27,010 matches
-
ieșind prin mijlocul acoperișului. În zona Transilvaniei, zonă apărată de lanțul muntos al Munților Carpați, deci mai puțin amenințată de năvălirile barbarilor, bordeiul apare săpat în grădină, având rol de cămară răcoroasă pentru păstrarea alimentelor. În perioadele calme ale istoriei gospodăria țărănească din Sud-Est evoluează, începând să fie înălțată deasupra pământului, construită din bârne de salcâm, lipite cu chirpici și fiind alcătuită din două încăperi, acoperită cu stuf sau nuiele de salcie sau salcâm, esențe des întâlnite în zonele de luncă
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
deasupra pământului, construită din bârne de salcâm, lipite cu chirpici și fiind alcătuită din două încăperi, acoperită cu stuf sau nuiele de salcie sau salcâm, esențe des întâlnite în zonele de luncă. Astfel s-a ajuns ca în zilele noastre, gospodăria din această zonă, să fie cel mai adesea construită din cărămidă, fie arsă, fie nearsă, acoperită cu olane sau cu șită din lemn. Alături s-a adăugat și pridvorul din lemn care completează spațiul casnic și preia unele din activitățile
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
fie arsă, fie nearsă, acoperită cu olane sau cu șită din lemn. Alături s-a adăugat și pridvorul din lemn care completează spațiul casnic și preia unele din activitățile desfășurate în casă, pentru perioada de vară fierbinte. De asemenea multe gospodării se completează cu fântâni proprii, unele chiar la mare adâncime. Gospodăriile situate în Transilvania secolelor XII-XVI, având în vedere preluarea apărării marginilor Regatului Ungariei de desele năvăliri turcești și tătărești, încep să dezvolte un caracter militar, prin popularea cu soldați
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
lemn. Alături s-a adăugat și pridvorul din lemn care completează spațiul casnic și preia unele din activitățile desfășurate în casă, pentru perioada de vară fierbinte. De asemenea multe gospodării se completează cu fântâni proprii, unele chiar la mare adâncime. Gospodăriile situate în Transilvania secolelor XII-XVI, având în vedere preluarea apărării marginilor Regatului Ungariei de desele năvăliri turcești și tătărești, încep să dezvolte un caracter militar, prin popularea cu soldați ai imperiului, transformându-se în mici cetăți întărite, construite din piatră
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
ai imperiului, transformându-se în mici cetăți întărite, construite din piatră și cărămidă, împrejmuite cu ziduri puternice, crenelate. Gospodarii lor sunt fie localnici crescători de animale, agricultori sau cavaleri ai gărzilor, cu soldații lor. În prezent în zona Transilvaniei majoritatea gospodăriilor sunt alcătuite de: casă, căsuță continuate cu șop cu spațiu pentru depozitarea uneltelor, șură mare sub care se adăpostesc cotețele pentru porci. Casa este înaltă cu fundație adâncă construită din piatră de râu, pe beci și deține de cele mai multe ori
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
și cameră de zi, care uneori preia și rolul bucătăriei. Căsuța este casa bătrânească păstrată pe curte, în ea locuind de multe ori bătrânii, părinții. Acolo unde au rămas numai familiile tinere căsuța preia rolul bucătăriei și locuinței de vară. Gospodăria este continuată cu grădina de legume, urmată de livada de pomi fructiferi. Curtea este închisă aproape ca o cetate, cu poartă înaltă din blană de brad sau stejar și zid de piatră. Ferestrele sunt ferecate cu obloane de lemn gros
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
de pomi fructiferi. Curtea este închisă aproape ca o cetate, cu poartă înaltă din blană de brad sau stejar și zid de piatră. Ferestrele sunt ferecate cu obloane de lemn gros cu balamale metalice. La începutul sec. al XX-lea gospodăriile locuitorilor din această zonă prezintă așezarea cu case risipite pe coamele dealurilor, printre fânețe, creșterea animalelor și prelucrarea lemnului fiind ocupațiile de bază ale locuitorilor. Caracteristică zonei este casa cu moară, constituită din cameră de locuit, cămară, pridvor la fațadă
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
cu moară, constituită din cameră de locuit, cămară, pridvor la fațadă, piuă și presă pentru ulei, vâltoare, grajduri pentru animale și șură mare, monumentală împrejmuite cu gard de răzlogi și vramniță. Caracteristică acestei zone pomicole pentru sfârșitul secolului XIX este gospodăria cu curtea închisă de casă și de construcțiile anexe, pentru economisirea terenului. Gospodăria cuprinde: casa alcătuită din tindă, două camere de locuit și pridvor la fațadă, sistem de încălzire: sobă oarbă cu vatra în tindă. Bucătărie de vară, șopru, cămară
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
