26,750 matches
-
în noul spirit european, ce se impune și pe care nu putem nici să-l ignorăm, nici să-l boicotăm, nici să-i întoarcem, stupid, spatele. A gândi și acționa astfel înseamnă a nu fi integrat nici pe departe în ritmurile sincronice ale lumii contemporane. Înseamnă a rămâne până la capăt un obtuz izolaționist și antieuropean. Recenta și masiva (total necunoscută încă la noi) Histoire de la litterature europeenne. Lettres europeennes, operă realizată de o echipă de o sută cincizeci de universitari din
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
însă neapărat nevoie: Să credem că înrâurirea asupra luminării nu va fi mai puțin strălucită decât au fost în acele țări... De unde această încredere totală? Ea decurge în spiritul epocii din constatarea rece și obiectivă cu putință: existența legii și ritmului progresului, o altă idee tipic iluministă de mare răspândire în epocă. Fenomenul, observat pe plan european, subliniat între alții și de Eufrosin poteca, nu poate să nu acționeze și în țările românești cu aceeași eficiență. Lecția pe care o scoate
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
care investigau literatura postbelică din răstimpul 1944-1948: Trădarea intelectualilor și Reeducare și prigoană, apărute În primă ediție În 1992 respectiv 1993, restituire care urmărește repunerea În circuitul informării, pentru alt public, pentru altă generație de căutători ai adevărului, Într-un ritm editorial mai susținut, și a celorlalte cinci cărți despre totalitarismul literar românesc radiografiat de mine până În 1960. Nu cred că În vreo literatură estică ce a traversat experiența nefirească a realismului socialist și a etapei anterioare acesteia de politizare și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
-n țințirim dacă-nu ne mai vrea! (Ă) Menire-naltă, minunat de zilnică a poeziei! Aș vrea-asemeni celor ce mi-s dragi - să te-mplinesc cu gesturile largi și simple, ale semănătorului În mijlocul câmpiei și să-mprumut pentru măsura versurilor mele ritmul și frânt și rotund al ciocanelor grele. O, nu mai da răgaz tovarășe, poate luptător celor ce-mpiedică să prindem și să-ntindem hora Unește cântecul tău cu-al tuturora! Către soare rotește hora noastră! Către o lume Îngemănată cu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
stau nici gârbovi cu gâtul aplecat Și nu mai au privirea pierdută și umilă» Dan Deșliu (Goarnele inimii - n.n.) găsește și el nu numai că primăvara Înnoiește natura, ceea ce știau să spună și poeții pastorali În versuri parfumate săltate În ritm de menuet - ci că vremea noastră a Înnoit primăvara: «că s-au iubit acu, primăvara, Întâia oară, omul cu țaraă». Iar În poemul lui Nicolae Tăutu, (Și s-au Întors pădurile-napoi - n.n.), mirosul tare al acestui anotimp fără precedent
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
enormă și informă. (Ă). Tendința destul de proeminentă În poezia noastră, de a reinventaria și degaja tezaurul popular din ceața miturilor, l-a captivat pe Dan Deșliu și din alt punct de vedere. El se hrănește cu o strașnică poftă din ritmurile populare: «plugurile cu gliile, zâmbetul cu mistriile, flăcările cu clocotul lacrămile cu hohotul». În același cadru i se integrează și predilecția pentru limbajul ușor arhaizant, a manierei solemn patriarhale cu care se Încheie „uricele” sau cronicele. «Și felurite jivine, nesățioase
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Suzana DELCIU. - Cântec despre Stalin) Poezia realismului socialist În formă populară a dat opere de valoare În ultimii ani, semnate de Mihai Beniuc, Maria Banuș, Vlaicu Bârna, Dimitrie Corbea, Nina Cassian, Dan Deșliu și alții. De pildă versurile acestea, În ritmul Mioriței: «Iar din Răsărit/ Reazim ne-a venit Pașnice popoare/Din Soare-Răsare Inima ne-au dat/Pentru nou veleat Să ne facem viața/Cum Îi dimineața Traiul să-l trăim/ Nu În țintirim Care-i pentru voi/ Dacă vreți război
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
noiembrie 1949 s-au răspândit la noi un număr de 1175 titluri Într-un tiraj total de 13.319.000 volume. (Ă). De la primele câteva traduceri scoase de editura Partidului Comunist Român și de Cartea Rusă pe la sfârșitul anului 1944, ritmul de tipărire și de difuzare a cărții sovietice În România a crescut din ce În ce mai mult. Un singur fapt va ilustra această uriașă creștere. În patru ani, până la 1 noiembrie 1948 toate editurile au scos un număr de 487 titluri Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Absolut fals este și modul de a pune problema «versului liber», care - după articolul lui G. Dan ar fi «o formă foarte pretențioasă care pentru a fi mânuită cu succes cere, Întâi, disciplina severă a versului clasic». Autorul ignorează că ritmul și rima sunt forme adaptate la un anume conținut, că - de pildă - nu poți scrie o istorie a rimei fără a face o istorie a ideologiilor, că rima este un fenomen istoric (un filolog sovietic a arătat că pentru poeții
