25,825 matches
-
comunice fără restricții experiențele, chiar dacă persoana respectivă nu avea capacitatea fizică de a le apăra (Manciaux, 2001). în unul dintre cazurile investigate o adultă rezilientă, ajunsă o mamă bună, investigația a scos la iveală că acea persoană nu avusese în copilărie nici un alt adult care să o sprijine cel puțin psihologic, în suportarea suferinței. Dar ceea ce povestea actuala mamă era că avea un câine cu care fugea departe de casă, după fiecare episod de atac violent din partea părinților abuzivi. Ea îi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
2010, p. 45) argumentează ideea că, în cazul schimbărilor pozitive, factorul care facilitează reziliența persoanei este un „fundament timpuriu pozitiv combinat cu suportul curent”. Fundamentul timpuriu se referă la experiențele și relațiile cu adulții semnificativi copilului din prima perioadă a copilăriei sale. Reziliența apare ca o capacitate de moment a individului construită prin compunerea vectorială a tuturor experiențelor anterioare, pe fundamentul celor din copilăria timpurie. ținând seama de larga varietate de manifestare a rezilienței unei persoane, cu posibilitatea de a se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
curent”. Fundamentul timpuriu se referă la experiențele și relațiile cu adulții semnificativi copilului din prima perioadă a copilăriei sale. Reziliența apare ca o capacitate de moment a individului construită prin compunerea vectorială a tuturor experiențelor anterioare, pe fundamentul celor din copilăria timpurie. ținând seama de larga varietate de manifestare a rezilienței unei persoane, cu posibilitatea de a se dovedi rezilientă față de anumite adversități sau factori de risc, dar mai puțin rezilientă față de alții, enumerarea factorilor componenți ai rezilienței, în general, pare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
efectelor evenimentului traumatic sau sporirea resurselor victimei pentru a face față, precum și credința victimei că poate depăși situația, s-au dovedit a fi „asociate cu o funcționare psihologică mai bună, în cazul persoanelor cu un istoric de abuz sexual în copilărie”(Steele et al., 2004, p. 786). Trecând prin vasta literatură de specialitate, Șerban Ionescu (2010, p. 143) mai enumeră ca strategii de coping: căutarea sprijinului social, când persoana caută în mod activ un sprijin material, o informație sau măcar atenția
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mecanismelor de apărare o face Vaillant (1994). El se ocupă de 18 mecanisme de apărare și prezintă aceste mecanisme la mai multe nivele. Consideră că nivelul IV al mecanismelor apare mai târziu, după adolescență, în vreme ce primele trei nivele apar în copilărie. Când sunt deci folosite de copii sunt un semn de sănătate mentală, în vreme ce utilizarea lor la vârste mai avansate devine un semn al unor tulburări psihice (personalități psihotice, nevrotice, imature). în urma unui studiu amplu, Vaillant afirmă că mecanismele nivelului IV
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de a relaționa cu ceilalți și de a munci. în plus, ei știu să se joace, practică sporturi și își iau cel puțin o lună de vacanță pe an. Au prieteni, unii dintre ei menținându-se ca prieteni încă din copilărie sau din liceu. între 25 și 55 de ani, ei sunt activi, harnici la locul de muncă, pentru ca la 55 de ani să aprecieze mai mult viața de familie și preocuparea pentru copii. Chiar dacă în timpul vieții au avut parte de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de pierderi grave (un copil care a murit, o persoană iubită care a suferit un accident, handicap), ei au manifestat mecanisme de adaptare (coping) mature, făcând față situației în mod constructiv. Bărbații de succes au avut un bun atașament în copilărie față de mamă, cu internalizarea valorilor familiei. S-au zbătut pentru identitatea lor, pentru a se desprinde de controlul matern, iar la final și-au internalizat valorile mamei și ale familiei de origine. Bărbații de succes au avut mame care au
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
3. să respecte regulile de conduită (să se supună autorităților, acasă și la școală). Unii autori au demonstrat că există o coerență a competențelor de-a lungul vieții, trecând de la o vârstă la alta. O bună relaționare cu ceilalți în copilărie și construirea unui atașament securizant se dezvoltă și evidențiază ulterior bune relații colegiale și de prietenie, bune relații de cuplu și la o vârstă mai târzie, bune relații cu propriii copii. în același mod, există studii care arată că manifestările
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se dezvoltă și evidențiază ulterior bune relații colegiale și de prietenie, bune relații de cuplu și la o vârstă mai târzie, bune relații cu propriii copii. în același mod, există studii care arată că manifestările comportamentale antisociale manifestate la vârstele copilăriei mici (Stroufe et al., 2010) au o bună stabilitate, trecând prin copilărie, adolescență și vârsta adultă. Aceste studii sunt argumente pentru urgentarea adoptării unor programe de dezvoltare a comportamentelor prosociale la copiii de vârstă mică, în grădinițe și la copiii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
