27,241 matches
-
vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Cârligi și Onișcani. Comuna Cârligi avea în compunere satele Cârligi și Ruptura, cu 1799 de locuitori ce trăiau în 392 de case, două biserici și o școală mixtă cu 13 elevi (dintre care 3 fete). Comuna Onișcani era formată din târgușorul Onișcani și satele Aldești, Boanța, Cornești, Hărlești, Onișcani și Șerbănești, având în total 911 locuitori. Anuarul Socec consemnează cele trei comune în aceeași plasă, fiind organizate astfel
Comuna Filipești, Bacău () [Corola-website/Science/300670_a_301999]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Mărgineni-Munteni", făcea parte din plasa Bistrița de Jos a județului Bacău și era formată din satele Mărgineni-Munteni, Mărgineni-Unguri, Valea Budului și Gherăești, cu 1498 de locuitori. În comună existau o școală mixtă cu 55 de elevi înființată în 1868, o biserică ortodoxă la Mărgineni-Munteni și una catolică la Mărgineni-Unguri, iar principalii proprietari de terenuri erau Sandu Crupensky, frații Brăescu și D. Frunză. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Luncani și Slobozia-Luncani. Comuna Luncai compusă din satele Luncani, Tocila, Lingurari și Chetrosu, cu 1007 locuitori ce trăiau în 254 de case; aici existau o școală mixtă cu 20 de elevi deschisă la Luncani în 1857 și o biserică ortodoxă. Comuna Slobozia-Luncani, formată din satele Slobozia-Luncani (Podișul), Șerpenu, Dubașu, Râpa-Iepei și Mărgineni-Luncani, având în total 671 de locuitori; exista în comună doar o biserică ridicată în 1845
Comuna Mărgineni, Bacău () [Corola-website/Science/300684_a_302013]
-
este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Trotuș a județului Bacău și era formată din satele Dezrobiți, Mănăstirea Cașin, Suseni și Lupeni, având în total 2509 locuitori. În comună funcționau o școală mixtă cu 29 de elevi înființată în 1865, o fabrică de petrol și o biserică (fosta biserică a mănăstirii Cașin), cel mai mare proprietar de terenuri fiind statul român. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 3458 de
Comuna Mănăstirea Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300683_a_302012]
-
XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Bistrița de Jos a județului Bacău și avea în compunere satele Răcăciuni, Gâșteni, Teiuș, Satu Nou și Berindești, cu 2201 locuitori. În comună existau trei mori de apă, una de aburi, două școli mixte una deschisă în 1865 la Răcăciuni cu 55 de elevi și una la Gâșteni cu 13 elevi două biserici ortodoxe și una catolică. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa, în aceeași plasă, și comuna Fundu-Răcăciuni, cu
Comuna Răcăciuni, Bacău () [Corola-website/Science/300696_a_302025]
-
Căbești (în plasa Pereschivul a județului Tutova). Comuna Giorgioana era formată din satele Bălănești, Dânceni, Giurgioana, Hanța, Lehacea, Plăcințeni, Răcușana și Sârbi, având în total 2000 de locuitori. Aici existau trei biserici (la Lehacea, Giurgioana și Sârbi) și două școli mixte (una cu 48 de elevi deschisă în 1870 la Bălănești, și una cu 35 de elevi deschisă în 1891 la Sârbi). Comuna Căbești era compusă din satele Căbești, Sighea și Plopu, având în total 1532 de locuitori ce trăiau în
Comuna Podu Turcului, Bacău () [Corola-website/Science/300692_a_302021]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Răcăciuni a județului Putna și era formată din satele Parava și Teiuș, având în total 926 de locuitori. În comună existau două biserici (una în fiecare sat) și o școală mixtă cu 17 elevi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa și comuna Drăgușani, formată numai din satul de reședință, cu 789 de locuitori ce trăiau în 274 de case. Aici existau o biserică și trei mori de
Comuna Parava, Bacău () [Corola-website/Science/300689_a_302018]
-
local format din membri ai Consiliului comunal, unul din preoții comunei și doi notabili din comună desemnați de minister. Despre școala din Enăchești, înființată în luna mai 1892, se păstrează documente care atestă că deschiderea cursurilor școlare la această școală mixtă se făcea în fața Consiliului Comunal la care participa și primarul iar preotul făcea slujba Tedeum-ului și sfințirea apei. Școala nu avea un local propriu, așa că a funcționat inițial în casa parohială și în mai multe case particulare, Biserica îngrijindu
