25,868 matches
-
crede că realitatea nu este adevărată. Toți legiuitorii pleacă de la considerația că realitatea nu este definită, nu este conturată și nici fericită. Această realitate trebuiește prefăcută prin măsurile conducătorilor politici. Nu este om care să nu găsească că realitatea e rea. Și atunci vine reacțiunea menită a găsi mijloace de reformă. Aceste mijloace stau în cutele viitorului de unde doctrinarul politic are misiunea de a le desprinde. Aceasta face să apară încrederea în viitor. Pesimism pentru prezent și încredere pentru viitor. Răul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
se adaugă încrederea caldă în viitor. Raportul acesta dintre real și ideal este observat de toți și formează obiectul preocupărilor tuturor conducătorilor politici. După acest criteriu putem clasa diferitele acțiuni politice în trei categorii: 1. Prima crede că realitatea este rea de la natură, omul este însă bun; în locul formulei homo homini lupus Rousseau vine să vorbească de această bonté naturelle. Societatea este rea. Cine este vinovat? Vinovată este reaua organizare a societății. Urmează de aici că ea trebuie înlăturată. Dar cum
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
politici. După acest criteriu putem clasa diferitele acțiuni politice în trei categorii: 1. Prima crede că realitatea este rea de la natură, omul este însă bun; în locul formulei homo homini lupus Rousseau vine să vorbească de această bonté naturelle. Societatea este rea. Cine este vinovat? Vinovată este reaua organizare a societății. Urmează de aici că ea trebuie înlăturată. Dar cum? Și ce anume vom pune în locul organizației actuale? Răspunsul este clar. Doctrinarii din această categorie sunt de părere că este nevoie mai
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
diferitele acțiuni politice în trei categorii: 1. Prima crede că realitatea este rea de la natură, omul este însă bun; în locul formulei homo homini lupus Rousseau vine să vorbească de această bonté naturelle. Societatea este rea. Cine este vinovat? Vinovată este reaua organizare a societății. Urmează de aici că ea trebuie înlăturată. Dar cum? Și ce anume vom pune în locul organizației actuale? Răspunsul este clar. Doctrinarii din această categorie sunt de părere că este nevoie mai întâi de un model. Facem acest
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
centrată pe sărăcia extremă, Manuela Stănculescu afirmă: „Cel mai frecvent însă, istoriile individuale vorbesc despre traiectorii «normale» de viață - o școală, o slujbă, căsătorie și copii, mici probleme «ca în orice familie», obținerea unei locuințe, perioade mai bune sau mai rele, dar într-un interval de variație relativ restrâns, «ca toată lumea» - până la apariția unui eveniment distructiv care a schimbat complet situația și pare să atragă «tot felul de nenorociri, că un necaz nu vine niciodată singur»” (2004, 45). De asemenea, nici
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
septembrie 1781 (Arhivele Statului București, Episcopia Argeș XXII/25) - Apud Dubău, D., Op. cit., 23. Apare în documente abia la începutul secolului XIX (Dubău, D., Op. cit., p. 24). Patronimul Buliga derivă din termenul „buligaie” - numele unei păsări, iar „bula” este „haină rea, zdrențuită”, dar mai înseamnă și „turcoaică” (Iordan, I., Op. cit.). Preotul pensionar Vasile A. Dumitru afirmă că denumirea satului provine de la regionalismul „dudești” cu sensul de bălării (dudău = cucută). După tradiția locului, cei dintâi locuitori ce „au bătut parul” localității Dudești
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
au trecut printr-un permanent proces de „democratizare“, ajungând un fel de mâncare accesibil, ieftin. Din nefericire, acest proces a dus și la apariția unor monștri culinari precum „bogacii“, descriși de I.A. Bassarabescu ca „respingătoare prăjituri ale săracilor“: „Gurile rele povesteau că în compoziția lor intră toate rămășițele din ajun: resturi de covrigi uscați, de plăcintă cu carne și brânză, de brânzoaice mucegăite ș.a. Erau bine frământate la un loc de mâini îndoielnice, dar viguroase, ce izbuteau să scoată din
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
nici n-ar pune, țiind aceasta de mare păcat. Vita te hrănește, cu boul lucrezi și să te înavuțești și încă s-o mănânci?! În Horecea, de demult, când vedeau pe cineva mâncând carne de vită, ziceau că e liftă rea. În Mihalcea, au greață de carne de vită, mai bine postesc. Tot astfel și-n Moldova, spun că dacă-i mănâncă laptele, și carnea să i o mănânce?!“ „Temelia hranei țărănești“, mămăliga (asupra căreia vom reveni în paginile următoare), este
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
