3,544 matches
-
or reformism... ", American Political Science Review 77 (1), martie 1983, p.1-18. 151 Citat din L. R. Higgonet, "The politics of linguistic terrorism and grammatical hegemony during the French Revolution", Social History 5(1), ianuarie 1980, p.49. 152 E. Weber, La Fin des terroirs, Paris, Fayard. 1983, p.448-449. 153 Dintr-o populație de 20 milioane de locuitori, doar 400 000 în Toscana și 160 000 numai în restul Italiei erau vorbitori ai dialectului italo-toscan. (T. de Mauro, "Esquisse sociolinguistique
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
F. Revel, op. cit. 194 Citat în P. Guichonnet, "Haro sur les patois", Mesagerul, 26 februarie, 1993, p.16. 195 Alfabetizarea regiunilor septentrionale era atunci realizată prin școli religioase, cel puțin în ceea ce-i privește pe tineri. 196 Citat în E. Weber, La Fin des terroirs, Paris, Fayard, 1983, p.478. 197 Ibid., p.486. 198 C. M. Cipolla, Literacy and Development, Harmondsworth, Penguin Books, 1969, p.28-29. 199 W. Frijhoff, "Dieu et Orange, l'eau et les digues", Le Débat (78), ianuarie-februarie
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
orice atom” 1. Opere, p. 46. 2. Muzică religioasă (Miserere), operă (Traviata, Norma, Lohengrin), canțonete (Vorrei morir), romanțe (Ochi albaștri), rapsodii, muzică ușoară (Tarara Bumdere), „Beethoven, Berlioz, Wagner, Chopin”, citați „la pachet” de Ion Minulescu, în „într-un bazar sentimental”), Weber (Furtuna, Gîndirile din urmă), Schumann, Strauss, Hübsch, elegii, serenade, barcarole, gavote, piese de café-concert, cîntece nemțești, spaniole, franțuzești, italiene și, inevitabil, cîntecele de pe stradă sau de la ușa cafenelelor ale unor emigranți polonezi, galițieni etc. 3.Reclamă a „Magazinului general de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a sa Jurnalistică Literară și în științele umaniste prin colecția sa Jurnalismul literar în secolul XX. La acesta se adaugă și cercetările lui Thomas Berner, Thomas B. Connery, David Eason, Barbara Lounsberry, John J. Pauly, Sam G. Riley și Ronald Weber, ca să amintesc câțiva dintre ei. Acum, când cartea mea este terminată, văd foarte clar cât au fost de dispuși să facă incursiuni critice în ceea ce fusese până atunci un gol academic. Această faptă a presupus mult curaj. Am văzut în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
nu reprezintă singura terminologie folosită pentru a desemna această formă. Se pare că sunt cele mai răspândite denumiri, dar mai apar și altele cum ar fi "jurnalism artistic", "nuvela non-ficțională", "eseul-ficțional", "ficțiunea-factuală", "ziarism", "jurnalism nonficțional", "reportaj nonficțional". (și) "Noul Jurnalism" (Weber, Literatura faptului imediat). În 1993, Creativitatea nonficțională a început să fie publicată. Inițial era publicată semestrial la Departamentul de Engleză al Universității din Pittsburgh și apoi de trei ori pe quartal de către Fundația pentru Creativitate Nonficțională. Revista literară este dedicată
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
e mai puțin adevărat că noul jurnalism cunoscut fie ca literatură nonficțională fie ca jurnalism literar a atras o mulțime de opinii critice. Ceea ce savanții descopereau era că, indiferent de cum era denumită forma de expresie, ea era prost definită. Roland Weber, spre exemplu, a făcut această remarcă în 1980 în "Literatura faptului 9". Aceasta a fost una din încercările timpurii dedicate noului jurnalism, și el notează în studiul său: "nu mai este nevoie să spunem, această categorie care include scrieri foarte
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
câteva probleme de cercetare la fel de supărătoare, în ceea ce privește modul de a fi abordate, ca și în prezent. Chris Anderson, între altele, încearcă să argumenteze că termenul de "literatură non-ficțională" este preferabil, apelând la origini. El citează din Literatura faptului, remarcând că Weber a fixat terminologia (ix). Făcând asta, totuși, Anderson procedează cu multă "compasiune" atunci când se referă la ceea ce scrie Weber. Weber oferă termenul de "literatură non-ficțională" numai ca pe o variantă atunci când spune: Aici voi folosi un simplu termen descriptiv: literatură
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
altele, încearcă să argumenteze că termenul de "literatură non-ficțională" este preferabil, apelând la origini. El citează din Literatura faptului, remarcând că Weber a fixat terminologia (ix). Făcând asta, totuși, Anderson procedează cu multă "compasiune" atunci când se referă la ceea ce scrie Weber. Weber oferă termenul de "literatură non-ficțională" numai ca pe o variantă atunci când spune: Aici voi folosi un simplu termen descriptiv: literatură nonficțională". Și face aceasta după ce atrage atenția cititorilor săi (dintre care se presupune că face parte și Anderson) că
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