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa, în aceeași plasă, și comuna Băsăști, formată din satele Băsăști, Hăineala, Ludași, Timărești și Balcani, cu 1544 de locuitori ce trăiau în 453 de case. Existau și aici o școală mixtă cu 17 elevi (dintre care 2 fete) deschisă la Băsăști în 1866, și două biserici (la Ludași și Băsăști), iar principalii proprietari de terenuri erau episcopul de Buzău Dionisie Climescu și Ecaterina Gheorghiu. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două
Comuna Pârjol, Bacău () [Corola-website/Science/300691_a_302020]
-
Târgu Valea Rea", era reședința plășii Tazlăul de Jos a județului Bacău și era formată din satele Orășa Mare, Valea Rea-Sat, Valea Rea-Târg, Bălăneasa, Lunca, Scăriga, Poiana și Vrăbieni, având în total 2241 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă înființată în 1864, trei biserici ortodoxe (la Poiana, Bălăneasa și Orășa Mare) și una catolică la Bălăneasa. Anuarul Socec din 1925 o consemnează cu numele de "Valea Rea" în plasa Tazlău a aceluiași județ, având 2760 de locuitori în satele
Comuna Livezi, Bacău () [Corola-website/Science/300680_a_302009]
-
catolică (ambele la Grozești) și încă o biserică catolică. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Hârja, formată din satele Hârja și Punctul Oituz, cu 853 de locuitori. Aici existau o școală mixtă cu 43 de elevi (dintre care 13 fete) și o biserică ridicată în 1749 de aga Ion Cantacuzino și soția sa Maria Racoviță. În ambele comune, principalul proprietar de terenuri era O.I. Negroponte. Satul Poiana Sărată se afla pe atunci
Comuna Oituz, Bacău () [Corola-website/Science/300687_a_302016]
-
apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Muntelui a județului Bacău și era formată din satele Măgirești, Stănești, Prăjești, Șesurile, Tazlău și Mădărzău, având în total 2079 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă cu 20 de elevi deschisă la Măgirești în 1865, trei mori de apă, două fabrici de petrol, o piuă de bătut sumane și trei biserici la Măgirești, Stănești și Prăjești, în timp ce principalii proprietari de terenuri erau moștenitorii lui Emanuel Crupenschi
Comuna Măgirești, Bacău () [Corola-website/Science/300682_a_302011]
-
-lea, comuna făcea parte din plasa Răcăciuni a județului Putna și era formată din satele Orbenii de Jos și Orbenii de Sus, cu 1560 de locuitori ce trăiau în 375 de case. În comună existau trei biserici și o școală mixtă cu 18 elevi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Scurta, formată doar din satul de reședință, cu 960 de locuitori. Existau și aici șapte mori de apă, trei biserici și o
Comuna Orbeni, Bacău () [Corola-website/Science/300688_a_302017]
-
18 elevi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Scurta, formată doar din satul de reședință, cu 960 de locuitori. Existau și aici șapte mori de apă, trei biserici și o școală mixtă cu 77 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași alcătuire, în plasa Trotuș a aceluiași județ; comuna Orbeni avea 1689 de locuitori, iar comuna Scurta 1442. În 1950, cele două comune au fost transferate raionului Adjud din
Comuna Orbeni, Bacău () [Corola-website/Science/300688_a_302017]
-
plasa Zeletin a județului Tecuci și era formată din satele Bărcana, Fundătura, Gunoaia și Răchitoasa, cu 1605 locuitori ce trăiau în 420 de case și 10 bordeie. Existau în comună două biserici (la Răchitoasa mănăstire și Gunoaia) și o școală mixtă cu 62 de elevi înființată în 1864. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în plasa Stănișești a aceluiași județ și comunele Buda și Burdusaci. Comuna Buda avea în compoziție satele Brătoaia, Buda, Dănăilă, Putinele, Salahoru și
Comuna Răchitoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300697_a_302026]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Târgu Glodurile", făcea parte din plasa Siretul de Sus a județului Bacău și era formată din satele Târgu-Glodurile și Gloduri, având în total 533 de locuitori. În comună existau o școală mixtă deschisă la Târgu Glodurile în 1874 și o biserică ridicată în 1853. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Obârșia și Oțelești. Comuna Obârșia (fostă Nafornița lui Conachi) era formată din satele
Comuna Izvoru Berheciului, Bacău () [Corola-website/Science/300678_a_302007]
-
funcționa, în plasă Șiretul de Jos a județului Bacău, comuna Răcătău, formată din satele Răcătău-Răzeși, Gura Răcătăului, Slobozia-Răcătău, Bâzga și Răcea, având în total 936 de locuitori. În comuna Răcătău existau trei biserici, două mori de apă și o școală mixtă în satul Răcătău. Satul Horgești aparținea la acea vreme comunei Gioseni. Anuarul Socec din 1925 consemnează formarea comunei Horgești în plasă Siret a aceluiași județ, având în compunere satele Fundu Văii, Horgești, Petrești, Socii, Valea lui Drob și Valea lui
