26,679 matches
-
timp a performanțelor unor instituții academice mai mari și cu o tradiție mai îndelungată. (2) Fiind o universitate tânără, centrată pe educație în domeniul științelor sociale, Universitatea Agora își asumă misiunea să transmită studenților săi spiritul Agorei, bazat pe valorile democrației și umanismului transdisciplinar, spirit pe care absolvenții, la rândul lor, să-l propage mai departe în societate. Pornind de la acumulările prezente și valorificarea potențialului intern, cu deschidere spre colaborări externe, Universitatea Agora își propune ca, într-un timp rezonabil, să
Universitatea Agora () [Corola-website/Science/312045_a_313374]
-
studii postuniversitare de formare și dezvoltare profesională continuă și la toate formele de învățământ; b)identificarea clară a obiectivelor programelor de studii universitare și postuniversitare, precum și evaluarea corectă a costurilor în raport cu beneficiile; c)crearea unei culturi academice „Agora”, bazată pe democrație, transdisciplinaritate, deschidere spre nou și spre exterior, care să contribuie la eforturile comunității de ridicare a nivelului de cultură și civilizație a poporului român; d)furnizarea către comunitate a unor specialiști cu înaltă ținută profesională, morală și civică; recunoașterea calității
Universitatea Agora () [Corola-website/Science/312045_a_313374]
-
democratic, cu caracter reprezentativ, care constituie cadrul organizatoric de unire, sub conducerea PCR, a forțelor politice și sociale ale națiunii noastre socialiste, a tuturor organizațiilor de masă și obștești". Spre a putea înregimenta organizațiile de masă și obștești, în cadrul Frontului Democrației și Unității Socialiste au fost înființate organizații ale democrației și unității socialiste. Candidații la funcția de deputat în Marea Adunare Națională erau prezentați în numele FDUS () și nu al PCR. FDUS a atras în structurile sale de conducere intelectuali, artiști, sportivi
Frontul Democrației și Unității Socialiste () [Corola-website/Science/312143_a_313472]
-
unire, sub conducerea PCR, a forțelor politice și sociale ale națiunii noastre socialiste, a tuturor organizațiilor de masă și obștești". Spre a putea înregimenta organizațiile de masă și obștești, în cadrul Frontului Democrației și Unității Socialiste au fost înființate organizații ale democrației și unității socialiste. Candidații la funcția de deputat în Marea Adunare Națională erau prezentați în numele FDUS () și nu al PCR. FDUS a atras în structurile sale de conducere intelectuali, artiști, sportivi, lideri religioși și specialiști din diferite domenii, precum și o
Frontul Democrației și Unității Socialiste () [Corola-website/Science/312143_a_313472]
-
membri de partid. Art. 7 din Legea nr. 57 din 26 decembrie 1968 privind organizarea și funcționarea consiliilor populare, republicată în B.Of. nr. 96/3 oct. 1980, se preciza: "Consiliile populare întăresc și dezvoltă legăturile cu organele locale ale Frontului Democrației și Unității Socialiste, în vederea mobilizării oamenilor muncii la realizarea sarcinilor de plan și la desfășurarea acțiunilor pentru dezvoltarea economică și social-culturală a unităților administrativ-teritoriale, precum și la activitatea de sistematizare și bună gospodărire a municipiilor, orașelor și comunelor. S-au ținut
Frontul Democrației și Unității Socialiste () [Corola-website/Science/312143_a_313472]
-
sistematizare și bună gospodărire a municipiilor, orașelor și comunelor. S-au ținut 3 congrese. Fusese pregătit în amănunt și al patrulea Congres, care trebuia să aibă loc în 1990. 1. Raport privind activitatea organizatorică, politică și social-economică desfășurată de Frontul Democrației și Unității Socialiste și sarcinile care-i revin în vederea înfăptuirii hotărârilor Congresului al XIV-lea al Partidului Comunist Român;<br> 2. Programul-Directivă aprobat de Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român privind dezvoltarea economico-socială a României în cincinalul 1991-1995
Frontul Democrației și Unității Socialiste () [Corola-website/Science/312143_a_313472]
-
al XIV-lea al Partidului Comunist Român;<br> 2. Programul-Directivă aprobat de Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Român privind dezvoltarea economico-socială a României în cincinalul 1991-1995 și orientările de perspectivă până în anii 2000-2010; <br> 3. Proiectul manifestului Frontului Democrației și Unității Socialiste pentru alegerile generale de deputați în Marea Adunare Națională și în consiliile populare; <br> 4. Programul de măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor generale de deputați în Marea Adunare Națională și în consiliile populare; <br> 5. Alegerea
Frontul Democrației și Unității Socialiste () [Corola-website/Science/312143_a_313472]
-
Socialiste pentru alegerile generale de deputați în Marea Adunare Națională și în consiliile populare; <br> 4. Programul de măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor generale de deputați în Marea Adunare Națională și în consiliile populare; <br> 5. Alegerea președintelui Frontului Democrației și Unității Socialiste; <br> 6. Alegerea Consiliului Național al Frontului Democrației și Unității Socialiste.
