare și în consecință de transformare. Bibliografie Cap. I Almond, G. A., Political Development. Essays in Heuristic Theory, Boston, Little, Brown, and Co., 1970. -, A Discipline Divided. Schools and Sects
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Apocalipsa de carton, Nichita Danilov Așa ne-am petrecut Revoluția, Sorin Bocancea & Mircea Mureșan Ceea ce cred, Hans Küng Cealaltă parte a vieții noastre, Haig Acterian Cel de-al treilea sens, Ion Dur Cele trei trepte ale singurătății, Andrei-Iustin Hossu Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan Contemplatorul solitar, Dan Stanca Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa Cu garda deschisă, Gheorghe Crăciun Cucerirea Americii, Tzvetan Todorov Cultura faliei și modernitatea românească, Angelo Mitchievici Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă, Mioara Anton
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
doar ambalajul seminței oricât de aromat și de gustos ar fi el: „În viața plantelor, acest principiu este vizibil mai des atunci când dintre frunzele verzi răsare floarea. Trecând de la frunză la floare, planta suferă o diminuare considerabilă a propriei ei vitalități. Comparată cu frunza, floarea este o entitate supusă prin excelență morții. Și totuși, moartea florii este cu totul altceva decât a frunzei, care e mai târzie și mai puțin spectaculoasă. Singurul termen în care am putea exprima complet ideea de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
florii este de devenire prin moarte. Observăm retragerea vieții care s-a manifestat sub forma ei vegetativă, pentru a lăsa loc manifestării unei forme superioare de viață. acest principiu poate fi observat și în lumea insectelor, unde extraordinara și dizgrațioasa vitalitate a omizii dă viață frumuseții fragile și efemere a fluturelui ”. O observație genială îți găsește o explicație limpede și clară ca de cristal în logica marelui poet. Desigur că moartea unei flori este nesfârșit mai dureroasă decât a unei frunze
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
aproximativ 450 de mii de suflete la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, astăzi comunitatea evreilor din România numără în jur de nouă mii de suflete. În aceeași colecție au mai apărut (selectiv): • Aviatori de altădată, Daniel Focșa • Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan • "Citește-mă pe mine!" Jurnal de idei, Viorel Rotilă • Contemplatorul solitar, Dan Stanca • Convorbiri euharistice (vol. 1), Dorin Popa • Curtezane și pseudocurtezane în mitologie, istorie, literatură, Elena Macavei • Datoria împlinită, Mihai Pricop • Despre muncă și alte eseuri
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
rezultate care nu se mai percep decât ocazional, în weekend, în vacanță, la pensie. Ai tot ce-ți trebuie, dar ești atât de istovit, încât nu ți mai trebuie nimic din tot ce ai. La orizont, apare un tip de vitalitate care, paradoxal, subminează (sau amână) pofta de viață. Nu mai ai bucurii. Ai „satisfacții“. Reușita profesională intră în conflict cu bucuria de a trăi. Lipsa de timp (blestemul de a fi mereu „ocupat“) suspendă, treptat, cel puțin două din componentele
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
psihiatria. Omul e, prin definiție, bolnav. Îl vom trece pe respirație artificială, la secția de reanimare. Vom construi un univers aseptic, protector, fără provocări, eșecuri și constrângeri. Ne vom surâde pios unii altora, vom face din paloare singurul criteriu al vitalității și vom evacua orice formă de discernământ, ca nu cumva să stârnim suspine și melancolii. Nu vom mai fi nici prea triști, nici prea veseli. Vom fi „corecți“. Și nu vom întreprinde nimic, fără să așteptăm indicații clare de la centru
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
în timp ce țările anglo-saxone o dedublează de obicei în cele două forme extreme și antitetice ale sale de Halloween, cînd copiii îi întruchipează pe morți ca să stoarcă taxe de la adulți, și Christmas, cînd adulții îi răsfață pe copii ca să le sporească vitalitatea. În consecință, caracteristicile aparent contradictorii ale riturilor de Crăciun se clarifică : pe parcursul a trei luni de zile, vizita morților la cei vii a devenit din ce în ce mai insistentă și opresivă. În ziua în care aceștia își iau rămas-bun, oamenii își pot permite