relații de cuplu și la o vârstă mai târzie, bune relații cu propriii copii. în același mod, există studii care arată că manifestările comportamentale antisociale manifestate la vârstele copilăriei mici (Stroufe et al., 2010) au o bună stabilitate, trecând prin copilărie, adolescență și vârsta adultă. Aceste studii sunt argumente pentru urgentarea adoptării unor programe de dezvoltare a comportamentelor prosociale la copiii de vârstă mică, în grădinițe și la copiii mai mari, pe parcursul școlii, mai ales la nivelul claselor mici și gimnaziale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și la copiii mai mari, pe parcursul școlii, mai ales la nivelul claselor mici și gimnaziale. Un model conceptual complex, creat de Masten și colaboratorii săi (1996, p. 1638), ne arată coerența și dezvoltarea competențelor psihosociale la diferite vârste. Dacă în copilărie, la vârsta școlară, competențele ce descriu copilul sunt: competențe școlare; competențe de conduită; competențe sociale, la vârsta adolescenței, acestea fundează competențe: școlare; profesionale; de conduită; sociale; romantice. Tot cu referire la coerența competențelor de-a lungul vârstelor, aceiași autori arată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vârstelor este susținută și argumentată din perspectiva neurobiologică și de Fox și colaboratorii săi (1995), care studiază asocierea 267REZILIENȚA dintre inhibițiile comportamentale (îngrijorarea) manifestate față de noutate de copiii de vârstă mică și îngrijorarea socială și solitudinea la vârsta medie a copilăriei: „aceste comportamente temătoare, anxioase se vor transforma mai târziu, la nivelul relațiilor cu colegii, devenind factori de inabilitare a copilului în a se comporta cu competență în interacțiunile sociale”(p. 1772). Examinând câteva cercetări semnificative asupra rezilienței copiilor maltratați, Rutter
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
disruptive în viața familiei (schimbări în cuplu, schimbări ale locuințelor, apariția sau dispariția unor membri ai familiei etc.); stresul ridicat al vieții familiei; statutul socioeconomic scăzut (sărăcia). în cazurile în care unii dintre acești factori se compuneau între ei în copilăria mică, ei conduceau inevitabil la probleme de comportament la vârsta adolescenței, chiar dacă în copilăria medie nu apăruseră probleme prea mari (deși copilăria medie e mai aproape în timp de copilăria mică). Un important factor de vulnerabilitate îl constituie temperamentul copilului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
membri ai familiei etc.); stresul ridicat al vieții familiei; statutul socioeconomic scăzut (sărăcia). în cazurile în care unii dintre acești factori se compuneau între ei în copilăria mică, ei conduceau inevitabil la probleme de comportament la vârsta adolescenței, chiar dacă în copilăria medie nu apăruseră probleme prea mari (deși copilăria medie e mai aproape în timp de copilăria mică). Un important factor de vulnerabilitate îl constituie temperamentul copilului. Un temperament dificil expune mai mult copilul la manifestări violente din partea celor care îl
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
familiei; statutul socioeconomic scăzut (sărăcia). în cazurile în care unii dintre acești factori se compuneau între ei în copilăria mică, ei conduceau inevitabil la probleme de comportament la vârsta adolescenței, chiar dacă în copilăria medie nu apăruseră probleme prea mari (deși copilăria medie e mai aproape în timp de copilăria mică). Un important factor de vulnerabilitate îl constituie temperamentul copilului. Un temperament dificil expune mai mult copilul la manifestări violente din partea celor care îl îngrijesc. Orice stadiu de dezvoltare prin care trece
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care unii dintre acești factori se compuneau între ei în copilăria mică, ei conduceau inevitabil la probleme de comportament la vârsta adolescenței, chiar dacă în copilăria medie nu apăruseră probleme prea mari (deși copilăria medie e mai aproape în timp de copilăria mică). Un important factor de vulnerabilitate îl constituie temperamentul copilului. Un temperament dificil expune mai mult copilul la manifestări violente din partea celor care îl îngrijesc. Orice stadiu de dezvoltare prin care trece individul reprezintă o condiție genetică a acestuia, care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de dezvoltare în care se află, de adecvarea factorilor externi cu care interacționează în prezent și/sau cu care s-a confruntat în trecut, de prezența factorilor de risc și a celor de protecție. Numeroși cercetători subliniază faptul că, în copilărie, persoana