hotarele Indiei, în timp ce buddhismul prin caracterul său tolerant și mai moderat, s-a răspândit în peste jumătate din continentul asiatic. Apoi, Mahăvīra susținea doctrina karmavăda, despre eficacitatea actului, în timp ce Buddha nega valoarea faptei, idealul constând în îndepărtarea oricărei karme, atât rele cât și bune. Spre deosebire de buddhism, jainismul n-a început printr-o acțiune de propovăduire a lui Mahăvīra. Acesta nu era decât ultimul dintr-un șir legendar de Tirthaṃkara-și, literal „făcători de vad”, altfel spus „înaintemergători”, „vestitori ai eliberării”. Ultimul dintre
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
fel de organism psihocorporal care se atașează de suflet și îl obligă să transmigreze. Actul în sine, care declanșează penetrarea sufletului de către substanța karmică, determină automat și felul acesteia. În acest mod, faptele bune produc substanța karmică pozitivă, pe când faptele rele și egoiste cauzează substanța karmică negativă. Orice act atrage după sine crearea unei noi „materii karmice”. Eliberarea (mokșa) nu se poate obține decât prin încetarea oricărui contact cu materia, adică prin anihilarea acelui karman deja acumulat și prin oprirea oricărui
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
frecvent și în număr mare; să discute și apoi să se despartă în pace; să nu promulge noi reguli și să nu le anuleze pe cele existente, dar să procedeze în acord cu codul disciplinei (vinaya); să nu aibă amici răi; să cultive virtutea, concentrarea și înțelepciunea; să fie competenți în studiu; să manifeste bunătate în cuvinte, în fapte și în gândire, atât în public cât și în particular. În privința femeilor, călugării trebuie să fie prudenți și să nu caute să
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
care își dispută imperiul. Asistat de armata sa de demoni, Măra se repede la Gautama cu foc și cu tenebre, cu ploi de nisip fierbinte și cenușă. Lalitavistara (381-431) zugrăvește oastea lui Măra în culorile cele mai hidoase: Răkșași (duhuri rele în mitologia vedică, care locuiesc în cimitire și poduri și devorează cadavre sau oameni vii) cu forme monstruoase și fără nume, caractere umane alterate și deformate, figuri de animale de neînchipuit sau grotești, alcătuiesc toate sluțeniile și toate himerele înspăimântătoare
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Vârful Rarău (1651m), Pietrele Doamnei (1634 m), Piatra Zimbrului (1627 m), Piatra Șoimului (1470 m) și Colții Tihăraei spre Vest; Popii (Popchii) Rarăului (1628 m) aproximativ în centrul p platoului; spre Est și Sud-Vest, Vârful Todirescu (1487 m) și Arșița Rea (1324 m). Microrelieful abruptului are un aspect ruiniform cu turnuri și piramide, clențuri, pereți și ho hornuri verticale. Masivul Rarău se integrează în peisajul Bucovinei printr-un relief semeț, generat pe seama dolomitelor și a insulelor de calcar tithonic, din care
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
culturale care, de obicei, derivă din teme sau subiecte filosofice mai ample și care sunt o parte a mediului cultural. Valorile au un caracter evaluativ și normativ, ele informează un membru al unei culturi despre ceea ce se consideră a fi rău sau bun, drept sau nedrept, adevărat sau fals, pozitiv sau negativ, plăcut sau neplăcut etc. Valorile culturale ghidează percepțiile și comportamentele indivizilor. Acestea nu sunt universale, ci sunt însușite prin procesele de învățare culturală. Există mii de valori în fiecare
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
William Haviland arată că normele, înțelese ca "standarde care definesc ceea ce e normal sunt determinate de cultura însăși" (1987). Autorul oferă exemplul culturii populației Aymara din Anzii bolivieni, care interzice sinuciderea, dar o acceptă atunci când individul e posedat de "spirite rele" care nu pot fi exorcizate, în care caz sinuciderea e o alternativă rezonabilă și dezirabilă. Conținutul normativ al valorilor este subliniat și de L. A. Sarbaugh (1979), care definește normele culturale ca "standarde pentru convingeri și comportamente care se dezvoltă în
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
important decât "a face"; pentru vestici este mai important "a face"; Linear și Ciclic: pentru estici ciclul existenței înseamnă naștere viață moarte renaștere; pentru vestici nu există renaștere după moarte; Bun și Rău: în toate culturile oamenii sunt considerați buni, răi sau un amestec din cele două; Fatalism și Control: esticii sunt dominați de fatalism, cred că tot ceea ce se întâmplă e dincolo de puterea de control a unei persoane; vesticii au convingerea că sunt stăpânii propriului destin. Concepția despre lume se
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