încearcă să argumenteze că termenul de "literatură non-ficțională" este preferabil, apelând la origini. El citează din Literatura faptului, remarcând că Weber a fixat terminologia (ix). Făcând asta, totuși, Anderson procedează cu multă "compasiune" atunci când se referă la ceea ce scrie Weber. Weber oferă termenul de "literatură non-ficțională" numai ca pe o variantă atunci când spune: Aici voi folosi un simplu termen descriptiv: literatură nonficțională". Și face aceasta după ce atrage atenția cititorilor săi (dintre care se presupune că face parte și Anderson) că "nu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
care nu mai pot fi considerate acceptabile conform standardelor jurnalistice în expunerea unei povești, și de aceea au fost plasate în afara presei institutionalizate" (Third Way 6). Într-adevăr, una din trăsăturile distinctive ale jurnalismului literar narativ, așa cum au notat Ronald Weber (Some sort - Ceva de genul - 18, 20-21), Dan Wakefield (Personal Voice - Vocea personală - 41-44, 46), Norman Mailer (Armies of the Night - Armatele umbrelor - 65-66, 243-44) și alții, este subiectivitatea accentuată și uneori prioritară a autorului. Și aceasta se întâmplă chiar
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Vocea personală - 41-44, 46), Norman Mailer (Armies of the Night - Armatele umbrelor - 65-66, 243-44) și alții, este subiectivitatea accentuată și uneori prioritară a autorului. Și aceasta se întâmplă chiar și în relatări care au un statut cvasiromanesc, pentru că, așa cum observă Weber, "este evident... că arta romanescă a scenei și caracterizarea personajelor ei fac cunoscută prezența scriitorului și structura conștientă în această formă (Some Sort 20). Dar în timp ce scriitorii și cercetătorii au observat de mult prezența subiectivității în jurnalismul literar narativ, rămâne
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
relatările veridice pot beneficia de tehnicile asociate cu romanul modern de ficțiune o recunoaștere critică cum că un astfel de material are de câștigat din subiectivitatea a ceea ce s-ar numi în mod convențional măiestrie artistică creativă, sau ce numește Weber "conștiința de formare". După cum notează Frederick A. Pottle despre Jurnal londonez, "în general Boswell își știe povestea ca și cum ar fi romancier" (12). Rezultatul este "o mare putere de realizare imaginativă care compensează lipsa invenției [ficționale]" (14). Cu "realizarea imaginativă" în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
mai identifică și un "jurnalism personal" sau un jurnalism al subiectivității recunoscute (147). Această formulare este de remarcat având în vedere faptul că noul jurnalism al anilor '60 și '70 era numit la rândul său "jurnalism personal", printre alte nume (Weber, Some Sort, 20). Această evoluție, separarea modelelor de informație și de "story", poate fi găsită la începutul secolului al XIX-lea, deschizând drumul spre ceea ce eu numesc antecedentele imediate ale jurnalismului literar narativ modern. Din perspectiva istoriei jurnalismului modern, cele
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
subiectivității în măsura în care o fac mulți alți practicanți ai jurnalismului literar; totuși, aceasta iese în evidență din cel puțin două motive. În primul rând, prin intermediul tropilor utilizați, de regulă asociați stilului romanesc, "scriitorul își face cunoscute prezența și propria conștiință modelată" (Weber, Some Sort, 20). Fără îndoială că orice scriere, inclusiv știrile obiective, reflectă o conștiință modelată. Diferența este una de nivel, iar prin opoziție cu jurnalismul literar, știrile obiective reflectă o încercare de a nega o conștiință modelată prin abordarea obiectivității
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Nu prea e vorba despre tine", obiectă ea. Credeam că va fi o autobiografie."" Mary a tras concluzia că soțul ei "încerca să realizeze un portret al lui însuși văzut prin ochii celorlalți, să prezinte viața sa reflectată în ceilalți" (Weber, Hemingway's Permanent Records 44). Bineînțeles, făcând acest lucru, Hemingway putea evita să își confrunte subiectivitatea în mod direct și să o abordeze prin mijloace indirecte, lucru ce atrage totuși întrebarea: ce succes poate avea cartea în domeniul jurnalismului literar
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
exemplu, este identificat ca un cercetător al jurnalismului, iar rădăcinile academice ale lui Lounsberry sunt în filologia engleză. Nici unul din cele două domenii de cercetare nu acoperă total jurnalismul literar sau literatura nonficțională, cum mai este numit cel dintâi. Rondal Weber, care predă la Universitatea din Notre Dame, este un alt cercetător proeminent al genului, dar el vine din domeniul de cercetare al studiilor americane. Și nu în ultimul rând, nu există până acum nici o întelegere asupra conținutului acestui gen care
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
