27,241 matches
-
o școală mixtă și o populație de 336 de locuitori în 65 de case. Comuna Stănești, formată din satele Stănești, Părăești și Podurile, avea 988 de locuitori. Aici existau două mori, două pive, șapte fierăstraie, două biserici și o școală mixtă. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunelor Corbșori și Poenărei și comasarea lor cu comunele Stănești, respectiv Corbi, aflate acum în plasa Râul Doamnei a aceluiași județ. Comuna Corbi avea 2146 de locuitori în satele Corbi și Poenărei; iar comuna
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
chinuiților ardeleni de altădată. După doi ani, la 31 august 1980, biserica nouă a fost târnosită de arhiereul vicar Gherasim al Râmnicului și Argeșului. Părintele Theodor a slujit merituos timp de 44 de ani (1939-1983) atât Altarul cât și Corul mixt țărănesc, căruia i-a dat ființă din ființa sa. Școala din Galeș a fost construită în timpul învățătorului Florea State (1911-1995). Tot el a pus bazele Muzeului Etnografic din Galeș, așezat într-un local propriu, din piatră și bârne, ridicat în
Galeșu, Argeș () [Corola-website/Science/300623_a_301952]
-
și Vărzari, cu 524 de locuitori, aici existând două biserici și o școală rurală. A doua era formată din satele Brăteasca, Capu Piscului, Crâmpoteni și Vâlcelele, având 1228 de locuitori, două biserici (la Crâmpoteni și Vâlcelele) și o școală rurală mixtă. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Bascov a aceluiași județ: comuna Merișani avea 815 locuitori aceleași sate; comuna Borlești-Vărzari (acum denumită "Borlești") avea 811 locuitori și aceeași alcătuire; iar comuna Vâlcelele avea 1523 de locuitori în satele Brăteasca
Comuna Merișani, Argeș () [Corola-website/Science/300630_a_301959]
-
apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Râurile a județului Muscel și era formată din satele Mihăești, Valea Bradului, Geabelea și Furnicoși, având în total 780 de locuitori. Existau aici cinci mori, o școală mixtă fondată în 1834 în timpul domniei lui Alexandru Ghica și trei biserici (la Mihăești, Valea Bradului și Furnicoși). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Drăghiciu și Valea Popii. Prima, având 1001 locuitori
Comuna Mihăești, Argeș () [Corola-website/Science/300631_a_301960]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de "Mățău", făcea parte din plasa Dâmbovița a județului Muscel și era formată din satele Mățău, Călulești, Chiliile, Cocenești și Suslănești, având în total 1194 de locuitori. În comună existau o școală mixtă cu 60 de elevi și 4 biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași plasă, având 2495 de locuitori în satele Mățău și Suslănești, și în satele Cocenești și Chilii. În 1950, comuna a fost transferată raionului Muscel din
Comuna Mioarele, Argeș () [Corola-website/Science/300632_a_301961]
-
79% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Nucșoara al județului Muscel și era formată din satele Pietroșani și Vărzăroaia, având 952 de locuitori, o biserică și o școală mixtă cu 62 de elevi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în același plai și comunele Bădești și Retevoești. Comuna Bădești avea un singur sat în alcătuire, cu o populație de 849 de locuitori; aici existau o
Comuna Pietroșani, Argeș () [Corola-website/Science/300637_a_301966]
-
al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Pitești a județului Argeș și era formată din satele Duculești, Gălești, Gălățanu-Negoești, Neagra, Poiana Lacului, Popești și Teiușu, având în total 867 de locuitori. Existau în comună două biserici și o școală mixtă. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Păduroiu și Samara. Prima era alcătuită din trei sate, Cepari, Păduroiu din Deal, Păduroiu din Vale, cu 788 de locuitori, avea două biserici și o
Comuna Poiana Lacului, Argeș () [Corola-website/Science/300638_a_301967]
-
din Vale, cu 788 de locuitori, avea două biserici și o școală primară. A doua avea în compunere satele Borli, Dealu Viilor, Gogoșești, Dealu Orașului, Popești, Rogozi, Samara (Valea Satului) și Zlapia, cu 1501 locuitori, trei biserici și o școală mixtă rurală. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Păduroiu în plasa Cotmeana și comunele Poiana Lacului și Samara în plasa Uda ale aceluiași județ. Comuna Păduroiu avea 1646 de locuitori în satele Cepari, Gărdinești, Păduroiu din Deal și Păduroiu din Vale
Comuna Poiana Lacului, Argeș () [Corola-website/Science/300638_a_301967]
-
populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Bistrița de Sus a județului Bacău și era formată doar din satul de reședință, având 1458 de locuitori. În comună existau o școală mixtă înființată în 1865 și două biserici și ea era cunoscută pentru recolta de tutun. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Buda și Valea lui Ion. Comuna Buda era formată din satele