Frontul Democrației și Unității Socialiste () [Corola-website/Science/312143_a_313472]
-
în consiliile populare; <br> 4. Programul de măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor generale de deputați în Marea Adunare Națională și în consiliile populare; <br> 5. Alegerea președintelui Frontului Democrației și Unității Socialiste; <br> 6. Alegerea Consiliului Național al Frontului Democrației și Unității Socialiste.
Frontul Democrației și Unității Socialiste () [Corola-website/Science/312143_a_313472]
-
publicat studii în revistele academice din domeniul de specialitate, dar și în chestiuni de lingvistică, logică și poetică matematică. După revoluția anticomunistă din decembrie 1989, Andreescu a abandonat cariera de fizician pentru a-și continua eforturile în apărarea drepturilor omului, democrației și statului de drept. Activitatea sa de activist al drepturilor omului, analist politic, ziarist și scriitor s-a asociat din ce în ce mai mult cu cercetarea și predarea academică. Lucrarea sa de doctorat, distinsă cu summa cum laude, a avut ca subiect sistemul
Gabriel Andreescu () [Corola-website/Science/312253_a_313582]
-
co-fondator și o perioadă președinte al Grupului de Dialog Social (GDS), de asemenea inițiator și vice-președinte al Alianței Civice (AC). Gabriel Andreescu a fondat și condus și alte organizații menite să promoveze expertiză și proiecte în favoarea drepturilor omului și a democrației, între acestea Ombudspersons for National Minorities, Centrul de Studii Internaționale, Centrul pentru Conștiința Critică (afiliat la Center for Inquiry) și Solidaritatea pentru Libertatea de Conștiință. A fost membru al board-ului unor organizații precum Hungarian Europe Society, Centrul de Resurse
Gabriel Andreescu () [Corola-website/Science/312253_a_313582]
-
fenomen considerat ca fiind cea mai amplă și spectaculoasă mișcare socială din perioada de tranziție postdecembristă a României. În zilele care au urmat ocupării Pieței Universității, mii de oameni demonstrau zilnic convinși de faptul că cei care preluaseră puterea mimau democrația, iar după revoluție nu se făcuse decât o rotație a cadrelor comuniste și securiste. Iliescu se înconjurase cu reprezentanți ai fostei nomenclaturi și în afara câtorva măsuri populiste luate de ochii lumii nu se făcea nimic. În schimb, începuse prigoana opozanților
Golaniada () [Corola-website/Science/311490_a_312819]
-
ca pe o insignă. A fost suficient ca gestul să fie copiat de toți cei din jur. Mii de oameni și-au creat astfel de insigne. Insulta adresată manifestanților de Ion Iliescu a devenit simbolul luptătorului anticomunist, al militantului pentru democrație, intrând astfel în legendă. S-au format chiar „categorii” de golani: „golan de bine”, „golan de bună-credință”, „golan titrat", „golan elev”, „mini-golan”, „golan muncitor”, „golan arestat”, „golan alergic la roșu”, „golan cu două doctorate”, „golan meditator de feseniști”, „golan cu
Golaniada () [Corola-website/Science/311490_a_312819]
-
opinii”, „mamă de golan” ș.a. Din prima zi a manifestației-maraton din Piața Universității și până la finalul acesteia, ca urmare a intervenției în forță a autorităților, sute de mii de persoane au tranzitat zona declarată „liberă de neocomunism - kilometrul zero al democrației”. Peste o mie de persoane, studenți, intelectuali, reprezentanți ai societății civile, protestatari, lideri ai organizațiilor neguvernamentale, muncitori, militari etc., au avut posibilitatea să se exprime neîngrădit de la balconul Universității, transformat într-o veritabilă tribuna a democrației. Aceasta decizie luată de