noul jurnalism în peisajul cultural furtunos al anilor '60. El construiește un punct de vedere care va fi preluat mai târziu și de Connery, între alții. Un alt efort critic apărut sub forma unei cărți este cel al lui Ronald Weber din 1980, Literatura faptelor, care face un zig-zag peste granița dintre studiul literar, așa cum notează Connery (Discovering, 22), și cercetarea culturală, așa cum sugerez eu. Weber remarcă faptul că reflexivitatea subiectivă a autorului crește gradul de credibilitate al narațiunii în noul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
alții. Un alt efort critic apărut sub forma unei cărți este cel al lui Ronald Weber din 1980, Literatura faptelor, care face un zig-zag peste granița dintre studiul literar, așa cum notează Connery (Discovering, 22), și cercetarea culturală, așa cum sugerez eu. Weber remarcă faptul că reflexivitatea subiectivă a autorului crește gradul de credibilitate al narațiunii în noul jurnalism. El citează ca exemplul Friendly Fire de C. D. B. Bryan (159, 164). Dar Weber plasează de asemenea noul jurnalism într-un context cultural notând
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
notează Connery (Discovering, 22), și cercetarea culturală, așa cum sugerez eu. Weber remarcă faptul că reflexivitatea subiectivă a autorului crește gradul de credibilitate al narațiunii în noul jurnalism. El citează ca exemplul Friendly Fire de C. D. B. Bryan (159, 164). Dar Weber plasează de asemenea noul jurnalism într-un context cultural notând dezbaterile în care mulți dintre jurnaliștii făcând parte din curent erau angajați, implicit sau explicit. Wolfe compara asta cu o atitudine elitistă din literatură în eseul său Noul Jurnalism într-
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
jurnalism într-un context cultural notând dezbaterile în care mulți dintre jurnaliștii făcând parte din curent erau angajați, implicit sau explicit. Wolfe compara asta cu o atitudine elitistă din literatură în eseul său Noul Jurnalism într-un exemplu citat de Weber. Orientarea către studii culturale a lui Weber este reflectată din nou și în Reporterul ca artist. Antologia cuprinde o culegere de articole critice anterioare în care se analizează noul jurnalism, și asupra cărora Weber aruncă o privire foarte utilă în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în care mulți dintre jurnaliștii făcând parte din curent erau angajați, implicit sau explicit. Wolfe compara asta cu o atitudine elitistă din literatură în eseul său Noul Jurnalism într-un exemplu citat de Weber. Orientarea către studii culturale a lui Weber este reflectată din nou și în Reporterul ca artist. Antologia cuprinde o culegere de articole critice anterioare în care se analizează noul jurnalism, și asupra cărora Weber aruncă o privire foarte utilă în eseul său introductiv la volum. El a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Jurnalism într-un exemplu citat de Weber. Orientarea către studii culturale a lui Weber este reflectată din nou și în Reporterul ca artist. Antologia cuprinde o culegere de articole critice anterioare în care se analizează noul jurnalism, și asupra cărora Weber aruncă o privire foarte utilă în eseul său introductiv la volum. El a identificat două teme centrale legate de noul jurnalism; conform celei dintâi noul jurnalism este un răspuns la perioada de tulburări sociale majore și, preluând o teză a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
documentară, dar, într-un gest de ierarhizare critică, încoronează efortul lui Capote denumindu-l artă. În ultimă instanță argumentele lui Pizer reflectă granițele neclare ale formelor nonficționale asupra cărora până la 1960 s-au aplecat puțini cercetători. Pentru că astăzi antologia lui Weber este depășită, importanța ei constă în efectul său de ansamblu; ea descoperă o felie culturală din viața formei, așa cum era practicată în anii '60, și nu în cele din urmă nesiguranța generală a modului în care e tratată forma. EXAMINĂRILE
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Louis L. Sanyder and Richard B. Morris, Prefață de Herbert Bayard Swope, ediția a 2-a rev., New York: Simon, 1962, 150-54. Gold, Herbert, "On Epidemic First Personism", The Reporter as Artist: A Look at the New Journalism Controversy, Ed. Ronald Weber, New York: Hastings House, 1974, 283-87. Golden, J. L., and E. P. J. Corbett, edițiile The Rhetoric of Blair, Campbell, and Whately, New York: Holt, 1968. Good, Howard, "Jacob A. Riis", A Sourcebook of American Literary Journalism: Representative Writers in an Emerging Genre
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
R. Warwick Bond, Vol. 1, Oxford: Clarendon, 1967. Macdonald, Dwight, "Hersey's 'Hiroshima'", Politics 3 (Octombrie 1946): 308. ―, "Parajournalism, or Tom Wolfe and His Magic Writing Machine", The Reporter as Artist: A Look at the New Journalism Controversy, Ed. Ronald Weber, New York: Hastings House, 1974, 223-33. Magnusson, A. Lynne, "His Pen with My Hande': Jane Anger's Revisionary Rhetoric", English Studies in Canada 17 (1991): 269-81. Mailer, Norman, The Armies of the Night: History as a Novel: The Novel as History
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]