25,496 matches
-
un „fundament” în patrimoniul popular al ceea ce a devenit „poporul lui Israel”, dar nu este posibil să regăsim ușor dedesubtul a tot ceea ce a adăugat tradiția pentru a celebra aceste figuri ale strămoșilor. III. Data redactării unor texte cheie Cu privire la povestirile despre strămoșii lui Israel trebuie să mai adăugăm un ultim aspect. Multe texte fundamentale din aceste capitole ale Genezei s-a demonstrat a fi tardive, adică, au fost redactate după exil. Imaginea de „pelerin” a lui Abraham care vine din
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
o parte Gn 11,28.31 și 12,1-3, se vorbește despre acest lucru doar în Gn 15,7 și în Neh 9,7, un text tardiv. Toate aceste texte sunt recente. De asemenea - și acesta este argumentul forte - celelalte povestiri despre Abraham nu fac referință la originea sa mesopotamiană. Abraham trăiește în țara Canaanului ca și cum ar fi a sa. Nu este considerat un străin și nu se comportă ca un străin. Trăiește mai degrabă ca un nomad ce se mută
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
comportă ca un străin. Trăiește mai degrabă ca un nomad ce se mută cu turmele sale după necesități. Când vine seceta (Gn 12,10), nu se întoarce „acasă”, spre Mesopotamia, ci coboară în Egipt (12,10-20) sau în Filisteea (20). Povestirea din Gn 24, în care slujitorul lui Abraham se întoarce la Haran pentru a găsi o soție pentru Isaac este un text tardiv. Textul utilizează apelativul divin „Dumnezeul cerului” (24,7) pe care îl regăsim în edictul lui Cirus (2Cr
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
reîntoarcerea în pământul său, țara Canaanului. Ideea de „reîntoarcere” este unul dintre „firele roșii” din ciclul lui Iacob (31,3.13; 32,10; 33,18). Mare parte din aceste texte sunt recente. Aceste puține observații bazate pe elemente răspândite în povestirile despre Abraham (Gn 12-25) și Iacob (Gn 25-35) arată suficient că figurile acestor doi patriarhi sunt până la un anumit punct rodul reinterpretării și reactualizării textelor mai vechi pentru a răspunde preocupărilor comunității postexilice, întoarsă la Ierusalim după terminarea exilului în jurul
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
să fim prudenți când căutăm o legătură posibilă dintre textele biblice despre patriarhi și mișcările de populații între Nordul Mesopotamiei și Siria sau țara Canaanului spre anul 1800 sau 1700 î.C., datare propusă uneori pentru epoca patriarhală. IV. Intenția povestirilor 1. „Legende” și personaje „legendare” Cazul povestirilor patriarhale este asemănător cu cel al legendelor. Personajele legendelor nu sunt neapărat legendare sau „inventate” pentru simplul fapt că apar în legende. Dar, mult din ceea ce se povestește în legende este cu adevărat
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
posibilă dintre textele biblice despre patriarhi și mișcările de populații între Nordul Mesopotamiei și Siria sau țara Canaanului spre anul 1800 sau 1700 î.C., datare propusă uneori pentru epoca patriarhală. IV. Intenția povestirilor 1. „Legende” și personaje „legendare” Cazul povestirilor patriarhale este asemănător cu cel al legendelor. Personajele legendelor nu sunt neapărat legendare sau „inventate” pentru simplul fapt că apar în legende. Dar, mult din ceea ce se povestește în legende este cu adevărat „legendar” și e dificil, ba chiar în
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
lor intenție nu e tocmai de a ne „informa” asupra istoriei - despre „ceea ce s-a întâmplat cu adevărat” -, ci vor mai degrabă să „formeze” conștiința religioasă a unui popor. Acest al doilea scop nu exclude nicidecum prezența elementelor istorice din povestiri. Modul de a povesti este însă diferit pentru că ceea ce îl interesează pe povestitor nu este doar sau în principal obiectivitatea datelor, ci semnificația evenimentelor pentru destinatarii săi, iar mijloacele utilizate pentru compunerea povestirilor sunt alese în funcție de acest scop. 3. De ce
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
nu exclude nicidecum prezența elementelor istorice din povestiri. Modul de a povesti este însă diferit pentru că ceea ce îl interesează pe povestitor nu este doar sau în principal obiectivitatea datelor, ci semnificația evenimentelor pentru destinatarii săi, iar mijloacele utilizate pentru compunerea povestirilor sunt alese în funcție de acest scop. 3. De ce să vorbească despre strămoșii lui Israel? Scopul primar al povestirilor despre strămoșii lui Israel este dublu. Pe de o parte, vor să definească poporul pornind de la o „genealogie”. În mentalitatea populară care reflectă
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