Golaniada () [Corola-website/Science/311490_a_312819]
-
neocomunism - kilometrul zero al democrației”. Peste o mie de persoane, studenți, intelectuali, reprezentanți ai societății civile, protestatari, lideri ai organizațiilor neguvernamentale, muncitori, militari etc., au avut posibilitatea să se exprime neîngrădit de la balconul Universității, transformat într-o veritabilă tribuna a democrației. Aceasta decizie luată de Liga Studenților din Universitate a marcat începutul a ceea ce se va numi „Fenomenul Piața Universității”. Studenții de la universitățile bucureștene, dar și reprezentanții altor centre universitare au râmas alături de manifestanții de la Universitate, susținând protestele opozanților lui Iliescu
Golaniada () [Corola-website/Science/311490_a_312819]
-
epurarea guvernului de nomenclaturiști, amânarea alegerilor, judecarea vinovaților de crimele din decembrie 1989 au fost doar câteva din revendicarile susținute de cei care au manifestat în Piața Universității. Sute de personalități s-au exprimat de la balconul Universității, numit „tribună a democrației”. Discursurile au avut loc până în ultimele zile premergătoare părăsirii zonei de către membrii din organizații. Printre cei care au susținut discursuri s-a numărat și cunoscutul eminescolog, filosof, eseist și traducător Petru Creția: Multimedia
Golaniada () [Corola-website/Science/311490_a_312819]
-
Volksrepublik") (1949-1953), organizație inițiată de PCR. După 1953 a devenit Organ al Sfaturilor populare ("Organ der Volksräte"). Din februarie 1968 a purtat subtitlul de „Ziar politic” ("Politische Tageszeitung") iar din decembrie 1973 subtitlul de "Ziar al Consiliului Național al Frontului Democrației și Unității Socialiste" ("Tageszeitung des Landesrates der Front der Sozialistischen Demokratie und Einheit"). Cel mai mare tiraj a fost tipărit în anul 1964: 70.000 de exemplare. Era un tiraj semnificativ. Conform recensământului populației din 15 martie 1966, populația vorbitoare
Neuer Weg () [Corola-website/Science/311524_a_312853]
-
asemenea, a fost pentru timp de un an (1992-1993) membru în Consiliul Județean Timiș, fiind în această calitate membru în Comitetele pentru Buget-Finanțe, respectiv Servicii Publice. Revenit din America în anul 1995, a devenit director executiv al Fundației Române pentru Democrație (FRD) și membru în echipa de campanie prezidențială a candidatului CDR, Emil Constantinescu. După ce acesta a devenit președintele României, el l-a numit pe la 2 decembrie 1996 în funcția de consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională . În această calitate
Dorin Marian () [Corola-website/Science/311532_a_312861]
-
reușit să-l răstoarne pe sultan în 1908, cu ajutorul mișcărilor minorităților, și au trecut la conducerea Imperiului Otoman. Minoritățile și-au făcut intrarea în parlament, comunitățile fraternizau. Ele au început în curând să ceară independență și au obținut sprijin din partea democrațiilor occidentale. Cu toate acestea, CUP nu accepta crearea unui stat armean, iar mișcările pentru independență au încetat să-i mai ofere sprijin și au căutat să creeze alte alianțe în regiune, inclusiv cu ajutorul rușilor. Inspirat de pozitivism și de darwinismul
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