este mai vulnerabilă față de factorii de risc sau adversități. Siegel (2003, p. 9), împreună cu alți cercetători în domeniul neurobiologiei, face afirmația că: „Trauma în timpul primilor ani de viață poate avea efecte de durată asupra structurilor în dezvoltare ale creierului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și al căror efect este influențat de genul și vârsta acestuia: să crești într-o casă cu certuri și tensiuni; în cercetarea longitudinală condusă de Alain Stroufe (2005, p. 191), concluzia cu privire la a fi martor la astfel de evenimente, în copilăria mică (preșcolar), este că: „a fi martor la violențe în copilăria mică reprezintă o moștenire ce se va face simțită în perioada adolescenței, mai ales la băieți”. De fapt, autorii confirmă alte cercetări existente și care arată că în cazul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să crești într-o casă cu certuri și tensiuni; în cercetarea longitudinală condusă de Alain Stroufe (2005, p. 191), concluzia cu privire la a fi martor la astfel de evenimente, în copilăria mică (preșcolar), este că: „a fi martor la violențe în copilăria mică reprezintă o moștenire ce se va face simțită în perioada adolescenței, mai ales la băieți”. De fapt, autorii confirmă alte cercetări existente și care arată că în cazul băieților, la vârsta adolescenței vor apărea tulburări de comportament, predominant prin
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu frații? Ai acum dificultăți în curs de desfășurare cu frații? Au fost căsătoriți părinții tăi? Au divorțat? Au fost recăsătoriți? Au existat alți parteneri ai părinților care au venit în casă? Cât de mulți îngrijitori ai avut pe durata copilăriei? în câte locuri ai trăit în timpul copilăriei? 5. Experiențe legate de școală și muncă Te-ai simțit tachinat, chinuit, hărțuit, agresat sau amenințat? Te-i simțit exclus, un paria sau marginalizat? Ai fost victima unor prejudecăți? 6. Experiența unor evenimente
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de desfășurare cu frații? Au fost căsătoriți părinții tăi? Au divorțat? Au fost recăsătoriți? Au existat alți parteneri ai părinților care au venit în casă? Cât de mulți îngrijitori ai avut pe durata copilăriei? în câte locuri ai trăit în timpul copilăriei? 5. Experiențe legate de școală și muncă Te-ai simțit tachinat, chinuit, hărțuit, agresat sau amenințat? Te-i simțit exclus, un paria sau marginalizat? Ai fost victima unor prejudecăți? 6. Experiența unor evenimente înfricoșătoare Ai trăit o experiență de atac
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
stres. 3. Este un studiu realizat pe un lot mare (n = 676) de copii care au suferit abuzuri și neglijare în forme severe. Ei sunt urmăriți la vârsta adolescenței și la maturitate. Jumătate dintre ei nu dezvoltă tulburări psihice în copilărie și, ca adulți, o treime nu prezintă tulburări mentale. în general, cei care se dovedesc la adolescență că sunt rezilienți continuă să fie rezilienți și ca adulți. Din nou, abilitățile cognitive nu par a avea un impact semnificativ asupra rezilienței
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
p. 206) Studiul însă subliniază importanța stabilității relațiilor sociale în construirea rezilienței individului. Așadar, factorii sociologici intra și extrafamiliali se conjugă în conturarea rezilienței persoanei. 4. Un studiu calitativ, realizat pe 80 de femei adulte, victime ale abuzului sexual în copilărie. Femeile au fost intervievate cu privire la modalitățile de a face față abuzului din copilărie în două rânduri, la diferență de 7 ani. Oarecum de așteptat, a apărut faptul că cel mai bine funcționau femeile care aveau relații sociale bune și un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Așadar, factorii sociologici intra și extrafamiliali se conjugă în conturarea rezilienței persoanei. 4. Un studiu calitativ, realizat pe 80 de femei adulte, victime ale abuzului sexual în copilărie. Femeile au fost intervievate cu privire la modalitățile de a face față abuzului din copilărie în două rânduri, la diferență de 7 ani. Oarecum de așteptat, a apărut faptul că cel mai bine funcționau femeile care aveau relații sociale bune și un sentiment pozitiv al apartenenței la comunitate. în schimb, cele ce fuseseră victime ale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ce fuseseră victime ale unor retraumatizări ulterioare manifestau diferite disfuncții. în urma coroborării datelor rezultate din cele patru studii, Michael Rutter (2007) ajunge la câteva concluzii: aproape jumătate dintre copiii care au trecut prin experiențe severe de abuz și neglijare în copilărie reușesc să facă față traumei și să se înscrie pe o pantă pozitivă în viață; inteligența, adesea prezentată ca factor constitutiv al rezilienței, nu apare ca având un rol semnificativ; circumstanțe extrafamiliale pot modera efectele unor circumstanțe intrafamiliale negative; mecanismele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]