îl interesează pe povestitor nu este doar sau în principal obiectivitatea datelor, ci semnificația evenimentelor pentru destinatarii săi, iar mijloacele utilizate pentru compunerea povestirilor sunt alese în funcție de acest scop. 3. De ce să vorbească despre strămoșii lui Israel? Scopul primar al povestirilor despre strămoșii lui Israel este dublu. Pe de o parte, vor să definească poporul pornind de la o „genealogie”. În mentalitatea populară care reflectă acest fel de povestiri, exista un mod simplu dar eficient pentru a afirma identitatea poporului: israeliții se
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
acest scop. 3. De ce să vorbească despre strămoșii lui Israel? Scopul primar al povestirilor despre strămoșii lui Israel este dublu. Pe de o parte, vor să definească poporul pornind de la o „genealogie”. În mentalitatea populară care reflectă acest fel de povestiri, exista un mod simplu dar eficient pentru a afirma identitatea poporului: israeliții se deosebesc de popoarele vecine, precum amoniții, moabiții, filistenii, ismaeliții, arameenii și edomiții, pentru că au strămoși diferiți. Pe de altă parte, această „genealogie” stă la baza unor „drepturi
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
unor „drepturi fundamentale”, precum dreptul asupra pământului. Numai urmașii lui Abraham, Isaac și Iacob au dreptul la țara Canaanului și la celelalte binecuvântări promise de Dumnezeu acestor strămoși, și nu altor membri ai familiilor lor. Alături de aceste aspecte de bază, povestirile au câteodată o dimensiune „paradigmatică” sau „exemplară”. Strămoșii sunt descriși ca modele de urmat. Acest lucru este valabil în special pentru Abraham dar și, în parte, pentru Iacob. Abraham este un model de credință, de încredere și de ascultare (vezi
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
aceste „isprăvi” sunt moralmente discutabile. Mai mult decât dorința explicită de a compila o arhivă istorică despre originile poporului ales, aceasta e intenția care i-a condus pe redactori în scrierea relatărilor patriarhale. Cu mare probabilitate, ultima redactare a acestor povestiri este postexilică, când Israel nu mai avea o țară sa. Conform teologiei clasice a Deuteronomului, Israel și-a pierdut țara pentru că nu a împlinit legea și a „rupt” alianța cu Dumnezeul său (cf. Dt 28). Cauza exilului este infidelitatea lui
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
clasice a Deuteronomului, Israel și-a pierdut țara pentru că nu a împlinit legea și a „rupt” alianța cu Dumnezeul său (cf. Dt 28). Cauza exilului este infidelitatea lui Israel (cf. 2Rg 17). Mai rămâne vreo speranță pentru Israel? Da, răspund povestirile patriarhale (în redactarea lor finală), pentru că promisiunea țării este legată de o alianță mai „veche” decât cea de pe Sinai sau de pe Horeb, alianță condiționată de împlinirea legii. Conform relatărilor patriarhale, promisiunea țării este legată de o alianță unilaterală și necondiționată
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Exod (1,1; cf. 12,37). Dar e dificil de stabilit o legătură între acestea și folosirea sclavilor evrei la construirea lor. Despre acest lucru nu s-a găsit nicio dovadă sigură. IV. Plăgile Egiptului (Ex 7-12) Fenomenele descrise în povestirea biblică a plăgilor Egiptului sunt obișnuite în Egipt. De exemplu, se poate - sau se putea înainte de construirea digului Asuan - observa în fiecare an, primăvara, apa schimbându-se în sânge când Nilul, mărit datorită ploilor căzute în Africa centrală, transportă argilă
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
an, primăvara, apa schimbându-se în sânge când Nilul, mărit datorită ploilor căzute în Africa centrală, transportă argilă roșie. Broaștele, țânțarii, muștele, lăcustele, bolile și epidemiile erau fenomene obișnuite în Antichitate. Numai grindina este un fenomen foarte rar în Egipt. Povestirea biblică dedică acestei plăgi mult spațiu, tocmai pentru că este neobișnuită, însă nu imposibilă (Ex 9,13-35). Plaga întunericului (Ex 10,21-27) se explică destul de ușor printr-o furtună de nisip. Moartea întâilor născuți, inclusiv ai animalelor, dacă toți au murit
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
se explică destul de ușor printr-o furtună de nisip. Moartea întâilor născuți, inclusiv ai animalelor, dacă toți au murit în aceeași noapte, se explică mai greu. Desigur, trebuie să luăm în considerație limbajul hiperbolic al narațiunii. Pe de altă parte, povestirea a cunoscut probabil o dezvoltare. Un text ca Ex 4,23 anunță doar moartea întâiului născut al faraonului. Povestirea din Ex 12 este probabil o amplificare plecând de la această primă sursă tradițională. Unii cercetători adaugă că există o boală specifică
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
în aceeași noapte, se explică mai greu. Desigur, trebuie să luăm în considerație limbajul hiperbolic al narațiunii. Pe de altă parte, povestirea a cunoscut probabil o dezvoltare. Un text ca Ex 4,23 anunță doar moartea întâiului născut al faraonului. Povestirea din Ex 12 este probabil o amplificare plecând de la această primă sursă tradițională. Unii cercetători adaugă că există o boală specifică ce îi lovește doar pe primii născuți. Toate aceste observații arată precaritatea cercetării strict istorice a plăgilor Egiptului. Tentativele