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Paraschivescu În poezia sa Arma virumque cano, Veronica Porumbacu În poezia Referatul ori Mihu Dragomir În bucata Momente eminesciene. A Învăța de la Eminescu nu Înseamnă a-ți Însuși În mod mecanic elementele de suprafață, formale, ale artei sale (structura strofei, ritm, rime, particularități lexicale, etc), ci marile cerințe ale laturii formative a artei sale: un bogat fond de idei exprimat printr-un stil personal, clar, concis, plastic. Se poate spune - În genere - că au studiat mai cu atenție pe clasici aceia
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care ni-l dă marea Țară a Socialismului. Romancierul deslușește semnificația acestui ajutor pe care știe să-l sublinieze ca o dimensiune esențială a realității evocate. Un suflu de Încredere, de siguranță, câștigată prin experiență, străbate prin carte, accentuează odată cu ritmul lucrărilor Însuși ritmul Înaintării noului În viață. Diferența aceasta a situațiilor pomenite este caracteristică timpului nostru - sub scutul ocrotitor al Uniunii Sovietice - toate drumurile duc spre comunism”. În Scânteia, pe aproape o pagină, Sergiu FĂRCĂȘAN 24 reține cam aceleași aspecte
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dă marea Țară a Socialismului. Romancierul deslușește semnificația acestui ajutor pe care știe să-l sublinieze ca o dimensiune esențială a realității evocate. Un suflu de Încredere, de siguranță, câștigată prin experiență, străbate prin carte, accentuează odată cu ritmul lucrărilor Însuși ritmul Înaintării noului În viață. Diferența aceasta a situațiilor pomenite este caracteristică timpului nostru - sub scutul ocrotitor al Uniunii Sovietice - toate drumurile duc spre comunism”. În Scânteia, pe aproape o pagină, Sergiu FĂRCĂȘAN 24 reține cam aceleași aspecte, accentuând pe impactul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lucrare nu sunt propriu zis rotunjite epic» - cum scrie tov. Horia Bratu În cronica lui despre „Scântei În beznă” (Viața românească, nr. 12, 1950). Iar despre fraza Întrebuințată de A.G.Vaida criticul spune că «devine uneori abruptă și nepotrivită prin ritmul ei, pentru redarea unor sentimente mai variate». Cititorul Însă se Întreabă nedumerit: Ce Însemnează o frază abruptă prin ritmul ei? (Ă) Deși H.Bratu critică unele pasaje scrise În formă de reportaj, În altă parte le aprobă (fără a aduce
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Viața românească, nr. 12, 1950). Iar despre fraza Întrebuințată de A.G.Vaida criticul spune că «devine uneori abruptă și nepotrivită prin ritmul ei, pentru redarea unor sentimente mai variate». Cititorul Însă se Întreabă nedumerit: Ce Însemnează o frază abruptă prin ritmul ei? (Ă) Deși H.Bratu critică unele pasaje scrise În formă de reportaj, În altă parte le aprobă (fără a aduce altă motivare decât că acel lucru se Întâlnește și În opera lui Tolstoi). Criticul Întrebuințează un limbaj echivoc, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tematice sunt scrise de: Cezar Baltag (Comuna de aur), Alexandru Andrițoiu (Cartea de lângă inimă), M.Banuș (Torentul), R.Boureanu (Sângele popoarelor), D.Corbea ( Nu sunt cântăreț de stele), E.Frunză (Cupa cu garoafe), Ion Gheorghe (Căile pământului), Toma George Maiorescu (Ritmuri contemporane), Leonida Neamțu (Cântecul constelației), Gheorghe Tomozei (Steaua polară), Geo Dumitrescu (Alfabet liric), Violeta Zamfirescu (Ceasul de slavă), Demostene Botez (Carnet), Rusalin Mureșan (Era incandescenței, Amiezile veacului), Meliusz Jozsef (Cât cuprind ochii), Ion Brad (Să citim cu voce tare, Mă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de act, acțiune și activitate înlesnesc înțelegerea deplasărilor în spațiu, a motricității în general, ca formă de exprimare a conștiintei sau a activității psihice. În acest context putem atribui o serie de calități mișcărilor (forța, direcția, coordonarea, precizia, expresivitatea, cursivitatea, ritmul etc.) care pot fi considerate și caracteristici definitorii ce desprind iremediabil mișcarea umană din categoria mișcărilor, în general, și o plasează în conduita conștientă a omului. Din cele prezentate rezultă că motricitatea poate constitui obiectul unei teorii care are în
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
studiul execuției celorlalți, deși informarea vizuală în aceste condiții nu este însoțită și de experiența motrică personală și ca atare, efectul este doar parțial. În ceea ce privește analizatorul auditiv, acesta este implicat în receptarea unor zgomote ce indică tempoul de alergare sau ritmul de execuție în alergările de garduri, sărituri sau aruncări. Analizatorul vestibular trimite informații referitoare la pozițiile și mișcările corpului, având rol în formarea simțului echilibrului, în probele de sărituri, aruncări și garduri. Aruncătorii și săritorii cu prăjina, trebuie să și
