25,611 matches
-
pentru acest serviciu, iar un anumit procent susține locurile de muncă a persoanelor cu dizabilități care lucrează în atelierile protejate ale fundației, pentru că produsele și serviciile realizate de către aceștia să fie competitive pe piață. Printre avantajele colaborării cu o unitate protejată autorizată se numără și posibilitatea de a utiliza pentru nevoile companiei, un capitol de buget care, de cele mai multe ori, se transformă într-o taxa plătită la bugetul de stat, pentru neangajare de persoane cu dizabilități. Ne referim la obligația stabilită
Util deco () [Corola-website/Science/336521_a_337850]
-
cu dizabilități. Acești angajatori sunt obligați să plăteasă la bugetul de stat, o taxă pe handicap (jumătate din salariul minim brut pe economie x numărul de persoane cu dizabilități care trebuiau angajate) sau să cumpere produse și servicii de la unități protejate autorizate, care sunt angajatori de persoane cu dizabilități. De asemenea, legea achizițiilor publice -OUG 34/2006, art. 43, dă dreptul autorităților contractante să achiziționeze produse și servicii de la unități protejate, prin bifarea în caietul de sarcini a rubricii CONTRACT REZERVAT
Util deco () [Corola-website/Science/336521_a_337850]
-
trebuiau angajate) sau să cumpere produse și servicii de la unități protejate autorizate, care sunt angajatori de persoane cu dizabilități. De asemenea, legea achizițiilor publice -OUG 34/2006, art. 43, dă dreptul autorităților contractante să achiziționeze produse și servicii de la unități protejate, prin bifarea în caietul de sarcini a rubricii CONTRACT REZERVAT, oferind posibilitatea ofertării doar acestor tipuri de instituții. În luna septembrie 2013, modelul de angajare protejată Util Deco a fost recunoscut și publicat ca model de bună practică pe site
Util deco () [Corola-website/Science/336521_a_337850]
-
2006, art. 43, dă dreptul autorităților contractante să achiziționeze produse și servicii de la unități protejate, prin bifarea în caietul de sarcini a rubricii CONTRACT REZERVAT, oferind posibilitatea ofertării doar acestor tipuri de instituții. În luna septembrie 2013, modelul de angajare protejată Util Deco a fost recunoscut și publicat ca model de bună practică pe site-ul Comisiei Europene la secțiunea Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune (singurul model de bună practică din România).
Util deco () [Corola-website/Science/336521_a_337850]
-
Munții Apuseni - Vlădeasa este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Albă, Bihor și Cluj. Aria naturală ocupă extremitatea nord-vestică a județului Albă (teritoriile administrative ale comunelor Albac, Arieșeni, Gardă de Sus, Horea și Scărișoara), cea sud-estică a
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România). Acesta se întinde pe o suprafață de 93.082 hectare și include ariile protejate: Parcul Natural Apuseni, Avenul Borțigului, Complexul Carstic din Valea Ponorului, Cheile Albacului, Cheile Gârdișoarei, Cheile Ordâncușei, Fâneața Izvoarelor Crișul Pietros, Groapă de la Bârsa, Groapă Ruginoasa, Izbucul Tăuzului, Izbucul Cotețul Dobreștilor, Izbucul Matisești, Molhașul Mare de la Izbuc, Piatra Bulzului, Pietrele Galbenei
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
Peșteră Mare de pe Valea Firei, Peșteră Scărișoara, Peșteră Ghețarul de la Vârtop, Peșteră din Piatră Ponorului, Peșteră Coiba Mare, Pietrele Boghii, Poiana Florilor, Platoul Carstic Padiș, Platoul Carstic Lumea Pierdută, Valea Galbenei, Valea Sighiștelului, Vârful Buteasa și Vârful Biserică Moțului. Aria protejată (încadrată în bioregiunea alpina a Munților Apuseni, grupa montană ce aparține lanțului carpatic al Occidentalilor) reprezintă o zonă muntoasă cu forme de relief diversificate: vârfuri (Biserică Moțului), abrupturi stâncoase (Pietrele Galbenei, Pietrele Albe), chei, văii (Valea Sighiștelului, Valea Galbenei), doline
Munții Apuseni - Vlădeasa (sit SPA) () [Corola-website/Science/333506_a_334835]
-
domenii mutabile, de exemplu, Tablouri, care sunt trecute din afara clasei în timpul fazei de construcție, clasa are nevoie pentru a face o copie defensivă, a elementelor pentru a se asigura că nici un alt obiect din afara încă mai pot modifica datele. Trebuie protejat clase de așteptare cod. Să presupunem că Prefixul telefonic va face tot posibilul pentru a schimba datele într-un mod pe care nu l-am aștepta. În timp ce acest lucru este valabil mai ales în cazul de date imuabile, este, de
Concurența în Java () [Corola-website/Science/329999_a_331328]
-
Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 7,40 de hectare. Aria protejată "Tăul fără fund" este inclusă în situl Natura 2000 - "Băgău" și reprezintă o arie naturală de interes peisagistic (ochiuri de apă, lacul și zona împrejmuitoare, turbării) ce
Tăul fără fund de la Băgău () [Corola-website/Science/330004_a_331333]
-
martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 7,40 de hectare. Aria protejată "Tăul fără fund" este inclusă în situl Natura 2000 - "Băgău" și reprezintă o arie naturală de interes peisagistic (ochiuri de apă, lacul și zona împrejmuitoare, turbării) ce adăpostește floră și faună specifică mlaștinilor. În arealul rezervației este semnalată prezența mai
Tăul fără fund de la Băgău () [Corola-website/Science/330004_a_331333]
-
Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), păducel ("Crataegus monogyna"), roua-cerului ("Drosera rotundifolia") sau moșișoare ("Liparis loeselii"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Tăul fără fund de la Băgău () [Corola-website/Science/330004_a_331333]