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
descrise sunt prea obișnuite sau prezentate prea generic pentru a putea fi individualizate cu rigoarea pe care o cere o cercetare istorică serioasă. Și aici istoricul onest recunoaște că a ajuns în fața unei probabilități, nu a unei certitudini. În realitate, povestirea conține un element unic ce nu este chiar de ordin „istoric”, adică nu face parte din simpla cronică, seacă, a evenimentelor. Acest element este reflecția asupra puterii lui Yhwh, Domnul lui Israel, chiar și în Egipt. Cu alte cuvinte, Dumnezeul
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
reflecția asupra puterii lui Yhwh, Domnul lui Israel, chiar și în Egipt. Cu alte cuvinte, Dumnezeul lui Israel demonstrează că este adevăratul suveran al Egiptului și că are o putere „superioară” faraonului pentru că aparține unei alte ordini. Din acest motiv, povestirea biblică a ales un „gen literar” mai potrivit să transmită mesajul credinței, diferit de simplul raport. Nu s-a mulțumit cu informații seci și neutre despre ceea ce s-a întâmplat. Acest lucru complică poate sarcina istoricului, dar o ușurează pe
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
potrivit să transmită mesajul credinței, diferit de simplul raport. Nu s-a mulțumit cu informații seci și neutre despre ceea ce s-a întâmplat. Acest lucru complică poate sarcina istoricului, dar o ușurează pe cea a celui care-i caută „sensul”: povestirea plăgilor Egiptului scoate în relief în special aspectul „semnificativ” al lucrurilor. În acest fel îl invită liber pe cititor la reflecție și nu se limitează doar să-l informeze despre evenimente „senzaționale”. Prin această modalitate de reflecție teologică putem înțelege
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
special aspectul „semnificativ” al lucrurilor. În acest fel îl invită liber pe cititor la reflecție și nu se limitează doar să-l informeze despre evenimente „senzaționale”. Prin această modalitate de reflecție teologică putem înțelege caracterul „miraculos” al plăgilor Egiptului. Scopul povestirilor nu e să prezinte aceste fenomene ca neobișnuite și natural inexplicabile. Din contra, este să demonstreze că numai Dumnezeu, și numai Dumnezeul lui Israel, este stăpânul naturii. Nici faraonul și nici magii săi nu sunt capabili să poruncească Nilului, insectelor
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
mai normală decât viața. Primul miracol este faptul că există o lume populată de ființe vii. Pentru antici orice fenomen natural este așadar un miracol pentru că nimic nu se întâmplă fără intervenția lui Dumnezeu în natură și în lumea oamenilor. Povestirea biblică vrea să demonstreze acest adevăr esențial cu mijloacele literare pe care le are la dispoziție. Nu trebuie să ne mirăm dacă astăzi putem „explica” în acest mod destul de simplu plăgile Egiptului. În sfârșit, trebuie să notăm că autorul biblic
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
esențial cu mijloacele literare pe care le are la dispoziție. Nu trebuie să ne mirăm dacă astăzi putem „explica” în acest mod destul de simplu plăgile Egiptului. În sfârșit, trebuie să notăm că autorul biblic a reușit să ambienteze destul de bine povestirea sa în lumea egipteană. După cum am afirmat, toate plăgile sunt fenomene cunoscute în Egipt și tipice acestei țări. Iar când un fenomen este rar, ca în cazul grindinei, autorul îl subliniază în mod expres. V. Ieșirea din Egipt și trecerea
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
expres. V. Ieșirea din Egipt și trecerea mării (Ex 13-15) 1. Papirusul Anastasi V și alte documente Nici în cazul ieșirii din Egipt și al trecerii mării situația istoricului nu se schimbă mult. Cu privire la trecerea Mării Roșii există totuși o povestire asemănătoare într-un document egiptean, papirusul Anastasi V. El conține un raport al unui oficial de la frontiera dintre Egipt și pustiul Sinai despre un eveniment întâmplat în timpul serviciului său. Egiptul instalase puncte de observație la frontiera de est a țării
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
construit de faraon cu acest scop. El va fi primit în deșert de un șeic pe care îl întâlnise mai înainte în Egipt. 2. Lipsa documentației și motivele sale Aceste detalii ne permit să dăm elemente de bază mai concrete povestirii trecerii mării, noaptea (Ex 14,20.21.24.27). Cu mare probabilitate, „marea” despre care vorbește textul ar fi mai degrabă unul dintre lacurile istmului Suez decât Marea Roșie. Însă orice încercare de a preciza mai exact data exodului rămâne fără
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]