25,680 matches
-
priveau participarea la războiul împotriva Uniunii Sovietice prin prisma raporturilor cu România, în centrul cărora se afla problema Transilvaniei. “Practic, singurul motiv pentru care am intrat în război și am trimis armata împotriva rușilor au fost românii”, a spus fostul premier Miklos Kallay 1. La 8 ianuarie 1942, generalul Iosif Iacobici a adresat un raport în care aprecia că forțele românești care urmau să participe la viitoarea campanie trebuiau să fie cât mai mici cu putință. Argumentele generalului erau de natură
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
priveau participarea la războiul împotriva Uniunii Sovietice prin prisma raporturilor cu România, în centrul cărora se afla problema Transilvaniei. “Practic, singurul motiv pentru care am intrat în război și am trimis armata împotriva rușilor au fost românii”, a spus fostul premier Miklos Kallay. La 8 ianuarie 1942, generalul Iosif Iacobici a adresat un raport în care aprecia că forțele românești care urmau să participe la viitoarea campanie trebuiau să fie cât mai mici cu putință. Argumentele generalului erau de natură variată
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
peignés qui șont la ruine d'une maison honnête" [ibidem, p.125]. "A avea" îl distruge în Pariziene pe "a fi". Risler o numește metonimic pe soția sa "madame Chose" [ibidem, p.292]. "Car, dans cette petite âme vénale, le premier baiser d'amour n'avait éveillé que des idées d'ambition et de luxe" [ibidem, p.65]. Georges Fromont își pune în joc penru capriciile lui Sidonie toată averea: "Depuis trois mois la première fabrique de papiers peints de Paris
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
putut sau n-au știut să devină, idealul feminin exclusiv de atrăgător și prestigios, ca Michèle de Burne: "Să grace, să séduction, son élégance, son intelligence, son esprit rare la firent triompher bien vite, la mirent à la mode, au premier rang, et leș femmes leș plus titrées de France se firent présenter chez elle" [Maupassant, Notre coeur, p.185]. De aceea, ea este imitata cu disperare și invidie. Revistele specializate în difuzare largă a actualității mondene fac că Pariziana și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
casa Dambreuse sau la cuplul Arnoux 281. Legătură dintre recepție și servire este una directă: "Clotilde, enveloppée de dentelles, dit à Madeleine en franchissant la porte de l'escalier: "C'était parfait, ton dîner. Tu auras dans quelque temps le premier salon politique de Paris"" [Maupassant, Bel-Ami, p.212]. Fastuoasa servire franceză 282 transforma performanțele culinare într-un alt fel de spectacol: "îl avait păru absorbé dans le spectacle de son assiette" [Zola, La Curée, p.44]. Recepțiile nu sunt un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Scenariul unei vieți conjugale comune, cu alegerea domiciliului și a funcțiilor de serviciu ale lui Duroy, aparține Madeleinei. "Et elle parla, avec précision, de ce qu'ils feraient à leur retour. Ils devaient conserver l'appartement qu'elle habitait avec son premier mari, et Duroy héritait aussi des fonctions et du traitement de Forestier à La Vie Française" [Maupassant, Bel-Ami, p.170]. Este interesant că aranjamentele financiare sunt facute tot de ea, cu siguranta unui om de afaceri. Contractul de căsătorie dintre
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
dîner ramenait leș mêmes conversations" [Zola, Une page d'amour, p. 50, 58]. Existența mondenă, liberă de ocupații concrete, se manifestă în conversații care acumulează platitudini despre sănătate, ocupații și constatări axiomatice din cele mai banale: "Puis on parla du premier mardi de la duchesse, d'une bouffonnerie qu'on avait jouée la veille, de la mort d'un poète et des dernières courses d'automne" [Zola, La Curée, p.47]; " Le dîner fut banal et gai, un de ces dîners où l
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
literatură universală, București, 1969, p.290-308 BLANCHOT, Maurice, L'entretien infini, Gallimard, Paris, 2001 BOCK, Gisela, Femeia în istoria Europei, Polirom, Iași, 2002 BODY, Jacques, De quelques capitales de la douleur, în Paris et le phénomène des capitales littéraires, Actes du premier congrès internațional du C.L.L.C. 22-26.V.1984, 2 vol., Université de Paris-Sorbonne (Paris IV), Paris BOHANTOV, Dorina, Corporalitatea parfumurilor, în Eseuri, Critică literară, Știința, Arc, Chișinău, 2004, p.411-413 BOIA, Lucian, Istorie și mit în conștiința românească, Humanitas, București, 1997
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