Comuna Blăgești, Bacău () [Corola-website/Science/300658_a_301987]
-
satele Ardeoani, Hemeieni, Iliești și Mârzănești, având 993 de locuitori. Pe teritoriul comunei mai existase în trecut și cătunul Valea Bejeniei (prezent într-o statistică din 1873) dar la 1898 deja dispăruse. În comună existau trei biserici și o școală mixtă înființată în 1867 în satul Ardeoani, iar cel mai mare proprietar de pământuri din comună era Nicolae Haciu. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Leontinești, formată din satele Leontinești, Șesurile, Poarta
Comuna Ardeoani, Bacău () [Corola-website/Science/300653_a_301982]
-
al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Leontinești, formată din satele Leontinești, Șesurile, Poarta (Poarta-Leontinești) și Dianca (Dealul-Dianca), având în total 805 locuitori. În comuna Leontinești existau 3 biserici (dintre care una veche, de la 1675), și o școală mixtă cu 35 de elevi înființată în 1886. Anuarul Socec din 1925 arată că cele două comune fuseseră între timp unite și formau astfel comuna Ardeoani, cu satele Ardeoani, Dianca, Iliești și Leontinești și cătunele Himieni, Mârzănești și Poarta, având împreună
Comuna Ardeoani, Bacău () [Corola-website/Science/300653_a_301982]
-
făcea parte din plasa Șiretul de Sus a județului Bacău și era formată din satele Buhociu Mare, Buhociu Mic, Satu Nou și Costești, având în total 2089 de locuitori ce trăiau în 542 de case. În comuna existau două școli mixte, una la Buhociu Mare și una la Satu Nou, având în total 40 de elevi (dintre care 6 fete), o biserică ortodoxă și două catolice. Anuarul Socec din 1925 consemnează comună în plasă Siretu a aceluiași județ, având 2800 de
Comuna Buhoci, Bacău () [Corola-website/Science/300661_a_301990]
-
satele Palanca, Ciugheș, Ciobănușu, Brusturoasa și Beleghetu, având în total 4504 locuitori. În comună funcționau 50 de fierăstraie de apă, 4 pive de bătut sumane 11 mori de apă, o morișcă de apă pentru măcinat coajă de brad, o școală mixtă înființată în 1865 la Brusturoasa, două biserici ortodoxe (la Brusturoasa și Palanca) și una catolică la Ciugheș, iar principalii proprietari de pământuri erau D. Ghica, Eug. Ghica, N. Ghica și prințul Al. B. Știrbei. Anuarul Socec din 1925 îi consemnează
Comuna Brusturoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300660_a_301989]
-
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Trotuș a județului Bacău și era formată din satele Bogdănești, Bahna, Pârgărești, Nicorești, Satu Nou, Tisești și Tuta, având în total 2786 de locuitori. În comună existau o școală mixtă cu 31 de elevi la Bogdănești, înființată în 1865; o biserică ortodoxă la Bogdănești; și trei biserici catolice la Tuta, Pârgărești și Satu Nou. Principalii proprietari de pământ erau frații Weissgrün, Angelica Rosetti-Tețcanu, epitropia Sf. Spiridon din Iași, Tasica Apostol
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
Creșterea plantelor și a animalelor pentru consumul propriu al gospodăriilor, rămâne în continuare caracteristică localnicilor, deși au existat posibilități de finanțare cu bani de la UE pentru dezvoltarea unor afaceri. Din punct de vedere economic, singurele afaceri dezvoltate sunt micile magazine mixte sătești, și comerțul cu amănuntul de produse agricole practicat de săteni în piețele agroalimentare din localitățile vecine. Cei mai mulți dintre localnici sunt victime ale disponibilizărilor masive de la Platforma Petrochimică Borzești Anterior căderii comunismului, și până în anii 1992-93, în localitate funcționa fosta
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Tazlăul de Jos a județului Bacău și era formată din satele Berești, Stroești, Românești și Prisaca, având în total 1732 de locuitori. În comună funcționau trei biserici ortodoxe și o școală mixtă cu 32 de elevi (dintre care 6 fete) deschisă în 1881, iar principalul proprietar de pământ era Constantin Tisescu. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau și comunele Boșoteni (în aceeași plasă) și Tețcani (în plasa Tazlăul
Comuna Berești-Tazlău, Bacău () [Corola-website/Science/300657_a_301986]
-
sat), o biserica catolică la Enăchești și o școală la Enăchești, iar principalii proprietari erau T. Rafailă, I. Tăzlăoanul și G. Simionescu. Comuna Tețcani avea în compunere două sate Tețcani și Sârbi cu o populație de 919 locuitori, o școală mixtă înființată la Tețcani în 1865, o moară cu aburi, o fabrică de spirt, o biserică ortodoxă la Tețcani și una catolică la Sârbi. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele trei comune în plasa Tazlău. Comuna Berești-Tazlău avea în compunere satele