-
Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr. 5 din 6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 20 de hectare. Aria protejată este inclusă în situl Natura 2000 - ", Cibului și Măzii" și reprezintă o formațiune de tip chei (stâncării, abrupturi) săpate în calcare (atribuite perioadei jurasicului superior) de apele văii
Cheile Glodului () [Corola-website/Science/330010_a_331339]
-
6 martie 2000" publicată în Monitorul Oficial al României Nr. 152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate) și se întinde pe o suprafață de 20 de hectare. Aria protejată este inclusă în situl Natura 2000 - ", Cibului și Măzii" și reprezintă o formațiune de tip chei (stâncării, abrupturi) săpate în calcare (atribuite perioadei jurasicului superior) de apele văii Ardeului (afluent de stânga al râului Geoagiu), izvoare, izbucuri, pajiști și fânețe
Cheile Glodului () [Corola-website/Science/330010_a_331339]
-
stânga al râului Geoagiu), izvoare, izbucuri, pajiști și fânețe, ce adăpostesc o gamă floristică variată, constituită din arbori, arbusti și specii ierboase. În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Cheile Glodului () [Corola-website/Science/330010_a_331339]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Brașov. Aria naturală se află în partea sud-estică a județului Brașov, pe teritoriul administrativ sud-estic al orașului Săcele (în sudul satului Tărlungeni) și este străbătută de drumul național DN1A, care leagă
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
străbătută de drumul național DN1A, care leagă municipiul Brașov de satul Cheia, Prahova. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 181 hectare. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (pășuni, păduri de foioase) montană (aflată la poalele Ciucașului
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 181 hectare. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (pășuni, păduri de foioase) montană (aflată la poalele Ciucașului, grupă muntoasă ce aparține Carpaților de Curbură) încadrată în bioregiunea alpină a Carpaților Orientali. Aceasta se întinde de-a lungul văii Tărlungului (afluent de de stânga al
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
Bistreț este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în județul Dolj, pe teritoriile administrative ale comunelor Bistreț și Cârna. Aria naturală se află în extremitatea central-sudică a județului Dolj (în Lunca Dunării), în imediata apropiere de drumul național DN55A, care leagă
Bistreț (sit SPA) () [Corola-website/Science/330025_a_331354]
-
în România) și se întinde pe o suprafață de 1.916 hectare, pe suprafața teritorială a sitului aflându-se și Lacul Bistreț. Situl Bistreț (începând din iulie 2012) este protejat prin "Convenția Ramsar" ca zonă umedă de importanță internațională . Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică continentală) reprezintă o zonă naturală (lacuri, râuri, mlaștini, turbării, pajiști) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege), aflate pe coridorul
Bistreț (sit SPA) () [Corola-website/Science/330025_a_331354]
-
Bucșani este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în județul Dâmbovița, pe teritoriul administrativ al comunei Bucșani. Aria naturală se află în partea central-estică a județului Dâmbovița, pe teritoriul nord-estic al satului Bucșani și cel sud-vestic al localității I.L. Caragiale, în apropierea drumului național DN72
Bucșani (sit SCI) () [Corola-website/Science/330026_a_331355]
-
I.L. Caragiale, în apropierea drumului național DN72, care leagă municipiul Târgoviște de Ploiești. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 513 hectare. Pe teritoriul sitului (în "Pădurea Neagră") se află o rezervație de zimbri europeni din specia
Bucșani (sit SCI) () [Corola-website/Science/330026_a_331355]
-
importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 513 hectare. Pe teritoriul sitului (în "Pădurea Neagră") se află o rezervație de zimbri europeni din specia "Bison bonasus". Aria protejată reprezintă o zonă depresionara (încadrată în regiune bioegeografică continentală) ce adăpostește păduri de foioase cu specii arboricole de stejar ("Quercus robur") și carpen ("Carpinus betulus"), care vegetează în asociere cu jugastru ("Acer campestre"), tei pucios ("Tilia cordata") și frasin ("Fraxinus
Bucșani (sit SCI) () [Corola-website/Science/330026_a_331355]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată la limita sud-estică a Transilvaniei cu Muntenia, în județul Prahova. Aria naturală se află în extremitatea nordică a județului Prahova (la limita teritorială cu județul Brașov), pe teritoriul administrativ al comunei Valea Doftanei, în
Pădurea Glodeasa () [Corola-website/Science/330465_a_331794]
-
pe teritoriul administrativ al comunei Valea Doftanei, în partea nordică a satului Trăisteni. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 544 hectare. Situl reprezintă o zonă împădurită (pădure seculară virgină de brad și fag) încadrată în bioregiune
Pădurea Glodeasa () [Corola-website/Science/330465_a_331794]
-
sitului se află mai multe specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Printre speciile faunistice protejate aflate în arealul sitului se află: ursul brun ("Ursus arctos", ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata") și tritonul carpatic ("Triturus montandoni"), toate aflate pe lista roșie a IUCN, căprioară ("Capreolus capreolus") sau pisică sălbatică cretană ("Felis silvestris cretensis"), precum și
Pădurea Glodeasa () [Corola-website/Science/330465_a_331794]