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
Bastian introduce termenul de chinestezie în anul 1885, subliniind importanța senzațiilor musculare în efectuarea mișcărilor, împreună cu limbajul. Prin intermediul limbajului, se preia și experiența motrică a generațiilor anterioare. De aceea, structura corectă a pașilor dintre garduri, unghiul de desprindere la sărituri, ritmul aruncării greutății nu trebuie redescoperite, ajutând la reducerea stadiului de inițiere în aceste probe. III. Învățarea cu ajutorul computerului - o perspectivă și o soluție Informatica constituie una dintre marile realizări ale științei și tehnicii contemporane și la rândul ei joacă un
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
în R1, R2, R3; tempoul folosit în cele 5 aluri; repartizarea numărului de antrenamente de vâslit, de forță și de alergare pe cele 5 trepte de intensitate. Programul poate fi extins pentru a reda și alți indicatori ai etapei, ca: ritmul în cadrul cerlor 5 intensități, distanțele folosite în repetări, încărcăturile și numărul de repetări în antrenamentele de forță, timpii de alergare etc. 4.3 Simularea pe calculator în volei În jocul de volei, incertitudinea și cunoașterea insuficientă a consecințelor posibile ale
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
românesc în ansamblul său: populația citadină a Moldovei era cea mai redusă în raport cu alte zone ale României, excepție făcând Oltenia. La începutul secolului XX, în Moldova, creșterea populației urbane era doar de cca. 5%, comparativ cu Muntenia, unde găsim un ritm de creștere de cca. 25% sau chiar cu Dobrogea, unde avem o sporire demografică de cca. 42%. Semnificația acestei lentori de creștere nu ține doar de populație, ci ține de modernizare în general. Mutațiile etnice sunt de asemenea semnificative, la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
felii consistente de viață cotidiană băcăuană, demonstrând diversitatea noii comunități la nivel social, al preocupărilor, al petrecerii timpului liber și mentalităților colective. De asemenea, demnă de reținut este și una din concluziile de forță ale autorului cu privire la Bacău și la ritmul diferit de dezvoltare și modernizare a orașului: creșterii accelerate din anii ’20 i-a urmat stagnarea din deceniul următor, rezultat al crizei economice și a schimbării priorităților atât la nivel central, cât și local. Autorul realizează, prin urmare, un demers
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
presupus faptul că Bacăul medieval - punctul central al ținutului cu același nume - nu a reușit să-și depășească statutul de mic centru administrativ, cu funcții comerciale, fiscale și judecătorești relativ importante - un fel de interfață a puterii domniei în teritoriu. Ritmul de viață al așezării era dat tocmai de aceste așezăminte ale puterii centrale și nu de localnici. Totul se rezumă la practica încasării dărilor, la posibilitatea de rezolvare a litigiilor din ținut, la întreținerea unei infrastructuri comerciale specifice locurilor „de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
târgului, monopolul vânzării vinului, cărnii și pâinii în târg”. Toate acestea au generat o viguroasă creștere demografică - în anul 1774, după criteriul numărului total de locuitori, orașul Târgu Ocna era, după Iași, al doilea ca mărime din Moldova - și un ritm al expansiunii teritoriale de 1.150%, la fel ca și în cazul orașelor Focșani, Bârlad sau Târgu Frumos. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, cu tot cu satele învecinate, orașul ajunge să măsoare aproximativ 250 de hectare. Față de nucleul vechi, vatra urbană
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Ocna avea să-și arate limitele în foarte scurt timp. De-a lungul secolului al XIX-lea, atractivitatea scăzută a economiei locale, profilul slab al sectorului industrial și, în special, concurența acerbă de pe piața europeană a sării au impus un ritm lent de creștere teritorială - doar 31,6% față de perioada anterioară - și chiar o pantă descendentă a evoluției demografice: 1859 - 8.295 locuitori, 1899 - 8.028 locuitori, 1912 - 7.989 locuitori. Evoluția localității Piatra Neamț este un alt exemplu de declic urbanistic
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
jumătate a secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea După cum am arătat în primul subcapitol al lucrării, trecerea de la perioada medievală la cea modernă a adus orașelor moldovenești cu funcția de reședință de județ un ritm al creșterii demografice nemaiîntâlnit până atunci. În cazul Bacăului, creșterea numărului de locuitori a fost favorizată, în special, de recunoaștera dreptului de proprietate pentru cei prezenți în târg (1823), de politica de încurajare a extinderii teritoriale a orașului, prin punerea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]