3,815 matches
-
zice până în ziua de azi!” 21. Râpa lui Antohi “ Despre râpa asta din Negoiești se spun multe, mai ales că nu se știe cine anume o fost Antohi aista. Alții însă, bag sama, cred că a fost un om curajos, vrednic și isteți în vremurile acelea de foc și jaf, când turcii și tătarii ardeau satele și bisericile, prădau bunurile și merindele pentru traiul zilei și omorau sau le luau ca ostatici pe fimei și pe copii. Povestea spune că Antohi
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
lasă în jos mai iute ca fulgerul. Izbutește în proba pe care nu o trecuseră frații săi mai mari și își convinge tatăl că este superior și primește de la acesta ultimele sfaturi. Mergi de-acum tot înainte că tu ești vrednic de împărat. Numai ține minte sfatul ce-ți dau: în călătoria ta ai să ai trebuință și de răi și de buni, dar să te ferești de omul roș, iară mai ales de cel spân, cât îi pută. Îl sfătuiește
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
retor păgân Libaniu, Hrisostom a întrecut cu mult pe maestrul său. Libaniu a fost cel care i-a șlefuit gândirea, rațiunea, creierul, iar Meletie - sufletul. Libanius l-a învățat să vorbească, iar Meletie i-a insuflat extraordinare idealuri și aspirații vrednice de un orator desăvârșit. Se pare că Ioan a fost <<norocos>> în ceea ce privește prieteniile și alianțele<footnote John Heston Willey, Chrysostom: The Orator (Men of Kingdom), Unknown Rinding, New York, 1906, p. 40. footnote>. Acest bine cunoscut sofist Libaniu trăia în Antiohia
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
armată pregătită, gata să înfrunte focul (...). Iarăși mi se pare că din lagărul rus ar fi venit o invitare foarte călduroasă și grabnică, apoi că mai multe zeci de mii de ostași ar fi trecut Dunărea și, într-un avânt vrednic de timpurile legendare, ar fi sfărâmat zidul de oțel ce apăra pe Osman.... Văd iarăși în acest trecut cuceriri, triumfuri, răsunet de aclamații în jurul voinicilor”. Artur Gorovei, în, Amintiri despre Kogălniceanu, scrie că Mihail Kogălniceanu a căutat să explice că
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
a constituit într-o confirmare grăitoare a adevărului universal că soluționarea unei cauze naționale nu poate reveni decât națiunii însăși. Cu sentimentul marii datorii față de înaintași am încercat această retrospectivă, mult prea succintă, pentru a putea surprinde tot ceea ce este vrednic de interes. 81 BIBLIOGARFIE Allesi, A, P., Massimu, Popu, Răsbelu orientale ilustratu, București, 1878. Adăniloaie, Nicolae, Cucerirea independenței de stat a Românei (18771878), Ed. Politică, București, 1973. Idem, Independența națională a României, Ed. Academiei, București, 1986. Berindei,Dan, Cucerirea independenței
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
îl iubește, Domnul îl ceartă>> (Evr. 12, 6). Boala mea este o deosebită bunăvoință a lui Dumnezeu, Care mă cheamă să pătrund în taina iubirii Lui și prin harul Lui să mă străduiesc să-I răspund. Dar eu nu sunt vrednic. O să-mi spuneți: <<Toate astea pe care ți le descoperă Dumnezeu nu te fac vrednic?>> Acestea mă judecă. Pentru că ele sunt ale harului lui Dumnezeu. Nu-i nimic al meu. Dumnezeu mi-a dat multe harisme, dar eu nu am
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
lui Dumnezeu, Care mă cheamă să pătrund în taina iubirii Lui și prin harul Lui să mă străduiesc să-I răspund. Dar eu nu sunt vrednic. O să-mi spuneți: <<Toate astea pe care ți le descoperă Dumnezeu nu te fac vrednic?>> Acestea mă judecă. Pentru că ele sunt ale harului lui Dumnezeu. Nu-i nimic al meu. Dumnezeu mi-a dat multe harisme, dar eu nu am răspuns, m-am dovedit nevrednic. Strădania, însă, n-am părăsit-o. Poate că Dumnezeu o să
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
îl iubește, Domnul îl ceartă>> (Evr. 12, 6). Boala mea este o deosebită bunăvoință a lui Dumnezeu, Care mă cheamă să pătrund în taina iubirii Lui și prin harul Lui să mă străduiesc să-I răspund. Dar eu nu sunt vrednic. O să-mi spuneți: <<Toate astea pe care ți le descoperă Dumnezeu nu te fac vrednic?>> Acestea mă judecă. Pentru că ele sunt ale harului lui Dumnezeu. Nu-i nimic al meu. Dumnezeu mi-a dat multe harisme, dar eu nu am
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
lui Dumnezeu, Care mă cheamă să pătrund în taina iubirii Lui și prin harul Lui să mă străduiesc să-I răspund. Dar eu nu sunt vrednic. O să-mi spuneți: <<Toate astea pe care ți le descoperă Dumnezeu nu te fac vrednic?>> Acestea mă judecă. Pentru că ele sunt ale harului lui Dumnezeu. Nu-i nimic al meu. Dumnezeu mi-a dat multe harisme, dar eu nu am răspuns, m-am dovedit nevrednic. Strădania, însă, n-am părăsit-o. Poate că Dumnezeu o să
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
