25,868 matches
-
deal din apropierea orașului Cluj-Napoca; crăiește = de la crai, Împărat, domnitor, care crăiește, domnește, conduce; răgute = soldați tineri, recruți. HORA UNIRII de Vasile Alecsandri Hai să dăm mână cu mână Cei cu inima română, Să nvârtim hora frăției Pe pământul României ! Iarba rea din holde piară ! Piară dușmănia-n țară ! Între noi să nu mai fie Decât flori și armonie ! Măi muntene, măi vecine, Vino să te prinzi cu mine, Și la viață cu unire, Și la moarte cu-nfrățire ! Unde-i unul
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Desigur, și de a identifica responsabilitățile. O asemenea reuniune poate fi ușor deturnată. Se instituie alianțe perverse, se instaurează un climat de presiune, se trec sub tăcere realizările și se evidențiază doar nereușitele, se identifică În „cei vechi” pe „cei răi” și se acreditează ideea că trebuie oameni noi, care, evident, nu pot fi decât „cei buni”. Cazul pe care-l relatează Sirota este cazul unui atac pervers prilejuit de o banală analiză. Situația permitea Însă o răfuială cu autoritatea instituantă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
fie în semințe, fie în trupurile noastre, fie în acela al animalelor și a tuturor celorlalte lucruri care alcătuiesc lumea aceasta, recunoașteți aici lucrarea continuă a Tatălui, Care face să strălucească soarele atât peste cei buni cât și peste cei răi (Mt. 5, 45). Și încă: Dacă Dumnezeu astfel îmbracă iarba câmpului, care astăzi este și mâine se aruncă în foc (Mt., 6, 30). Și apoi despre păsări: Tatăl vostru Cel ceresc le hrănește (Mt. 6, 93)”. (Sf. Ioan Gură de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pronia divină, care să întărească și să ție 16 lumea aceasta totdeauna”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt către cei ce cred că diavolii ocârmuiesc cele omenești și se necăjesc pentru pedepsele lui Dumnezeu, și se smintesc pentru îndestulările celor răi și pentru suferințele celor drepți, în vol. Din ospățul stăpânului, p. 34) „Lipsiți o casă de locuitorii ei, părăsiți-o pe ea și lăsați-o; într-un timp foarte scurt și ea se ruinează, părțile sale se descompun, ea cade
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a, cap. LXVIII, în PSB, vol. 9, p. 93) Scopul primei Lui veniri n-a fost ca să judece pe oameni, ci ca să-i învețe prin cuvânt și faptă ce trebuie să facă și ce nu, nu să pedepsească pe cei răi și să dea fericire celor buni, ci ca să vestească, în chip minunat și cu putere dumnezeiască, învățătura Sa la întreg neamul omenesc, așa după cum fusese prezis de către prooroci”. (Origen, Contra lui Celsus, Cartea a II-a, cap. XXXVIII, în PSB
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Dacă ai fi știut de bărbat, n-ai fi fost învrednicită să slujești acestei slujiri. Deci, ceea ce te face să te îndoiești, aceea să te facă să crezi! N-ai fi fost învrednicită să slujești acestei slujiri, nu pentru că e rea 53 căsătoria, ci pentru că e mai bună fecioria. Calea pe care a venit Stăpânul în lume trebuie să fie mai măreață decât calea pe care am venit noi. A fost cale împărătească; iar Împăratul vine pe o cale mai măreață
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
le facem fără voia noastră. Să presupunem că vine la judecată desfrânarea. Unul a făcut acest păcat, pentru că de la început a trăit într-o casă cu moravuri desfrânate: s-a născut din părinți desfrânați, a fost crescut înconjurat de obiceiuri rele, de beții, de chefuri și de istorisiri rușinoase; un altul a avut multe exemple care-l îndemnau la fapte bune: educația, profesorii, auzirea cuvintelor dumnezeiești, lecturi mântuitoare, sfaturile părinților, povestiri cu pilde de curățenie și cumințenie, un trai înfrânat; mai
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nu cumva mila, fiind singură, să se îngâmfe și nici judecata, tot singură, să ducă la deznădejde”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omilie la Psalmul XXXII, III, în PSB, vol. 17, p. 250) „Cei care au făcut fapte rele vor învia spre ocară și rușinare, pentru că văd în ei înșiși rușinea și chipurile păcatelor. Și poate că rușinea să fie mai groaznică decât întunericul și decât focul cel veșnic în care au să locuiască veșnic păcătoșii, având necontenit în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