presă pentru ulei, vâltoare, grajduri pentru animale și șură mare, monumentală împrejmuite cu gard de răzlogi și vramniță. Caracteristică acestei zone pomicole pentru sfârșitul secolului XIX este gospodăria cu curtea închisă de casă și de construcțiile anexe, pentru economisirea terenului. Gospodăria cuprinde: casa alcătuită din tindă, două camere de locuit și pridvor la fațadă, sistem de încălzire: sobă oarbă cu vatra în tindă. Bucătărie de vară, șopru, cămară, colnă pentru căzile cu borhot, (fructe fermentate), țuică, șură cu grajd, cămară pentru
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
pridvor la fațadă, sistem de încălzire: sobă oarbă cu vatra în tindă. Bucătărie de vară, șopru, cămară, colnă pentru căzile cu borhot, (fructe fermentate), țuică, șură cu grajd, cămară pentru unelte, cotețe de porci, cuptoare de uscat fructe în livada gospodăriei. Gospodăria se închide cu poartă înaltă și deține cel mai adesea fântână cu roată. Această zonă viticolă se caracterizează spre sfârșitul sec. al XVIII-lea prin gospodăria cu curte simplă, caracteristică așezărilor răsfirate. Casa prezintă două camere de locuit, cămări
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
la fațadă, sistem de încălzire: sobă oarbă cu vatra în tindă. Bucătărie de vară, șopru, cămară, colnă pentru căzile cu borhot, (fructe fermentate), țuică, șură cu grajd, cămară pentru unelte, cotețe de porci, cuptoare de uscat fructe în livada gospodăriei. Gospodăria se închide cu poartă înaltă și deține cel mai adesea fântână cu roată. Această zonă viticolă se caracterizează spre sfârșitul sec. al XVIII-lea prin gospodăria cu curte simplă, caracteristică așezărilor răsfirate. Casa prezintă două camere de locuit, cămări, pridvor
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
grajd, cămară pentru unelte, cotețe de porci, cuptoare de uscat fructe în livada gospodăriei. Gospodăria se închide cu poartă înaltă și deține cel mai adesea fântână cu roată. Această zonă viticolă se caracterizează spre sfârșitul sec. al XVIII-lea prin gospodăria cu curte simplă, caracteristică așezărilor răsfirate. Casa prezintă două camere de locuit, cămări, pridvor pe trei laturi și pivniță. Sistem de încălzire: vatră liberă cu ploatăn - cuptor de pâine în tindă, șură cu grajd, fânar „în furci” pentru adăpostirea furajelor
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
cuptor de pâine în tindă, șură cu grajd, fânar „în furci” pentru adăpostirea furajelor, cămară, colnă, coteț de porci, teasc de struguri, poartă înaltă cu porumbar și este închisă cu garduri de răzlogi, de nuiele împletite și de scânduri. Majoritatea gospodăriilor au fântână cu cumpănă. Trăsătura principală pentru a doua jumătate a sec. al XIX-lea este gospodăria cu curte simplă, casă cu tindă, cameră de locuit și pridvor pe două laturi, cuptor de pâine în tindă, vatră liberă, șură de
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
de porci, teasc de struguri, poartă înaltă cu porumbar și este închisă cu garduri de răzlogi, de nuiele împletite și de scânduri. Majoritatea gospodăriilor au fântână cu cumpănă. Trăsătura principală pentru a doua jumătate a sec. al XIX-lea este gospodăria cu curte simplă, casă cu tindă, cameră de locuit și pridvor pe două laturi, cuptor de pâine în tindă, vatră liberă, șură de îmblătit (construcție caracteristică zonelor agricole), grajd pentru animale, cămară pentru produse cerealiere, groapă pentru cartofi, două cotețe
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
de pâine în tindă, vatră liberă, șură de îmblătit (construcție caracteristică zonelor agricole), grajd pentru animale, cămară pentru produse cerealiere, groapă pentru cartofi, două cotețe de porci, coștei (construcție din nuiele împletite) pentru păstrat porumbul, fântână cu cumpănă. Caracteristică este gospodăria cu curte simplă, casă cu tindă, cameră de locuit, cămară și pridvor pe două laturi, cuptor de pâine, cu vatră, șură cu două grajduri și colnă, piuă de ulei, presă cu pene, fânar, două cotețe de porci, poartă înaltă și
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
șură cu două grajduri și colnă, piuă de ulei, presă cu pene, fânar, două cotețe de porci, poartă înaltă și gard din șipci de brad fântână cu roată. La începutul sec. al XIX-lea forma cea mai des întâlnită este gospodăria cu curte simplă, casă cu cameră de locuit, tindă și pridvor la fațadă, cuptor de pâine cu „băbătie” (sistem care apără acoperișul de scântei); șură cu grajd și colniță, cămară, colnă, cotețe, poartă scundă și gard de „cepuri” (nuiele de
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
cuptor de pâine cu „băbătie” (sistem care apără acoperișul de scântei); șură cu grajd și colniță, cămară, colnă, cotețe, poartă scundă și gard de „cepuri” (nuiele de brad împletite vertical), fântână cu cumpănă. Specifică zonei Maramureșului în sec. XVII-XVIII este gospodăria cu curte dublă (curtea casei, curtea animalelor). Casa este alcătuită din tindă, cameră de locuit, cămară, pridvor la fațadă și prisacă, pereți de lemn netencuiți în interior, cuptor cu „prichici” (ramă masivă de lemn, decorată, care mărginește vatra), fântână cu