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
pe care el o poate face. Și m’am referit la om doar pentru că doar el poate produce, conștient, ceva. Sau, generalizând, una ar fi substanța din materia vie, dar alta cea din materia nevie. Prima având În plus zisa vitalitate, pentru teolog „scânteia divină“. Altfel spus, Wöhler a creat, În eprubetă, divinul. De fapt, așa a inventat biochimia, adică chimia materiei vii. Iar amintita genetică, care trebuie totuși „monitorizată“, pentru aptitudinea/pericolul de a schimba lumea, a ajuns ceea ce este
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o anumită îmbinare specifică, între ideea majoră pe care o sugerează tematic ca, de pildă, Maternitate și forma esențializată, încorporată în bronz; pentru ca, în final, în anii senectuții temerare și centenare, cu împliniri tot atât de bogate, de o mare diversitate și vitalitate, creațiile sculpturale să se completeze și nuanțeze și cu "însemnări" de călătorie: crochiuri, schițe, desene cu imagini de locuri și oameni din țările pe care le-a vizitat, cu amintiri din locurile pe unde-a umblat, de-a lungul vieții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de a-și pune capăt zilelor rămâne pentru cei mai mulți o mare enigmă, o întrebare: prin ce modalitate miraculoasă, tainică, și-a păstrat un cuget limpede, echilibrat și cum a descoperit, cultivat și utilizat bucuria scrisului ca pe un elixir al vitalității și longevității sale, după toate câte-a îndurat? Și iarăși mă văd silit să-mi pun și să aflu răspuns la o altă întrebare: cum și-a depășit îndoiala? Fiindcă cel ce scrie, se-ndoiește permanent: cât din ceea ce punem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și Monica Lovinescu apare transpusă în text cu o infinită grijă pentru detaliul biografic semnificativ și documentul relevant", autorul realizând astfel "o cronică de familie" (p. 6). Explicându-și el însuși și motivându-și acest demers, bădia dezvăluie și secretul vitalității scrisului său: "în lupta crâncenă pentru supraviețuire, am găsit un echilibru salvator: întoarcerea în trecut, cunoașterea temeinică a valorilor locale, călătorii pe cont propriu pentru documentare, dialoguri rodnice cu personalități ale zonei sau cu urmași ai acestora, o corespondență istovitoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de regretul, atât de admirabil și durabil exprimat de poet: "Nu e păcat Ca să se lepede Clipa cea repede Ce ni s-a dat?" (Eminescu) ... Acesta-i bădia Eugen Dimitriu basarabeanul, un octogenar care și-a descoperit și folosit secretul vitalității, căutând în trecut și stând la un intim taifas cu cei care au trecut "dincolo" și au vrut, cât au trăit să dea din prea plinul vieții și bunătății lor un preț cât de mic clipei trecătoare... DESTINE -1 Când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
lăstun trecu pe deasupra lor, ca un fulger negru, cu un țipăt ascuțit, și dispăru. În cer se simțea boarea primăverii care venea.. se auzeau clipocind picurii din țurțurii de gheață... Brebeneii, toporașii, ghioceii..răsăreau de sub stratul de zăpadă, cu o vitalitate care uimește. „ - Ce însemnăm noi, pe lângă ei !.. Câtă forță.. câtă dorință de a învinge..!.. Te uiți cu luare aminte la revărsarea de bucurie, de lumină, de trezire la viață a cerului, a păsărilor și plantelor... și-ți spui cu uimire
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
n-a avut ocazia să le arate. Poate că abia acum îi înțeleg pe acești barbari: înțeleg exaltarea bucuriei și forța lor interioară, manifestate în preajma morții. Moartea este esențială, deoarece, cu adevărat, numai în timpul agoniei se atinge cota maximă a vitalității. Plouă Plouă fără întrerupere de câteva zile. Ascult zgomotul îndesat al ploii care mă liniștește. Spre deosebire de Roma, aici cad picături mărunte de apă pe care abia reușesc să le văd. Coboară lent și rar și numai așa pot să le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]