se cunosc informații începând din secolul al XVIII-lea 2. Cel mai îndepărtat străbun despre care se știe, dar numai din tradiție familială, a fost Onea Lăpădat. El a trăit pe la jumătatea secolului al XVIII-lea. Caracterizat ca fiind om vrednic, Onea Lăpădat a îndeplinit funcția de primar în Glâmboaca, o comună mică din județul Sibiu. A fost așadar un fruntaș al satului 3. Cât despre localitatea de origine a familiei Lapedatu, comuna Glâmboaca, o descriere succintă a fost realizată de
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
includea și moartea rituală a scenaristului. Ce a avut loc in vivo pe 2 noiembrie 1975, în noaptea dinspre Ziua Sfinților și Ziua Morților, pe plaja de la Ostia, unde Tibrul sfârșește în mare. Acolo Pasolini s-a lăsat ucis, ca vrednică victimă jertfelnică (hostia) pe altarul propriilor obsesii. Mitul corpului masacrat devine formă, structură, organizare și transcedere a umanului, iar corpusul textelor, formă de transcedere a romanului. Artistul se odihnește acum în cimitirul localității friulane Casarsa; adevărul e că de Friuli
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
se cunosc informații începând din secolul al XVIII-lea 2. Cel mai îndepărtat străbun despre care se știe, dar numai din tradiție familială, a fost Onea Lăpădat. El a trăit pe la jumătatea secolului al XVIII-lea. Caracterizat ca fiind om vrednic, Onea Lăpădat a îndeplinit funcția de primar în Glâmboaca, o comună mică din județul Sibiu. A fost așadar un fruntaș al satului 3. Cât despre localitatea de origine a familiei Lapedatu, comuna Glâmboaca, o descriere succintă a fost realizată de
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
armată pregătită, gata să înfrunte focul (...). Iarăși mi se pare că din lagărul rus ar fi venit o invitare foarte călduroasă și grabnică, apoi că mai multe zeci de mii de ostași ar fi trecut Dunărea și, într-un avânt vrednic de timpurile legendare, ar fi sfărâmat zidul de oțel ce apăra pe Osman.... Văd iarăși în acest trecut cuceriri, triumfuri, răsunet de aclamații în jurul voinicilor”. Artur Gorovei, în, Amintiri despre Kogălniceanu, scrie că Mihail Kogălniceanu a căutat să explice că
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
a constituit într-o confirmare grăitoare a adevărului universal că soluționarea unei cauze naționale nu poate reveni decât națiunii însăși. Cu sentimentul marii datorii față de înaintași am încercat această retrospectivă, mult prea succintă, pentru a putea surprinde tot ceea ce este vrednic de interes. 81 BIBLIOGARFIE Allesi, A, P., Massimu, Popu, Răsbelu orientale ilustratu, București, 1878. Adăniloaie, Nicolae, Cucerirea independenței de stat a Românei (18771878), Ed. Politică, București, 1973. Idem, Independența națională a României, Ed. Academiei, București, 1986. Berindei,Dan, Cucerirea independenței
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
iese în lumină,/ vânăt de ciudă se răspândește în lume/ A scăpat de înec la botez/ Nici dumicatul, îmbibat cu alcool,/ nu-i stă spre moarte în gât/ Acum așteaptă pieirea a tot ce e bun pe pământ/ Pe cei vrednici i-alungă, iar cel/ ce-nvârtește sapa și plugul/ (povești de demult)/ e lătrat și mușcat de câini asmuțiți/ de acest târâie-brâu cu capul de lut" etc. Toate contribuie la configurarea unei atmosfere sumbre, colorate expresionist, pe care cititorul este
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
preocupările individuale. În general, autoritatea guvernelor este puternică. Acestea determină, cu sau fără participarea întreprinderilor, obiectivele economice privind producția, consumul, ca și mijloacele utilizate pentru atingerea acestora. O societate socialistă vizează bunăstarea tuturor membrilor săi, chiar a celor mai puțin vrednici, acționînd împotriva creșterii inegalităților. Practic, există tot atîtea sisteme socialiste cîte țări socialiste; fiecare cu specificul său. Organizarea socio-politică a fiecărei țări determină adesea condițiile de funcționare pe care le urmează agenții economici, fie că e vorba de întreprinderi, fie
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
modele exemplare. (H6a) Adâncimea mea tu o ai în tine, numai încă nedescoperită. Crezi c-ai pricepe ceea ce zic dacă n-ai fi de firea mea? Crezi că te-aș fi ales de discipul al meu de nu te știam vrednic și adânc? Tu ești ca o vioară (s.n.) în care sunt închise toate cântările, numai ele trebuiesc trezite de-o mână măiastră, și mâna ce te va trezi înăuntrul tău sunt eu (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, 46). (h6b) Omu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