Comuna Horgești, Bacău () [Corola-website/Science/300676_a_302005]
-
actual al comunei mai funcționau, în plasa Pereschivul a județului Tutova, comunele Praja, Stănuești și Șendrești. Comuna Praja, formată din satele Praja, Fătăciuni și Fundătura, cu 874 de locuitori ce trăiau în 237 de case, avea și ea o școală mixtă și două biserici. Comuna Stănuești era formată din satele Chetreni, Cociu, Văleni, Poiana, Seaca și Stănuești și avea 1613 locuitori, o școală și două biserici. Comuna Șendrești, formată din satele Șendrești-Răzești, Șendreștii Statului, Bărtălăuș, Merinași, Văraticu, Băclești și Valea Caselor
Comuna Motoșeni, Bacău () [Corola-website/Science/300685_a_302014]
-
formată din satele Chetreni, Cociu, Văleni, Poiana, Seaca și Stănuești și avea 1613 locuitori, o școală și două biserici. Comuna Șendrești, formată din satele Șendrești-Răzești, Șendreștii Statului, Bărtălăuș, Merinași, Văraticu, Băclești și Valea Caselor, avea 526 de locuitori, o școală mixtă și două biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Motoșeni și includerea ei în comuna Burdusaci din plasa Podu Turcului a județului Tecuci. În județul vecin Tutova, comuna Praja fusese și ea desființată și inclusă în comuna Șendrești ce
Comuna Motoșeni, Bacău () [Corola-website/Science/300685_a_302014]
-
nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Parincea era reședința plășii Șiretul de Jos a județului Bacău și era formată din târgușorul Parincea și satul Parincea cu 942 de locuitori. În comuna existau o școală mixtă cu 50 de elevi (dintre care 18 fete) și două biserici (ambele în satul Parincea), iar principalul proprietar de terenuri era Caton G. Lecca. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Milești
Comuna Parincea, Bacău () [Corola-website/Science/300690_a_302019]
-
mai funcționau în aceeași plasă și comunele Milești și Nănești. Comună Milești, cu satele Mileștii de Jos, Mileștii de Sus, Văleni, Valea lui Drag și Largă, avea 968 de locuitori ce trăiau în 238 de case; aici existau o școală mixtă deschisă la Mileștii de Sus în 1865, o biserică ortodoxă la Mileștii de Sus și una catolică la Văleni. Comună Nănești avea în componență satele Nănești, Vladnicu și Mărăști cu 1484 de locuitori ce trăiau în 370 de case și
Comuna Parincea, Bacău () [Corola-website/Science/300690_a_302019]
-
de Sus în 1865, o biserică ortodoxă la Mileștii de Sus și una catolică la Văleni. Comună Nănești avea în componență satele Nănești, Vladnicu și Mărăști cu 1484 de locuitori ce trăiau în 370 de case și avea o școală mixtă cu 14 elevi deschisă în 1859, două biserici ortodoxe la Nănești și una catolică la Vladnicu, iar principalii proprietari erau Caton G. Lecca, Profira Strat și N. Țintă. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunelor Milești și Nănești și comasarea
Comuna Parincea, Bacău () [Corola-website/Science/300690_a_302019]
-
parte din plasa Bistrița de Jos a județului Bacău și era formată din satele Prăjăști-Moldoveni, Prăjăști-Unguri (reședința) și Traian (recent înființat în 1879), având în total 1747 de locuitori ce trăiau în 524 de case. În comună funcționau o școală mixtă cu 42 de elevi la Prăjăști-Unguri, o biserică ortodoxă la Prăjăști-Moldoveni și una catolică la Prăjăști-Unguri, iar principalul proprietar de terenuri era statul. Anuarul Socec din 1925 consemnează separarea satului Traian, comuna rămânând cu satele Prăjești (rezultat prin unirea satelor
Comuna Prăjești, Bacău () [Corola-website/Science/300695_a_302024]
-
este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Siretul de Sus a județului Bacău și era formată din satele Secuieni și Câmpeni, având în total 649 de locuitori. În comună existau o școală mixtă cu 25 de elevi la Secuieni și o biserică, iar principalii proprietari funciari erau Ilie Conduratu, C. Frunzeanu, Gh. Livezeanu și Al. Lupașcu. La acea vreme, în zona de nord a teritoriului actual al comunei mai funcționa, în aceeași plasă
Comuna Secuieni, Bacău () [Corola-website/Science/300700_a_302029]
-
făcea parte din plasa Răcăciuni a județului Putna și era formată din satele Bălcuța, Conțești, Fabrica Zaharină, Fântânele, Sascut, Schineni și Valea Nacului, având în total 2414 locuitori. În comună erau o fabrică de zahăr, trei biserici și o școală mixtă cu 109 elevi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Berești și Păncești. Comuna Păncești era formată din satele Fântânele, Păncești și Târgu Păncești, cu 2069 de locuitori ce trăiau în 548
Comuna Sascut, Bacău () [Corola-website/Science/300698_a_302027]