26,829 matches
-
de Yoga este numit yogi, yogin (masculin), sau yogină (feminin). Yoga, ca o combinare între exerciții și meditație este practicată de mai bine de 5 000 de ani. De când a fost scrisă Bhagavad Gita, ramurile principale ale Yoga au fost clasificate astfel: Karma Yoga, Jnana Yoga, Bhakti Yoga și Raja Yoga. O sculptura păstrată până azi de acum 5.000 de ani de la Civilizația de pe Valea Indusului înfățișează o figură despre care arheologii cred că este un yogin stând în poziție
Yoga () [Corola-website/Science/296757_a_298086]
-
o stare a „inerției profunde” sau de „introducere în întunecime”. Pe de altă parte, Gumiliov era de părere că "pasionaritatea" lumii arabe ar continua să fie foarte ridicată. Inspirându-se din lucrările lui Konstantin Leontiev și Nikolai Danilevski, Gumiliov îi clasifica pe ruși ca „superetnos”, înrudiți cu popoarele turcice ale stepelor eurasiatice. A reinterpretat perioadele în care Rusia s-a aflat în conflict cu popoarele seminomade de stepă ca perioade de consolidare a puterii ruse prin încorporarea puterii stepelor - consolidare necesară
Lev Gumiliov () [Corola-website/Science/300423_a_301752]
-
-al XVII-lea) de lângă biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Neajlovu; și situl de „la Carieră” (500 m est de satul Clejani), conținând urme de așezări din Epoca Bronzului Timpuriu (cultura Glina III) și din perioada Halstatt. Alte cinci obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1799, refăcută în 1865) din Neajlovu; biserica „Nașterea Maicii Domnului” (1850-1902); hanul maiorului Mișa Anastasievici (1859), astăzi bibliotecă; biserica „Sfântul Arhanghel Mihail” (1864); și ruinele Școlii de Meserii (1834, refăcută în 1853
Comuna Clejani, Giurgiu () [Corola-website/Science/300426_a_301755]
-
din Cetățuia spre Găujani); așezarea din Epoca Bronzului (cultură Tei) din „Valea lui Guțu Gheorghe” de la sud de Găujani; situl de la „Pepeniște” (tot la sud de Găujani); și situl de la „Canalul Mare”, la est de Găujani. Celelalte două obiective sunt clasificate că monumente de arhitectură: biserică „Adormirea Maicii Domnului” (1856) din Găujani și biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1882) din centrul satului Pietrișu. Bibliografie suplimentară Gaujani în trecerea anilor,de Marin Soare,Editura Solaris Prinț,București,2012
Comuna Găujani, Giurgiu () [Corola-website/Science/300431_a_301760]
-
secolele al XVIII-lea-al XIX-lea aflate la nord-est de Hulubești; și biserica „Sfinții Voievozi” (1840-1842) aflată în partea de vest a aceluiași sat. Obeliscul comemorativ al lui Mihai Viteazul (1901) aflat pe DN1 la Crucea de Piatră este clasificat ca monument de for public, iar ultimele două sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare: un cimitir cu cruci de piatră aflat în curtea bisericii de lemn din Călugăreni (secolele al XVIII-lea-al XIX-lea) și Crucea Grânarilor (1878
Comuna Călugăreni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300425_a_301754]
-
de Hulubești; și biserica „Sfinții Voievozi” (1840-1842) aflată în partea de vest a aceluiași sat. Obeliscul comemorativ al lui Mihai Viteazul (1901) aflat pe DN1 la Crucea de Piatră este clasificat ca monument de for public, iar ultimele două sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare: un cimitir cu cruci de piatră aflat în curtea bisericii de lemn din Călugăreni (secolele al XVIII-lea-al XIX-lea) și Crucea Grânarilor (1878), aflată lângă biserica din Crucea de Piatră.
Comuna Călugăreni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300425_a_301754]
-
Crevedia Mare sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, așezarea geto-dacică de „la Podeț”, descoperită la de intersecția între DN61 și DJ601, lângă Crevedia Mică. Celelalte trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” (1836, refăcută în 1924); depozitul de tutun de la începutul secolului al XX-lea, ambele din Crevedia Mare; și biserica „Sfântul Gheorghe” (1844-1845, refăcută în 1931) din satul Crevedia Mică.
Comuna Crevedia Mare, Giurgiu () [Corola-website/Science/300428_a_301757]
-
Sturza (comasat cu Radu Vodă). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Cinci obiective din comuna Izvoarele sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1902) din Chiriacu; biserica „Sfântul Nicolae” (1879) din Dimitrie Cantemir; biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1890) din Izvoarele; biserica „Sfântul Nicolae” (1885, refăcută în 1938); și biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” (1850) din
Comuna Izvoarele, Giurgiu () [Corola-website/Science/300438_a_301767]
-
și încă una aparținând culturii Tei din Epoca Bronzului; așezarea neolitică (cultura Boian) de la „Valea Goii”, toate patru în zona satului Comana; situl de la „Dealul Oltenilor”; și situl de la „Buturugile”, ambele din zona satului Vlad Țepeș. Celelalte trei obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură conacul Mihail Kogălniceanu (sfârșitul secolului al XIX-lea), ulterior Emil Grădișteanu; biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1882), ambele din satul Budeni; și conacul Grădișteanu (începutul secolului al XX-lea), astăzi unitate SRI.