Comuna Berești-Tazlău, Bacău () [Corola-website/Science/300657_a_301986]
-
este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Răcăciuni a județului Putna și era formată din satele Coțofănești și Tămășoaia, având în total 610 locuitori. În comună existau o biserică și o școală mixtă cu 8 elevi (dintre care 2 fete). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Bâlca și Borșani. Comuna Bâlca avea 568 de locuitori și era formată doar din satul de reședință, având
Comuna Coțofănești, Bacău () [Corola-website/Science/300665_a_301994]
-
comuna purta numele de "Râpile", făcea parte din plasa Tazlăul de Jos a județului Bacău și era formată din satele Borzești-Clăcași, Borzești-Răzeși, Slobozia Mielului, Râpile, Pătrășcani, Motocești și Păltinata, având în total 2774 de locuitori. În comună existau o școală mixtă cu 46 de elevi și șase biserici ortodoxe (două în Râpile și câte una în Borzești-Clăcași, Borzești-Răzeși, Pătrășcani și Slobozia Mielului), iar principalii proprietari de pământ erau Dumitru Paraschiv, Alex. D. Paraschiv și G.E. Bogdan. La acea vreme, pe teritoriul
Comuna Gura Văii, Bacău () [Corola-website/Science/300674_a_302003]
-
teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Gropile, formată din satele Gropile, Capota, Păltinata și Pochița, cu 1577 de locuitori ce trăiau în 387 de case. În comuna Gropile existau două mori de apă, o școală mixtă cu 16 elevi la Gropile, două biserici ortodoxe la Gropile și una catolică la Capota. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Trotuș a aceluiași județ; comuna Râpile avea 3012 locuitori în satele Motocești, Pătrășcani, Râpile și Slobozia Mielului
Comuna Gura Văii, Bacău () [Corola-website/Science/300674_a_302003]
-
doresc. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Siretul de Jos a județului Bacău și avea în compunere satele Gioseni, Otești, Bâzga, Horgești și Răcea, având în total 2636 de locuitori. În comună funcționau două școli mixte (una la Gioseni din 1866 și una la Horgești din 1890) cu 50 de elevi, două biserici ortodoxe în satele Gioseni și Horgești și două catolice în aceleași două sate, o moară cu aburi, două mori de apă și o
Comuna Gioseni, Bacău () [Corola-website/Science/300673_a_302002]
-
din plasa Bistrița de Sus a județului Bacău și era formată din satele Andrieșești, Hemeiuș (reședință), Trebișu și Secătura, având în total 1708 locuitori. În comună existau trei biserici ortodoxe, una catolică, o capelă protestantă, o velniță și o școală mixtă cu 14 elevi (dintre care o fată) la Hemeiuș, iar principalul proprietar de pământ era principesa Lucie Schoenbrun-Waldenburg (proprietate constând în principal din pădure). Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Bistrița a aceluiași județ, având 1153 de locuitori
Comuna Hemeiuș, Bacău () [Corola-website/Science/300675_a_302004]
-
în lumea umbrelor (Leonăchescu, 1998; Olărescu, Cionca, Leonăchescu, 2008). Activități edilitar - gospodărești: Acțiunile, unele propuse chiar de către bătrâni, care au fost rezolvate cu succes au fost: renovarea și acoperirea în anii 1982 - 1983 a localului fostei agenții PTTR (azi magazin mixt); aprovizionarea cu făină și mălai în perioada 1980 - 1989 a locuitorilor din cele trei sate; analizarea aspectului igienico-sanitar și funcțional al gospodăriilor din Stroești; renovarea și acoperirea Căminului Cultural din Stroești; acoperirea, restaurarea picturii, efectuarea lucrărilor de drenaj la Biserica
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de "Ciumași", făcea parte din plasa Bistrița de Sus a județului Bacău și era formată din satele Itești (reședință), Ilieș, Ciumași, Făgețelu și Borleanu, cu 1125 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă cu 39 de elevi (dintre care 15 fete) la Itești și 3 biserici, iar principalii proprietari de pământuri erau principesa Lucia Schoenburg de Waldenburg, moștenitorii lui S. Pisoschi și Al. Chiribău. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Bistrița
Comuna Itești, Bacău () [Corola-website/Science/300677_a_302006]
-
parte din plasa Siretul de Jos a județului Roman și era formată din satele Buciumenii Precistei, Cotu Grosului, Filipești și Galbeni, având 1028 de locuitori ce trăiau în 248 de case. În comună existau două biserici și o școală primară mixtă cu 52 de elevi (dintre care 11 fete). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Cârligi și Onișcani. Comuna Cârligi avea în compunere satele Cârligi și Ruptura, cu 1799 de locuitori ce
Comuna Filipești, Bacău () [Corola-website/Science/300670_a_301999]