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
roată, poartă înaltă, sculptată (în curtea casei) și gard de nuiele, colnă pentru mijloacele de transport, șură cu două grajduri, fânar cu acoperiș fix, fânar cu acoperiș mobil, coteț de porci, fântână cu cumpănă, coștei de porumb. Standarul locunței din gospodăriile țărănești a crescut la sfârșitul secolului XX atât prin inventarul îmbogățit cu mobilier de fabrică, telefon mobil, televizor color, mașină de spălat și nu de multe ori apă curentă adusă de pompă de la fântână, cât și adăugarea la construcție a
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
spălat și nu de multe ori apă curentă adusă de pompă de la fântână, cât și adăugarea la construcție a băii și a garajului pentru mașină. Creșterea gradului de comfort a fost posibil și datorită veniturilor suplimentare în bani, aduse în gospodărie prin angajarea țăranilor, sau a unora dintre membrii gospodăriei, la fabricile din orașele apropiate. Acest lucru a făcut cu putință contractarea de credite în lei aducând un aport financiar sporit gospodăriei. Este spațiul în care legătura de neam și legătura
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
de pompă de la fântână, cât și adăugarea la construcție a băii și a garajului pentru mașină. Creșterea gradului de comfort a fost posibil și datorită veniturilor suplimentare în bani, aduse în gospodărie prin angajarea țăranilor, sau a unora dintre membrii gospodăriei, la fabricile din orașele apropiate. Acest lucru a făcut cu putință contractarea de credite în lei aducând un aport financiar sporit gospodăriei. Este spațiul în care legătura de neam și legătura spirituală (de duh, suflet), consfințită prin Sfânta Căsătorie reunește
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
posibil și datorită veniturilor suplimentare în bani, aduse în gospodărie prin angajarea țăranilor, sau a unora dintre membrii gospodăriei, la fabricile din orașele apropiate. Acest lucru a făcut cu putință contractarea de credite în lei aducând un aport financiar sporit gospodăriei. Este spațiul în care legătura de neam și legătura spirituală (de duh, suflet), consfințită prin Sfânta Căsătorie reunește mentalitățile, gândirea și obiceiurile gospodarilor creând comportamente spirituale diferite, dar integrate în marele ansamblu spiritual, societatea. Conform obiceiurilor de neam și moștenirii
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
spațiul în care legătura de neam și legătura spirituală (de duh, suflet), consfințită prin Sfânta Căsătorie reunește mentalitățile, gândirea și obiceiurile gospodarilor creând comportamente spirituale diferite, dar integrate în marele ansamblu spiritual, societatea. Conform obiceiurilor de neam și moștenirii spirituale, gospodăria românească capătă valențe spirituale și materiale specifice zonelor geografice în care se situează. Geografia și clima locului de așezare au influența netăgăduit dezvoltarea gospodăriei în funcție de necesitățile ivite pe parcursul timpului. Istoria cu meandrele ei, cu luptele și viictoriile purtate, a creat
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
spirituale diferite, dar integrate în marele ansamblu spiritual, societatea. Conform obiceiurilor de neam și moștenirii spirituale, gospodăria românească capătă valențe spirituale și materiale specifice zonelor geografice în care se situează. Geografia și clima locului de așezare au influența netăgăduit dezvoltarea gospodăriei în funcție de necesitățile ivite pe parcursul timpului. Istoria cu meandrele ei, cu luptele și viictoriile purtate, a creat căi de dezvoltare specifice diferitelor perioade. Poporul român fiind de la începuturile formări sale creștin, fluxurile spirituale și evoluțiile Sfintei Biserici au modelat gândirea și
Gospodăria românească () [Corola-website/Science/307341_a_308670]
-
datoria"" (după cum scrie pe o placă de marmură amplasată pe clădirea bisericii în anul 1931). În anul 1921, în timpul starețului Pancratie Fasolă, a avut loc un mare incendiu care a ars acoperișul bisericii, casa de oaspeți și chiliile cu întreaga gospodărie, astfel încât mănăstirea era amenințată cu pustiirea. Din îndemnul și cu stăruința mitropolitului Pimen Georgescu al Moldovei (1909-1934), mănăstirea a fost refăcută între anii 1923-1931 prin munca și osârdia călugărilor, ajutați de popor și de autorități, fiind terminată reconstrucția celor distruse
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
acatistului (două dimineața și unul seara), vecernia și utrenia. Lunea, miercurea și vinerea se mănâncă odată pe zi, iar în celelalte zile de două ori pe zi. Nu se consumă niciodată carne, în afară de cea de pește. Călugării mănăstirii muncesc în gospodărie, la bucătărie, în grajd și în construcții. În apropierea mănăstirii, se află doi stâlpi de telefonie mobilă.
Mănăstirea Sfântul Mina din Roșiori () [Corola-website/Science/308509_a_309838]