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
Cumpăna (comasat cu Valter Mărăcineanu). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Trei obiective din comuna Iepurești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: conacul (1864) din centrul satului Chirculești; biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” (1825) din Gorneni; și biserica „Sfântul Nicolae” (1790, refăcută în 1827) de lângă primăria din Iepurești.
Comuna Iepurești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300437_a_301766]
-
neoliticul timpuriu; situl de la Gârla Gogoșari, la sud-vest de satul Gogoșari, ce cuprinde o așezare și o necropolă medievale; și necropola din secolul al IV-lea e.n. de „la Gropi” (500 m vest de Izvoru, lângă baltă). Celelalte trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură biserica „Sfânta Treime” (1894, refăcută în 1832) din vestul satului Gogoșari; biserica „Sfântul Nicolae” (1886) din Izvoru; și biserica „Sfântul Nicolae” (1922) din centrul satului Rălești.
Comuna Gogoșari, Giurgiu () [Corola-website/Science/300433_a_301762]
-
nord de fostul lac Greaca; situl de „la Slom” (la est de satul Greaca); și situl de la „lacul Zboiu”, la sud de satul Puțu Greci. Ele conțin urme de așezări începând cu neolitic până în Evul Mediu Timpuriu. Alte patru sunt clasificate ca monumente de arhitectură, toate aflate în satul Greaca: biserica „Sfinții 40 de Mucenici” (1907); biserica din cimitir (1888); conacul Gorski (1900-1916), astăzi stațiune viticolă; și școala veche (1887), azi grădiniță. Un ultim obiectiv, clasificat drept monument memorial sau funerar
Comuna Greaca, Giurgiu () [Corola-website/Science/300435_a_301764]
-
Mediu Timpuriu. Alte patru sunt clasificate ca monumente de arhitectură, toate aflate în satul Greaca: biserica „Sfinții 40 de Mucenici” (1907); biserica din cimitir (1888); conacul Gorski (1900-1916), astăzi stațiune viticolă; și școala veche (1887), azi grădiniță. Un ultim obiectiv, clasificat drept monument memorial sau funerar, este o cruce comemorativă din 1934, aflată în incinta bisericii „Sfinții 40 de Mucenici”.
Comuna Greaca, Giurgiu () [Corola-website/Science/300435_a_301764]
-
sunt situri arheologice: așezarea neolitică aparținând culturii Boian aflată la 300 m est de Ghimpați; și situl de la vest de satul Naipu, de pe malul Câlniștei, sit ce cuprinde așezări din neolitic (cultura Gumelnița) și din perioada Latène. Celelalte nouă sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” (1876); conacul Petrașcu (1885), azi unitate de pompieri, ambele din satul Copaciu; biserica „Sfântul Nicolae” (1868) din zona vechiului sat Sălcioara; biserica „Sfântul Nicolae” (1866) din fostul sat Crovu; depozitul
Comuna Ghimpați, Giurgiu () [Corola-website/Science/300432_a_301761]
-
și secolele al VIII-lea-al IX-lea (Evul Mediu Timpuriu); așezarea din secolul al IX-lea aflată la 2 km vest de Puieni spre satul Pietrele; și așezarea medievală timpurie de la marginea de sud a satului Puieni. Celălalt obiectiv, clasificat ca monument de arhitectură, este biserica „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” (1859) de pe „Dealul Neamțului”, în partea de nord a satului Puieni.
Comuna Prundu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300442_a_301771]
-
Latène (secolele al III-lea-I î.e.n.); și situl de „la Seră”, aflat la 300 m de satul Remuș, cuprinzând așezări din Epoca Bronzului (cultura Zimnicea-Plovdiv) și din perioada Latène (secolele al III-lea-I î.e.n.). Celelalte cinci obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” și „Adormirea Maicii Domnului” (1864) din satul Cetatea; ruinele bisericii din Siliște (dinainte de 1791); Casa Marin Popescu (1840), azi muzeu sătesc; casa Marin Slăvuică (1850); și biserica „Sfânta Ecaterina” (1880
Comuna Frătești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300430_a_301759]
-
interes local. Două dintre ele sunt monumente de arhitectură: biserica de lemn „Sfânta Ecaterina” (1840) din fostul sat Trestenicu, actualmente în satul Tomulești; și conacul Noica (începutul secolului al XX-lea), aflat vis-a-vis de gara din satul Toporu. Celălalt obiectiv, clasificat ca monument memorial sau funerar, este monumentul funerar State Tomulescu (1863), aflat în cimitirul vechi din satul Tomulești.