istoricilor califică aceste evenimente drept genocid. Mai mulți istorici și specialiști în Holocaust, între care Elie Wiesel și , și-au făcut cunoscută în mod public poziția pe 9 iunie 2000, în "New York Times", declarând „incontestabilă realitatea genocidului armean și încurajând democrațiile occidentale să o recunoască oficial”. Institutul Holocaustului și Genocidelor (cu sediul la Ierusalim), și Institutul pentru Studiul Genocidelor (cu sediul în New York) au stabilit ca fapt istoric genocidul armean. , o figură de frunte a luptei împotriva negării Holocaustului, spune că
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
ales vicepreședinte al AP a Consiliului Europei și membru al Biroului APCE din partea Ucrainei. În această calitate, a făcut parte din Comisia pentru mediu, agricultură și amenajarea teritoriului, Comisia penntru probleme politice, Comisia de monitorizare a APCE (2001-2002), Subcomisia pentru democrație locală și regională etc. A fost vicepreședinte al Subcomisiei pentru dezvoltare durabilă. A fost desemnat ca observator oficial din partea Consiliului Europei la alegerile parlamentare din Croația (2000) și Kosovo (2001), și prezidențiale din Azerbaidjan (2008). A îndeplinit de asemenea funcțiile
Ion Popescu (Ucraina) () [Corola-website/Science/311743_a_313072]
-
Având un doctorat obținut la London School of Economics, Dani Koren este autorul cărților "Timpul schimbării: Guvernele de unitate națională din perioada 1984-1990" (1994) "Coalițiile: politica Israelului din cei 50 ani în 100 idei" (împreună cu B. Shapira) (1997) "Sfârșitul partidelor: democrația israeliană în pericol" (ed.) (1998) "Politica publică în Israel - Practici și perspective" (ed.) (2002, 2005). Yitzhak Coren a încetat din viață la data de 22 iunie 1994 în orașul Tel Aviv. Începând de la mijlocul anilor '40, el a scris mai
Yitzhak Coren () [Corola-website/Science/311037_a_312366]
-
scurt, despre o continuă tînjire către modernitate, din varii motive nicicînd satisfăcută. Oricît importăm forme și instituții occidentale, mecanisme, la ei, verificate - nu reușim să ducem nimic la capăt, tot ce dincolo funcționează ceas, la noi eșuează lamentabil. Aceleași cuvinte (democrație, descentralizare, competiție, evaluare etc.) ascund realități mult diferite. O tot perfecționăm de la 1848 încoace, opintindu-ne din greu, reluînd periodic încercările, schimbînd, poate, modelele - dar cu același, mai mult decît îndoielnic, succes. Modernitatea e, pentru noi, o țintă himerică înspre
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
socială. O altă cauză a modernității tendențiale este deficitul democratic concretizat în inerția populației românești, care nu a renunțat, încă, la acea mentalitate de asistată din partea statului sau a grupurilor de putere. Statul a reușit doar să construiască bazele unei democrații tendențiale, formale și politicianiste. Modernitatea tendențială este o modernitate acceptată de societatea legală; formal, ea cuprinde direcția către democratizare, însă acțiunea factorilor de modernizare este mereu frânată sau chiar împiedicată de împrejurările vechi, cu mai multă stabilitate și influență mai
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
adulților ca o cultură „de vârstă”, în evoluție permanentă, care se delimitează de cultura tineretului, ce poate fi privită drept o cultură „de generație”. Ca director general în Ministerul Culturii, a fost responsabil pentru organizarea simpozionului internațional ,Prin educație spre democrație. Educația adulților în procesul integrării europene” sub egida Ministerului Culturii din România și a Consiliului Europei, în iunie 1992. A fost prima manifestare internațională sub egida Consiliului Europei, desfășurată în România. De asemenea, a moderat prima ședința plenară și a
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]