libre, 1983-1984, N 8-10 * * *, Paris au bal. Treize physiologies sur la danse, Paris, Campion, Honoré 2000 * * *, Paris au XIXe siècle, aspect d'un mythe littéraire, Presses Universitaires de Lyon, Lyon, 1984 * * *, Paris et le phénomène des capitales littéraires, Actes du premier congrès internațional du C.L.L.C. 22-26.V.1984, 2 vol., Université de Paris-Sorbonne (Paris IV), Paris * * *, Parler en ville, parler de la ville. Essais sur leș registres urbains, Sub coordonarea lui Paul Wald și François Leimdorfer, Editions UNESCO, Editions de la Maison des
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
paraient pour elle-même, elle avait découvert naturellement tout ce qui pouvait le mieux plaire aux autres" [ibidem, p.86]. 53 "A Paris, une femme ne songe qu'à briller, son orgueil n'est qu'égoïsme; elle, toujours elle sur le premier plan; să pensée est d'être la plus belle, la plus entourée, la plus spirituelle, la plus riche, la première enfin, toujours la première [Girardin, t.II, 1986, p.245]. Astfel este descrisă Michèle de Burne: "Elle s'estimait satisfaite
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
où elle eût enfin assouvi son cœur malade, să chair lassée" [Zola, La Curée, p.18]. 142 "Îl classait Mme de Burne parmi leș détraquées contemporaines dont îl avait tracé le type dans son intéressant român Une d'Elles. Le premier, îl avait décrit cette race nouvelle de femmes agitées par des nerfs d'hystériques raisonnables, sollicitées par mille envies contradictoires qui n'arrivent même pas à être des désirs, désillusionnées de tout sans avoir goûté à rien par la faute
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Renée descendit enfin, îl se fit un demi silence. Elle avait mis un nouveau costume, d'une grace și originale et d'une telle audace que ces messieurs et ces dames, habitués pourtant aux excentricités de la jeune femme, eurent un premier mouvement de surprise. Elle était en Otaïtienne. Ce costume, parait-il, est des plus primitifs; un maillot couleur tendre, qui lui montait des pieds jusqu'aux seins, en lui laissant leș épaules et leș bras nus; et, sur ce maillot, une
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
paume; et leș yeux demi cloș, tournant le jeu en plaisanterie, elle écartait leș doigts, comme une chatte qui détend șes griffes pour qu'on la chatouille sous leș pattes. Elle ne lui permit pas aller au-dessus du poignet. Le premier jour, îl avait là une ligne sacrée, où le mal commençait" [Zola, Pot-Bouille, p.127]. 369 "Et elle fit toute une théorie de bonne ménagère. Puisque leș magasins baissaient leș prix, îl n'y avait qu'à attendre. Elle ne
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de interpretările magnifice ale lui Birlic și Giugaru, n- are decât de câștigat) făcută cu „voie de sus”, în urma evenimentelor survenite după moartea lui Stalin : revolta anticomunistă a muncitorilor din Germania de Est (iunie- iulie 1953), debolșevizarea Ungariei, începută de premierul Imre Nagy (iulie 1953), arestarea lui Lavrenti Beria, principalul călău aflat în slujba lui Stalin, executat pe 23 decembrie 1953. Pe 28 august 1954, tablouri de Matisse, Picasso și Van Gogh sunt scoase de la „secret” și expuse la Ermitajul leningrădean
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
că avem de-a face cu cel mai eficient propagandist prin manipulare al cinematografiei socialiste și, de fapt, cu cel mai influent cineast al epocii comuniste. 1960-1971 Evoluții politice O delegație economică română face o vizită de lucru la Washington. Premierul Ion Gheorghe Maurer se duce la Paris. Dej se întâlnește cu „proscrisul” Tito. Pe fondul conflictului sovieto- chinez, România se distanțează tot mai mult de Moscova. Pe plan intern, Dej declanșează un proces de reconciliere națională, decretând amnistierea tuturor deținuților
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
invadării Cehoslovaciei în august 1968 de către trupele Tratatului de la Varșovia, conduse de URSS, îl transformă pe Ceaușescu în erou național și vedetă politică mondială. Un mare număr de intelectuali, unii chiar foști deținuți politici, intră în PCR. La București vin premierul britanic Harold Wilson, președintele Franței, Charles de Gaulle, și cel al Statelor Unite, Richard Nixon. După o vizită în China și Coreea de Nord, Ceaușescu pune capăt în iulie 1971, prin celebrele teze, perioadei de liberalizare, trecând la o restalinizare a României cu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
atît la televiziune pe durata celor doi ani, cît și în perioada celor cinci ani anteriori. Aici se disting foarte limpede efectele unei conjuncturi politico-instituționale asupra intensificării comunicării la vîrf în cadrul statului. Însă comunicarea guvernamentală o depășește pe cea a premierului. Ea atestă un proces de instituționalizare a comunicării publice, care se traduce prin emergența structurilor diferențiate. În Franța, în cea de-a IV-a și apoi în cea de-a V-a Republică, s-au succedat și adesea au dispărut