Comuna Toporu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300447_a_301776]
-
local. Unul dintre ele este situl arheologic din „Grădina IAS” de la est de satul Herăști, sit ce conține o așezare neolitică atribuită culturilor Boian și Gumelnița, și o necropolă daco-romană din secolul al IV-lea e.n. Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură conacul Stolojan (1900) de lângă podul de peste Argeș și curtea Stolojan (secolul al XIX-lea), aflată în colțul sud-vestic al curții Năsturel-Herescu, și cuprinzând casa Stolojan și anexe. Un al patrulea obiectiv, clasificat ca monument memorial sau
Comuna Herăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300436_a_301765]
-
Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură conacul Stolojan (1900) de lângă podul de peste Argeș și curtea Stolojan (secolul al XIX-lea), aflată în colțul sud-vestic al curții Năsturel-Herescu, și cuprinzând casa Stolojan și anexe. Un al patrulea obiectiv, clasificat ca monument memorial sau funerar, este monumentul funerar al lui Milan Obrenovici (1814), ridicat aici de fratele vitreg al acestuia, principele sârb Miloš Obrenović.
Comuna Herăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300436_a_301765]
-
Măgura lui Boboc”, la 3 km de Schitu către Naipu, unde s-a găsit un tell neolitic aparținând culturii Gumelnița. Vestigiile datează din perioade ce variază de la neolitic (culturile Boian și Gumelnița) până în Evul Mediu Timpuriu. Alte trei obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” (1857); școala veche (1900), ambele din Schitu; și fundațiile fostei biserici „Sfântul Nicolae” din Cămineasca, datând din 1867, biserica fiind reconstruită în 2003. Un al zecelea obiectiv este cimitirul cu cruci de
Comuna Schitu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300444_a_301773]
-
perioada Latène și din secolele al XIII-lea-al XIV-lea; și situl din „Valea Balgiului” (pe versantul ei de sud-vest), tot de lângă Oncești, are alte așezări din perioada geto-dacă și din Evul Mediu Timpuriu (cultura Dridu). Celelalte cinci sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1898-1900) din satul Bălanu; biserica „Sfântul Gheorghe” (1875) din Ghizdaru; biserica „Sfinții Voievozi” (1907-1912) din Oncești; biserica „Nașterea Maicii Domnului” (1862); și biserica „Sfântul Nicolae” (1863), ultimele două din satul Stănești.
Comuna Stănești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300445_a_301774]
-
aflată la 500 m de satul Vânătorii Mari spre Corbeanca; așezarea din secolul al IV-lea e.n. de „la Cazan”, la sud-vest de Zădăriciu; și o așezare din aceeași perioadă aflată în marginea nordică a aceluiași sat. Celelalte trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfânta Treime” (1882) din Izvoru; conacul (secolul al XIX-lea), astăzi spital de pneumoftiziologie, din același sat; și biserica „Sfântul Gheorghe” (1842-1847) din Vânătorii Mari.
Comuna Vânătorii Mici, Giurgiu () [Corola-website/Science/300450_a_301779]
-
Dridu); și situl de la Vărăști aflat la ieșirea din sat către Dobreni, în fosta albie a Șabărului, unde s-au găsit urme de așezări din Epoca Bronzului (cultură Tei, faza IV) și din perioada Latène (epoca geto-dacică). Celelalte două sunt clasificate că monumente de arhitectură: conacul Mihail Kogălniceanu (1900), ulterior Daniel Danielopol, aflat în zona satului Dobreni, pe DJ412 către Câmpurelu; și biserica „Sfinții Nicolae, Grigore și Visarion” și „Adormirea Maicii Domnului” (1817) din Vărăști.
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic aflat la vest de sat, și care cuprinde urme de așezări din secolul al IV-lea e.n. și din Evul Mediu Timpuriu (cultura Dridu). Celelalte două sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Pantelimon” (1845) și conacul Apostol Arsache (1820), astăzi primărie.
Vedea, Giurgiu () [Corola-website/Science/300451_a_301780]
-
fiecare an, pe data de 8 septembrie (sărbătoarea Nașterii Sfintei Fecioare Maria) toți locuitorii țin sărbătoarea deosebit. Opt obiective din orașul Popești-Leordeni sunt incluse în Lista monumentelor istorice din județul Ilfov ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice (între care ruinele conacului Costaforu), iar două ca monumente de arhitectură ansamblul fostului conac Manu, datând din secolele al XVII-lea-al XIX-lea, cu pivnițele boltite și biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”; și Biserica Vintilă
Popești-Leordeni () [Corola-website/Science/300508_a_301837]