25,515 matches
-
considerații temperează imediat acest progres aparent. Mai întâi, aceste cifre provenite din lucrările INSEE și confirmate de studiile Fundației "Abatele Pierre" pentru locuințele celor defavorizați nu includ persoanele găzduite pe ascuns la terți, pe cei care stau ilegal în locuințe goale, pe sezonierii instalați în locuințe la noroc, pe cei din gospodăriile amenințate cu expulzarea etc. Pe scurt, această estimare subevaluează amploarea locuințelor cu probleme. Mai departe, această reducere pe termen lung nu trebuie să ascundă faptul că, de aproape douăzeci
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pe care statul pare incapabil să le pună în act. Poate că nici nu ar putea să facă acest lucru, întrucât multe dintre aceste legi și reglementări ar trebui adaptate la specificitatea situațiilor locale. Instituirea unei taxe pe apartamentul ținut gol care să stimuleze proprietarii să scoată cu chirie locuința vacantă (prevedere inclusă în legea împotriva expulzărilor din 1998), obținerea unei prime la primirea unui nou locatar, modificarea sumelor acordate de stat în funcție de eforturile reale în materie de acceptare a acestei
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
gînditor care, preocupat de tematica lui, face o greșeală de calcul sau de gîndire într-un punct secundar, chiar dacă acela e un factor necesar succesiunii sale de idei. Putem formula, bineînțeles, contraste cum sînt următoarele, ca pe niște contradicții: Plin gol, gîndire profundă neghiobie. Dar contradicția este aici, în același timp, o opoziție reală și numai datorită acestei împrejurări devine fenomenul ridicol. Cînd Sancho Panza se agață cu ardoare de marginea unei gropi pe care și-o închipuie, în întuneric, drept
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
a apărut Schlegel, existau multe aspecte de acest gen care trebuiau combătute. Astfel, în Geschichte der Asthetik în Deutschland (p. 371), Lotze remarcă: "Dispoziția spirituală de atunci a poporului german putea fi asemănată, estetic vorbind, mai degrabă cu un suflet gol decît cu unul plin. Sensibilitatea pentru frumos se pierdu-se în așa măsură într-o așa măsură într-o datină leneșă și în niște moravuri nevolnice, încît putea să pară o datorie să se restabilească vioiciunea spontană a instinctelor, în
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
lipsiți de finitudine" se naște atunci cînd nu vrem să ne declarăm satisfăcuți cu finitudine căreia i se supune orice realizare a ceva măreș. Dispunerea posibilității, aceea că sîntem lipsiți de necesitate" se naște cînd ne încurcămîn dorințe și speranțe goale, sau de asemeni în spaimă și melancolie. De această formă de disperare ne eliberează marele humor. Și același lucru este valabil și despre cele două forme contradictorii "despre lipsa de infinit a finitudinii" și "despre lipsa de posibilitate a necesității
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
cazul încălcării regulilor stabilite de simposiarh, regele banchetului îl putea obliga pe contravenient să danseze complet dezbrăcat în mijlocul adunării sau să facă de trei ori turul sălii purtând în brațe dansatoarea sau cântăreața din flaut, care de obicei era complet goală. Aceste tinere erau cel mai adesea sclave închiriate pentru această ocazie de la proprietarii lupanarelor, care jucau de altfel un rol foarte important în viața economică și socială a Greciei 99. Așadar, urmând directivele coordonatorului simpozionului, sclavele, având urcioarele pe umăr
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Ca-ntr-un atol, Zărește fiecare în fundul cupei Franța. Și Franța-i pentru toate din suflet un simbol. Își vede unul tatăl bătrân, la sobă-acasă, Absența măsurându-i, iar la păstor, la masă, Își vede sora tristă și-alături jilțul gol. XI Parisu-și vede altul și fiica aplecată, Ce-a vântului mișcare o trage din compas. De plâns e sticla care ascunde acul, mată. Magnetul ea-l întoarce cu-n fier, ca pe un ceas. Marsilia un altul, și cum femeia
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
desen. 3. Inventați ce se va întâmpla în continuarea la ceea ce povesteste desenul. 4. Scrieți toate ideile ce vă vin în minte pentru a face mai amuzanți micul elefant/maimuțica. 5. Găsiți idei noi ce să faceți cu o cutie goală de carton sau de fier. 6. Puneți întrebări neobișnuite despre cutia de carton. 7. Imaginați-vă ce ați putea face dacă ar fi legate de nori fire și ar atârna până la pământ Imaginați-vă ce am putea face mai deosebit
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