folosită, în mod abuziv, în sensul de a argumenta clivajul ideologic între dreapta și stînga. Mai mult decît atît, la un moment dat a devenit un soi de criteriu conform căruia se putea distinge o națiune bună de o națiune rea. Națiunii în stil francez, redefinită de către Renan i s-a opus cea în stil german, născocită de Herder. Dacă francezii, îndoctrinați de ideologia naționalistă, au neglijat imperativul responsabilității, la germani, dimpotrivă, acesta era supralicitat: într-un fel foarte simplu s-
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
se lovește de critica adepților unui "istoricism" care postulează că "orice idee este determinată de timpul său și că nici una nu are realitate transistorică"390. Trecutul ni se relevă astfel fie ininteligibil, fie guvernat de un context în cel mai rău caz descifrabil, dar fără legătură cu prezentul zilelor noastre. Și în acest caz, totuși, trebuie să înțelegem că avertismentul vizează mai ales istoria gîndirii și a valorilor, în măsura în care aceasta consideră drept "decisivă existența unei dependențe a oricărei filozofii față de situația
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Chateaubriand la Mallarmé. Antologie de critică literară franceză, tr., îngr. și pref. Perpessicius, postfața edit., Cluj-Napoca, 1976. Traduceri: Piero Gadda Conti, Gagliarda sau Asediul insulei Capri, București, 1943; Giovanni Verga, Familia Malavoglia, București, 1955 (în colaborare cu Nina Façon); Domenico Rea, Regele și lustragiul, București, 1967; Mario Ruffini, Biblioteca stolnicului Constantin Cantacuzino, pref. Virgil Cândea, București, 1973 (în colaborare cu Titus Pârvulescu); Carlo Collodi, Pinocchio, cu ilustrații de Val Munteanu, București, 1975. Repere bibliografice: Mircea Braga, „Carnet inactual”, TR, 1970, 38
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288652_a_289981]
-
1981, p. 55. footnote>. În același gând este și Clement Alexandrinul care scrie. Când Domnul spune: Iar când vă vor prigoni în cetatea aceasta, fugiți în cealaltă» (Mt. 10, 23), nu dă sfatul să fugim de prigoană, pentru că ar fi rea, nici nu dă această poruncă pentru a evita prigoana, că ne-am teme de moarte, ci vrea ca noi să nu fim pricină prigoanei, să nu provocăm prigoana, să nu fim noi cauza prigonirii noastre și nici complici prigonitorului și
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
care să pot face o vizită -, pentru aceia exilul a Însemnat o rană a sufletului, care s-a vindecat, desigur, mai greu sau mai ușor, după caz, dar care a Întreținut multă vreme imaginea țării pierdute. Fie pîinea cît de rea.... Celebrul vers „fie pîinea cît de rea, tot mai bine În țara ta” este inexact și Înșelător. Cei care s-au străduit să scape de pîinea rea din România comunistă o făcuseră din disperare și, deseori, privind spre miraje de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
aceia exilul a Însemnat o rană a sufletului, care s-a vindecat, desigur, mai greu sau mai ușor, după caz, dar care a Întreținut multă vreme imaginea țării pierdute. Fie pîinea cît de rea.... Celebrul vers „fie pîinea cît de rea, tot mai bine În țara ta” este inexact și Înșelător. Cei care s-au străduit să scape de pîinea rea din România comunistă o făcuseră din disperare și, deseori, privind spre miraje de care În cele din urmă nu au
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dar care a Întreținut multă vreme imaginea țării pierdute. Fie pîinea cît de rea.... Celebrul vers „fie pîinea cît de rea, tot mai bine În țara ta” este inexact și Înșelător. Cei care s-au străduit să scape de pîinea rea din România comunistă o făcuseră din disperare și, deseori, privind spre miraje de care În cele din urmă nu au avut parte. Unii și-au găsit locul În țările de azil, mai greu dacă nu știau limba și n-aveau
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Început, nu existau birouri editoriale. De asemenea, Întîlnirile erau tot atîtea prilejuri de a căuta soluții pentru implicarea intelectualilor din exil Întru eliberarea României și era Încurajată creația literară În limba română, căci, așa cum spunea Monica Lovinescu „mai buni, mai răi, mai vedeam ce făceam, ce am mai scris”. Nu este Întîmplător faptul că primul cenaclu literar din exil a luat naștere din inițiativa lui Mircea Eliade ca urmare a Întîlnirilor de la cafeneaua „Corona”. Prin extinderea acestui nucleu, a fost creat
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
deportații, a fost trimisă, din bunăvoința aceluiași paznic, Înapoi În România, Împreună cu un convoi de deportați bolnavi. Astfel de dovezi de bunătate din partea rușilor nu erau singulare, așa cum Își amintesc mulți deportați. Rușii... sînt oameni buni, Înțelegi? Nu sînt oameni răi. Nu sînt un popor violent. Nu aveau un cuvînt de spus, le era frică să zică prea multe, Înțelegi?. Sau un alt deportat: Rușilor le era milă de deportați. Ca și mine, și ei aveau tot doar 700 g. de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]