să roșească, iar victorioșii să primească așteptata cunună a biruinței”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Despre binefacerile morții, X. 46, în PSB, vol. 52, p. 492) 79 „Singurul cântar pentru noi este acela al meritelor și în cântărirea faptelor, bune sau rele, greutatea se lasă într-o parte sau alta. Dacă se înclină către cele rele, este vai de făptaș, iar dacă, dimpotrivă, către cele bune, iertarea este aproape. Nimeni nu este fără de păcat, dar când precumpănește binele, păcatele se ușurează, se
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
câtuși de puțin cuvintele despre acestea. Căci altfel nu ne-ar întrista acum aceste lucruri atât de tare. Ni se păreau aiureli cele ce acum ne strâmtorează viața, iar atunci ni se spuneau des. O, nepăsare! O, amăgire! O, sfaturi rele! O, negustori vicleni! O, minunea dreptei hotărâri a lui Dumnezeu despre acestea cu privire la noi! Cum ne-a răsplătit cu chinul potrivit fiecărui fel de păcate! Pentru ticăloasa și vrednica de osândă plăcere a trupului am fost judecați cu dreptate să
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
aceea este țara celor vii, în care nu-i noapte, nu-i vis, amăgirea morții; nu-i boală, nu-i suferință, nu-s spitale, nu-s tribunale, nu-s neguțătorii, nu-s meserii, nu-s bani, nu-i conducerea celor răi, nu-i pricină de războaie, rădăcina vrăjmășiei, ci e țara celor vii, nu a celor care mor din pricina păcatelor, ci a celor ce trăiesc viața cea adevărată, viața în Hristos Iisus”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omilia la
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și cu Unul-Născut și cu Cel care L-a născut. Căci cei ce osândesc ceva apărut din altceva nu pot să laude pe aceea din care este. De aceea a spus Hristos iudeilor: Nu poate pomul bun să facă roade rele, nici pomul rău să facă roade bune (Mt. 7, 18). Căci ceea ce e adevărat despre una dintre acestea socotesc că se aplică în mod necesar ambelor. Fiind de o singură fire, cum nu le vor fi comune atât cele inferioare
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și cu Cel care L-a născut. Căci cei ce osândesc ceva apărut din altceva nu pot să laude pe aceea din care este. De aceea a spus Hristos iudeilor: Nu poate pomul bun să facă roade rele, nici pomul rău să facă roade bune (Mt. 7, 18). Căci ceea ce e adevărat despre una dintre acestea socotesc că se aplică în mod necesar ambelor. Fiind de o singură fire, cum nu le vor fi comune atât cele inferioare, cât și cele
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în învățătura ei tainică despre Dumnezeu, mărturisită prin credință; e curată, întrucât strălucește de lumina și de slava virtuților; e neîntinată, nefiind pătată de nici o murdărie a patimilor; e neprihănită, ca una ce nu are atingere cu nici unul din duhurile rele. Trăind în împrejurările pământești, ea nu e înnegrită de rugina păcatului. În sfârșit, ea rămâne nemicșorată și neîmpuținată, deoarece, cu toate că e arsă din vreme în vreme în cuptorul prigoanelor și încercată de răscoalele necontenite ale ereziilor, nu suferă sub povara
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Fragmente din Cărțile 7 și 8, în PSB, vol. 41, p. 746) „Iar prin viața veșnică nu înțelegem o mare durată temporală, de care se vor împărtăși toți după înviere, buni și răi, ci viețuirea în fericire. Putem înțelege prin viața veșnică și binecuvântarea tainică prin care Hristos ne sădește viața Lui, prin împărtășirea de trupul Său, dată credincioșilor, după spusa: Cel ce mănâncă trupul Meu și bea sângele Meu are viață veșnică
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Cartea III, cap. XI, 78.1., în PSB, vol. 4, p. 347-348) „Nu numai barbarii, care s-au ocupat cu filozofia, știu că după moarte oamenii, care au făcut fapte bune, au bună nădejde, iar cei care au făcut fapte rele dimpotrivă, dar și pitagorienii; că și ei spun că filosofii au nădejde de un sfârșit bun. Socrate, în dialogul Fedon, spune că sufletele bune pleacă de pe lumea aceasta cu bună nădejde (Platon, Fedon, 67 C); și iarăși, blamându-i pe
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
dar și pitagorienii; că și ei spun că filosofii au nădejde de un sfârșit bun. Socrate, în dialogul Fedon, spune că sufletele bune pleacă de pe lumea aceasta cu bună nădejde (Platon, Fedon, 67 C); și iarăși, blamându-i pe cei răi, vorbește împotriva lor, spunând: trăiesc cu rea nădejde (Platon, Statul, I, 330 E). De acord cu el pare a fi Heraclit în cele ce spune când vorbește despre oameni: Oamenilor, după ce mor, le rămân cele pe care nu le nădăjduiesc
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