să-l ucidă pe Ștefan Vodă și să calce Moldova în copitele cailor. Toate țările din calea lui fuseseră ocupate, numai Moldova sta încă slobodă și-i era ca un ghimpe în coastă. Și era în anula acela o iarnă goală. Din porunca lui Vodă, poporul se trăsese din calea turcilor spre munte, pârjolind totul în calea lui și otrăvind fântânile. Caii turcilor trecuseră ca prin- tr-o pustietate de la Dunăre până la Vaslui și slăbiseră foarte. Turcii șiau așezat tabăra lângă Podul
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
arăta bucuria întâlnirii în felul său. Cu tumbe și salturile lui. Egon deschise ochii. Își adună toate puterile și glăsui: — Otto! E Fram, Fram... Mă auzi? Fram, de la Circul Struțki. Celălalt aiura... El nu mai auzea nimic. Privea cu ochii goi în cerul gol. Atunci, abia atunci, cu judecata lui învățată de la oameni, Fram înțelese! Și nu stătu mult la îndoială. Mătură zăpada cu labele, îngrămădi oamenii alături, se culcă peste ei să-i încălzească, așa cum îl învățase dresorul odată, în
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
în felul său. Cu tumbe și salturile lui. Egon deschise ochii. Își adună toate puterile și glăsui: — Otto! E Fram, Fram... Mă auzi? Fram, de la Circul Struțki. Celălalt aiura... El nu mai auzea nimic. Privea cu ochii goi în cerul gol. Atunci, abia atunci, cu judecata lui învățată de la oameni, Fram înțelese! Și nu stătu mult la îndoială. Mătură zăpada cu labele, îngrămădi oamenii alături, se culcă peste ei să-i încălzească, așa cum îl învățase dresorul odată, în tinerețea lui, să
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
legate de text, cunoscute de cititor 2. Realizați un ciorchine din care să reiasă principalele trăsături ale lui Fram. 3. Alcătuiți enunțuri cu următoarele expresii: lumea cea de dincolo de ghețuri; alergase într-un suflet; insula pustie; sleiți de puteri; cerul gol; o blană grea, dar fierbinte; 4. Selectați două numerale din textul dat și introducețile în enunțuri proprii. 5. Care cuvânt dintre cele subliniate este numeral?De ce? a) A fost odată o babă și un moșneag. b) În grădina bunicilor înfloriseră
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
Puterea lingușirii cînd se-nchină? La adevăr onoarea-i obligată, Cînd maiestatea cade-n nebunie. Ține-te în rang, Și-n bună chibzuire pune frîu Hidoase-ăstei pripeli. Cu viața-mi plătesc spusă: Mezina nu te-iubește mai putin, Nici inimi goale-s cele ce-n ton blînd Sună negăunos. LEAR: Kent, pe viața ta , destul! KENT: Viața-mi nicicînd n-a fost decît pion De risc spre-ai tăi vrăjmași, nici m-am temut c-o pierd Salvarea-ți urmărind. LEAR
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
disprețul omului, vreodat L-a-apropiat de fiara. Oi da cu glod pe față, Țol încingînd, legîndu-mi păru-n noduri, Și-n goliciune-expus, voi înfrunta Furtună și miniile cerești. Ținutul îmi dă pildă și dovezi De cerșetori nebuni, care mugind, Isi vîră-n goale brațe degerate Ace și așchii, cuie, rozmarin, Si cu-ăst spectacol groaznic, la săteni, Sărace sate, stîni, si pe la mori, Cînd cu blesteme de nebuni, și cînd cu rugi, Storc milă. Biet Turlygod, biet Tom! Mai sînt ceva: că Edgar
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
-l spulberă-n nimic, Și-ncearcă-n mica-i lume-umană să desfidă Luptîndele în zbucium ploi și vînt. Noaptea-asta, -n care-ursoaica stoarsa ce-a-nțărcat Stă în culcuș, si leu și lup de foame roși își Țin blana-uscată, -el umblă-n capul gol Și conjura ce-o fi să ducă totul. KENT: Dar cine e cu el? CURTEANUL: Bufonul doar, silință-și dînd, cu glume Inima-i frînta să distreze. KENT: Șir, te știu, Si îndrăznesc, bazat pe flerul meu, Commend a dear
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Tremura tot, las, Ce în ascuns și sub veșmînt cinstit Ai uneltit s-ucizi. Păcate-ascunse-adînc, Rupeți-vă-nvelișul și-mplorați Ăstor teribili somatori iertare. -Un om sînt, cărui Mai mult i s-a greșit, decît greșit-a. KENT: Vai, cu capul gol! Stăpîne bun, în preajmă-i o colibă; Ți-o da un adăpost contra furtunii. Lasă-te-acolo, eu la dura casă (Mai dură decît piatră ce-o clădește, Care-acum chiar, de tine întrebînd, Nu m-a primit) mă-ntorc și
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
gîndesc Ce m-ar lovi mai mult. Dar voi intra. (Bufonului) Băiete, -ntîi. Tu sărăcie fără casă, Dar, intră. -Am să mă rog, și-apoi adorm. (Bufonul intra) Bieți despuiați nenorociți, oriunde-ați fi, -Ndurînd lovirea crîncenei furtuni, Cum capul gol și coastele ieșite, Zdrențele rupte, găurite v-apără De vremuiri că asta? O, m-am îngrijit Mult prea puțin de astă. Ia-ți leac, pompă: Expune-te, sa simti ce nevoiașii simt, Să poți zvîrli tot ce-i prisos spre