s-a răzvrătit împotriva soartei lui josnice. Nu vă cer nici un fel de îndurare, continuă Julien cu un glas din ce în ce mai puternic. Nu-mi fac deloc iluzii, mă așteaptă moartea; ea va fi dreaptă. Am atentat la viața femeii celei mai vrednice de respect și de toată cinstirea. Doamna de Rênal mi-a fost ca o mamă. Crima mea e cumplită și a fost premeditată. Mi-am meritat deci moartea, domnilor jurați. Dar chiar dacă aș fi mai puțin vinovat, văd oameni cărora
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ale bizantinismului politic, adică puternic influențată, dacă nu chiar dependentă, de marasmele Orientului. Altfel spus, nou-venitul specialist străin, invitat în capitala Țării Moldovei să pună umărul la schimbarea de macaz civilizator, o schimbare intuită, râvnită și sperată de cei mai vrednici dintre localnici pe temeiul legislativ sau noul cadru juridic asigurat prin Regulamentul Organic, s-a dovedit a fi nu doar fermentul inițiativelor, al fundamentărilor teoretice, ci și al acțiunilor practice neîntârziate. Nu lipsită, așadar, de motivație și sens, observația aparent
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
perioadei istorice extrem de bogată în evenimente semnificative în planul construcției naționale românești și, pe de altă parte, traiectului biografic, sau conduitei morale și profesionale specifice unuia dintre protagoniști, ale cărui însușiri sau virtuți se regăsesc ilustrate și capitalizate, diferențiat, la vrednicii săi congeneri. Cartea se adresează, deopotrivă, specialiștilor, nu doar istorici, economiști, geologi, ingineri sau tehnicieni, ci și cititorilor de rând, dornici a cunoaște varii aspecte, îndeletniciri, ipostaze, năzuințe și caractere deloc singulare pentru o epocă agitată a istoriei naționale, insuficient
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Unirea Principatelor și lupta pentru înfăptuirea ei nu a reprezentat un scop în sine, ci s-a cuplat cu întreg efortul reformator, desfășurat à la long, în direcția creării organismului național, menit a înscrie pe harta lumii numele unui popor vrednic de respect și de tratament nediscriminator în relațiile cu celelalte state. Încât, privite și analizate în perspectivă istorică, reformele care au urmat actului politic din ianuarie 1859, indiferent de domeniu, motivație sau consecințe, "apar ca având o însemnătate tot atât de mare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în limba germană (însoțit de traducerea textului în limba română), din 24 ianuarie 1839, prezentat Epitropiei Învățăturilor Publice din Moldova 5, în cuprinsul căruia își prezenta, mai întâi, necesarele și pomenitele deja repere biografice, susținute, în propria-i expresie, de "vrednice de credință documenturi". Animat de dorința și speranța, mărturisite, că "poate prin a<le> sale iconomice, tehnice și montanistice cunoștințe afla un folos mai mare în aceste Prințipaturi, s-au înduplecat iscălitul a-și lăsa patria", subliniind că, "pe lângă direcția
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și povățuitor școalei mecanice, pentru a cărora pregătire, organizație, punere în lucrare și urmare (subl. ns.) vei întrebuința toate mijloacele, științele și sârguința spre a să înființa folosul pe care Epitropia așteaptă de la a dumitale lucrare, prin informarea (sic!) de vrednici tineri moldoveni în deosebite științe și meșteșuguri aducătoare de folos și cinste pământului, nefiind volnic d<umnea>ta a te îndeletnici, fără voia Epitropiei, cu alte lucrări străine însărcinării d<umi>tale"7. Ar fi de reținut, așadar, pe de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pompe de fântâni, ferestre, uși, broaște etc. [...], încât prin aceasta, ucenicii ar avea îndestul prilej de a se practisî, aducând Casei Școalelor și folos". Grijă deosebită reclama viitorul director al școlii în procesul recrutării meșterilor, aleși din timp dintre "oamenii vrednici și iscusiți în meșteșugul lor", iar ca ucenici își manifesta preferința pentru atragerea unei părți "dintre oamenii miliției", invocând gradul sporit de sârguință, disciplină și maturitate al acestora, spre a conchide că "un ucenic vrâsnic mai mult va învăța într-
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
posibilitățile naturale de transport se constituiau în garanții pentru orice întreprinzător, implicit în șansa propășirii generale. Viziunea sa, optimistă, contrasta însă cu realitățile constatate în același perimetru, unde, în loc să sporească, spațiile împădurite "se mistuiesc printr-un catahrisis (abuz n.ns.) vrednic de tânguire". Mulțimea fierăstraielor concentrată în zonă, exportul necumpătat și "relele obiceiuri" ale despăduririlor în profitul extinderii imașurilor pentru hrana vitelor, adeseori prin incendierea unor mari suprafețe de păduri (exemplificând cu acelea de lângă Neagra și Negrișoara), îl întristau și revoltau
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]