că filosofii au nădejde de un sfârșit bun. Socrate, în dialogul Fedon, spune că sufletele bune pleacă de pe lumea aceasta cu bună nădejde (Platon, Fedon, 67 C); și iarăși, blamându-i pe cei răi, vorbește împotriva lor, spunând: trăiesc cu rea nădejde (Platon, Statul, I, 330 E). De acord cu el pare a fi Heraclit în cele ce spune când vorbește despre oameni: Oamenilor, după ce mor, le rămân cele pe care nu le nădăjduiesc și nici nu le bănuiesc (Heraclit, Fragm
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cu care ne sârguim aici. Ci petrecând în nelucrare totală, vom aduna roadele semințelor semănate de noi în viața aceasta. Ele vor fi nestricăcioase, dacă semințele semănate în viață au fost bune, și stricăcioase și primejdioase, dacă am semănat semințe rele în timpul lucrării pământului în viața aceasta”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise sau despre desăvârșirea prin virtute, în PSB, vol.29, p.68) „Pe de o parte, viața veșnică stă în a vedea pe Dumnezeu”. (Sf. Grigorie de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
fără trebuință”. (Sf. Vasile cel Mare, Regulile morale, Reg. 68, în PSB, vol. 18, p. 162) „Acesta este veacul pocăinței, acela al răsplătirii, acesta al răbdării, acela al mângâierii. Acum Dumnezeu este ajutător celor care se întorc din calea cea rea, atunci va fi cercetător înfricoșător și de neînșelat 102 al faptelor, al cuvintelor și al gândurilor omenești”. (Sf. Vasile cel Mare, Regulile mari, Cuvânt înainte, cap. I, în PSB, vol. 18, p. 209) „Atunci nu va mai exista inegalitatea care
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
între Creator și creatură, suscită distanța dintre ei, lasă să apară pentru ființa creată cîmpul opțiunilor posibile. Grigore de Nyssa : Dumnezeu este imuabil, dar noi, oamenii, sîntem statorniciți în schimbare și mutație [subl. n.] și devenim mai buni sau mai răi ; mai răi, cînd ieșim din participarea la bine ; mai buni, cînd, din nou, ne schimbăm [subl. n.] în sensul binelui suprem. Redusă la ea însăși, libertatea de alegere ne plasează cu necesitate în domeniul lui mai mult sau mai puțin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și creatură, suscită distanța dintre ei, lasă să apară pentru ființa creată cîmpul opțiunilor posibile. Grigore de Nyssa : Dumnezeu este imuabil, dar noi, oamenii, sîntem statorniciți în schimbare și mutație [subl. n.] și devenim mai buni sau mai răi ; mai răi, cînd ieșim din participarea la bine ; mai buni, cînd, din nou, ne schimbăm [subl. n.] în sensul binelui suprem. Redusă la ea însăși, libertatea de alegere ne plasează cu necesitate în domeniul lui mai mult sau mai puțin, potrivit expresiei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
doar susține, ci, mai atîrnat un chip al lumii în care omul face lucrurile dreptei cu stînga și ale stîngii cu dreapta, schimbînd pecețile firii lor și ajungînd să creadă că cele urîte sînt frumoase și cele ce cu adevărat rele ar fi bune. Pentru care Domnul a și spus într-o taină : Iar de nu veți face lucrurile dreptei ca pe ale stîngii, și pe ale stîngii ca pe ale dreptei, pe cele de sus ca pe cele de jos
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cu aripa cardenistă, printre care și López Obrador. Retorica lui Cuauhtémoc Cárdenas era similară cu cea a tatălui său. Analizele de discurs afirmă că "decizia lui de a candida demonstrează puterea discursului populist, putere neglijată de administrațiile tehnocratice succesive" (Castro Rea et al., 1990: 276). La început baza PRD a fost atrasă de acest discurs. În al doilea rând, în 1988, condițiile sociale din Mexic erau favorabile apariției unui lider populist. Așa cum notează Freidenberg, "marginalizarea și excluderea socio-economică reprezintă scenariile ideale
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a fost condamnat din punct de vedere moral și diabolizat. În locul efortului de înțelegere a cauzelor succesului FPÖ (și a altor partide populiste de dreapta), s-a făcut o separație între "noi" - "democrații cei buni" - și "ei" - "extrema dreaptă cea rea". Conform acesteia, democrația nu este pusă în pericol de populiștii de dreapta, ci de un discurs moral care evită confruntarea politică necesară cu aceștia. În privința tratamentului aplicat minorităților naționale, refugiaților și imigranților, evaluarea pozitivă a "înțelepților" trebuie nuanțată în lumina
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]