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
lust-dieted man, That slaves your ordinance, that will not see Because he does not feel, feel your pow'r quickly; Șo distribution should undo excess, And each man have enough. Dost thou know Dover? Ceva să-mbraci pe-ăst suflet gol, pe care-l Rog să mă poarte. BĂTRÎNUL: Vai, șir, e nebun. GLOUCESTER: E boală vremii: nebuni duc pe orbi. Fă cum ți-am spus, sau cum ți-e placul; Dar mai ales, te du. BĂTRÎNUL: Am să-i aduc
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
acestora, înscriind cu majuscule, citeț și corect, toate datele prevăzute de formular, utilizandu-se pix de culoare neagră. ATENȚIE: În căsuțele care rămân necompletate nu se va înscrie nici un semn grafic care să semnifice lipsa datelor (-, x, / etc.), spațiul rămânând gol. Termen de depunere: - anual, până la data de 15 mai a anului următor celui de realizare a venitului; - ori de câte ori contribuabilul constată erori în declarația depusă anterior (prin completarea unei declarații rectificative), situație în care se va înscrie "X" în căsuța prevăzută
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154938_a_156267]
-
a principiilor active și a excipienților în comprimate întregi chiar și prin blisterele în care sunt ambalate reprezintă cu siguranță un domeniu al spectroscopiei NIR. Capsule În afară de comprimate, capsulele reprezintă unele din cele mai utilizate forme solide de dozaj. Învelișul gol de obicei compus din gelatină și 12-16% umiditate reziduală (apa) acționează ca un plasticizant, provine de la un producător și este umplut automat în mașini de mare viteză. Identificarea, analiza, conținutul în apă și dizolvarea sunt parametrii cheie în controlul de
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
mult poetului, o cunoaștere aprofundată a vieții, un material bogat de fapte izvorâte din viața oamenilor muncii din țara noastră. Fără acest miez viu, puternic, poezia, oricât talent ar avea autorul - și Eugen Frunză are mult talent - eșuează în frazeologie goală”. După o vreme, într-un context mai larg, Scânteia sancționează opiniile susținute anterior, printr-un comentariu al lui Sergiu Fărcășan 13 care, fără a intra în prea multe detalii, constată prestația meritorie a poetului, „tendința generală” corectă a volumului și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu un țipăt ascuțit al frânelor. - Ce s-a întâmplat? - Nimic spuse șoferul calm - repară pavajul, n-am știut, trebuie s-o luăm pe altă stradă. Am scos amândoi capetele pe ferestrele mașinii. Împrejurul cazanului cu smoală încinsă, cinci oameni goi până la brâu lucrau fripți de razele solare și de dogoarea flăcărilor cazanului. Te purta gândul la cei din oțelării, în luptă pentru depășirea celui de al treilea trimestru, cei din tipografii cu plumb încins, cei din HYPERLINK "minc.de"mine
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
arar, Nimeni nu te-ascultă niciodată, Dragostea o cauți în zadar, Fetele la geamuri nu se-arată. „Vrere dârză” - limbă-nțepenită, „Crâncen gând” - baloane de săpun! Cu uscata, vechea recuzită Stihuri noi, zadarnic, nu se spun. Poezii cuminți, gândire-nceată Chiot gol, elan contrafăcut! Pasărea măiastră niciodată Nu se-ntoarce-n sbor înspre trecut. Dimineață. Lumea-n drum spre muncă Te-a citit ivit pe undeva, Numeni ne te cheltuie, te-aruncă, Putrezit de viu în lumea ta. Stelele s-au stins
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
opusă. Așa se face că «viza» care în cazul poetei Nina Cassian - de pildă - avea menirea să acopere izbucnirile individualiste și cochetarea poetei cu formalismul, este chemată în împrejurarea de față să aștearnă un văl de naturalețe și spontaneitate peste goalele abstracțiuni ale «cântecelor»”. *** Petre DRAGOȘ 62, într-o scrisoare trimisă la Contemporanul: „Tovarăși, mă surprind anumite concepții, tonul și limbajul ce se strecoară în vremea din urmă în unele din articolele noastre de critică sau discuție literară. (...) De asemenea, Scânteia
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
când unul sau altul dintre poeți, desprinzându-se din „gros”', au încercat în mod curajos s-o rupă cu pedalarea pașnică și rutinieră și fără perspectivă (...)». Cântecele de iubire ale lui Eugen Frunză sunt apostrofate drept inspirate «articole de ziar», «goale abstracțiuni», «colocvii ale poetului cu iubita» (...). Pe un ton de superioritate cu nimic justificat, autorul articolului împarte sentințe și dă lecții de cea mai elementară măiestrie unor poeți ca cei sus amintiți, permițându-și să se substitue până și intențiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]