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
atunci cînd s-au dedicat înfruntării atît pe plan politic, cît și electoral. În exercițiul funcției lor instituționale, ei trebuie să găsească o compatibilitate minimală, spre a evita o criză politică, pentru care opinia publică l-ar face responsabil pe premier, întrucît ar pune în pericol coabitarea, dacă ar fi acceptată teoria lui Balladur. Această compatibilitate este necesară pentru a pregăti scadența electorală în cele mai bune condiții. Situația ar putea fi conceptualizată din perspectiva rolurilor: cum pot fi interpretate fără
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
de către Ion Iliescu și partidul său, cât și de partidul România Mare al lui Vadim Tudor. Acoliții săi fuseseră marii făuritori ai cultului clanului Ceaușescu, prin intermediul ziarului acestui partid, România Mare, care conjuga anticapitalismul cu antisemitismul, îndreptându-și criticile spre premierul lui Ion Iliescu, Petre Roman, descendent al unei familii de evrei internaționaliști. De nenumărate ori, străinii veniți la București au putut auzi de la șoferii de taxi această întrebare angoasată și sinceră: "Ați venit să ne cumpărați țara?" În această atmosferă
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
guvernamentale, din care au rezultat trei guverne succesive: În 1996-1997 Victor Ciorbea a fost prim ministru; în 1998-1999 i-a urmat Radu Vasile ambii din PNȚCD; în ultimele zile ale lui 1999 o nouă criză de guvern îl aduce ca premier pe Mugur Isarescu, Guvernatorul Băncii Naționale, un economist fără afiliere de partid, dar care conduce un guvern politic al aceleiași coaliții formate în 1996, până la alegerile din toamna lui 2000. Mai mult, coaliția a rezistat chiar și în fața marilor confruntări
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Ion Văcăroiu a excelat în conservarea status quo-ului. Pe planul privatizării, una dintre cele mai importante dimensiuni ale tranziției de la economia planificată, de comandă, către economia de piață, T. Gallagher (2004) remarca faptul că în 1996, la eliberarea funcției de premier, Văcăroiu și guvernul pe care îl conduse privatizase doar 12 la sută din totalul bunurilor aflate în patrimoniul de stat (p. 137). Tot aceasta este și perioada în care structura socială a suferit o mutație la vârful ei, prin apariția
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ortacilor trăsăturile unei tentative de lovituri de stat. Porniți în cea de-a cincea lor incursiune asupra Bucureștiului, minerii au spulberat forțele de ordine la bătălia de la Costești. A urmat apoi umilitoare Pace de la Cozia (22-23 ianuarie 1999), pe care premierul Radu Vasile a trebuit să o conceadă minerilor, prin care autoritățile centrale au satisfăcut revendicările economice ale ortacilor. Scandalurile intestine au condus la demiterea premierului Radu Vasile, care a refuzat să părăsească poziția, dar a fost revocat din funcție prin
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
bătălia de la Costești. A urmat apoi umilitoare Pace de la Cozia (22-23 ianuarie 1999), pe care premierul Radu Vasile a trebuit să o conceadă minerilor, prin care autoritățile centrale au satisfăcut revendicările economice ale ortacilor. Scandalurile intestine au condus la demiterea premierului Radu Vasile, care a refuzat să părăsească poziția, dar a fost revocat din funcție prin decret prezidențial. În locul său a fost instalat guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. Printre măsurile sale cele mai consecinționale s-a numărat și angajarea fermă a României
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Henri Joly, L`imagination. Étude psychologique, Édition Librairie Hachette, Paris, 1877, p. 148. 7 v. Jeanne Beinis, L`imagination, huitème édition (Collection Que sais-je?), Édition PUF (Presse Universitaire de France), Paris, 1985, p.5. 8 v. Jeanne Beinis, Op. cit., Chapitre premier, Aperçu historique, pp. 9-37. 9 Hélène Védrine, Les grandes conception de l`imaginaire, De Platon à Sartre et Lacan, Le livre de poche, Édition Librairie Générale Française, Paris, 1990, p. 17. 10 Jean-Paul Sartre, L`imaginaire, Psychologie phénoménologique de l
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
signifiants de la nature, de la pensée et de la société et en tant que méthode de recherche. En considérant le geste comme un signe, nous avons pu l'interpréter de la sorte à travers les éléments théoriques et appliqués de la sémiotique. Dans le premier chapitre, nous avons brièvement présenté le geste depuis les plus anciennes époques jusqu'à présent, à l'intention de mettre en évidence la dynamique de la gestuelle au long du temps, en soulignant des sens et des significations différents. Afin d
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]