28,530 matches
-
s-a pronunțat și Înalta Curte Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 5 din 16 martie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 23 aprilie 2015. Astfel, instanța supremă a avut în vedere contextul adoptării Legii nr. 165/2013 , determinat de pronunțarea de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului a Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, și de necesitatea implementării unor măsuri de
DECIZIE nr. 891 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza întâi coroborate cu cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269697_a_271026]
-
drept anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 , partea va trebui să se supună condițiilor de fond și de formă (inclusiv urmarea procedurii prealabile) de la data la care va învesti instanța de judecată. 26. În acest sens, instanța supremă a subliniat că dreptul de acces la un tribunal este, în esență, un drept procedural, care nu poate fi confundat cu dreptul material la acțiune și nici cu dreptul subiectiv civil și că este de principiu că actele procedurale (cum
DECIZIE nr. 891 din 17 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza întâi coroborate cu cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269697_a_271026]
-
Capitolul I Organizarea Senatului Secțiunea 1 Constituirea Senatului Articolul 1 (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. ... (2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și Senat. ... Articolul 2 (1) Senatul este ales pentru un mandat de 4 ani care se prelungește, de drept, numai în condițiile excepționale prevăzute
REGULAMENTUL SENATULUI*) din 24 octombrie 2005 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 3 august 2016*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269574_a_270903]
-
art. 73 alin. (3) lit. k) - Contenciosul administrativ; - art. 55 alin. (2) și (3) - Apărarea țării; - art. 58 alin. (3) - Organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului; - art. 73 alin. (3) - Categorii de legi: ● lit. e) - organizarea Guvernului și a Consiliului Suprem de Apărare a Țării; ● lit. l) - organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi; ● lit. n) - organizarea generală a învățământului; ● lit. o) - organizarea administrației publice locale, a teritoriului, precum și regimul
REGULAMENTUL SENATULUI*) din 24 octombrie 2005 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 3 august 2016*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269574_a_270903]
-
socioprofesionale; ... c) art. 55 alin. (2) - Condițiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare de către cetățenii români; ... d) art. 58 alin. (3) - Organizarea și funcționarea instituției Avocatului Poporului; ... e) art. 73 alin. (3) - Categorii de legi: ... - lit. e) - organizarea Guvernului și a Consiliului Suprem de Apărare a ��ării; - lit. k) - contenciosul administrativ; - lit. l) - organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi; - lit. n) - organizarea generală a învățământului; - lit. o) - organizarea administrației publice locale
REGULAMENTUL din 24 februarie 1994 (**republicat**) (*actualizat*) Camerei Deputaţilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270212_a_271541]
-
care atrag judecata în primă instanță a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Cu privire la art. 40 din Codul de procedură penală, reprezentantul Ministerului Public arată că acesta preia conținutul art. 29 din Codul de procedură penală anterior, potrivit căruia instanța supremă judecă, în primă instanță, printre altele, infracțiunile săvârșite de senatori, deputați și europarlamentari. Apreciază că normele procesual penale criticate nu contravin dispozițiilor constituționale ale art. 72, iar în cauză motivele de neconstituționalitate invocate privesc o problemă de interpretare și aplicare
DECIZIE nr. 19 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (1) şi (2) şi art. 48 alin. (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270371_a_271700]
-
2 din Codul de procedură penală din 1968 [în prezent, art. 48 alin. (2) din Codul de procedură penală] sunt neconstituționale în măsura în care sunt înțelese și aplicate în sensul că senatorii și deputații vor fi judecați de alte instanțe decât Curtea Supremă de Justiție [în prezent, Înalta Curte de Casație și Justiție] în cazurile în care sesizarea instanței a avut loc anterior datei dobândirii mandatului de parlamentar. Arată că există o reală similitudine între dispozițiile din noul Cod de procedură penală și
DECIZIE nr. 19 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (1) şi (2) şi art. 48 alin. (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270371_a_271700]
-
Înalta Curte de Casație și Justiție. Comparativ cu vechea reglementare, respectiv art. 29 pct. 1 din Codul de procedură penală din 1968, Curtea reține transferarea infracțiunilor săvârșite de mareșali, amirali, generali, chestori în competența curții de apel. În prezent, instanța supremă are consacrată și o formă de competență după natura infracțiunii, având în vedere judecarea în primă instanță a infracțiunii de înaltă trădare. Normele procesual penale codificate în 1968, respectiv art. 29 din Codul de procedură penală anterior, stabileau, sub aspectul
DECIZIE nr. 19 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (1) şi (2) şi art. 48 alin. (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270371_a_271700]
-
formă de competență după natura infracțiunii, având în vedere judecarea în primă instanță a infracțiunii de înaltă trădare. Normele procesual penale codificate în 1968, respectiv art. 29 din Codul de procedură penală anterior, stabileau, sub aspectul competenței funcționale a instanței supreme, faptul că aceasta judeca în primă instanță - caz în care competența personală constituia criteriul avut în vedere de legiuitor, ca instanță de recurs - cale ordinară de atac, recursurile în interesul legii, recursurile în anulare - acestea din urmă având natura unor
DECIZIE nr. 19 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (1) şi (2) şi art. 48 alin. (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270371_a_271700]
-
constituia criteriul avut în vedere de legiuitor, ca instanță de recurs - cale ordinară de atac, recursurile în interesul legii, recursurile în anulare - acestea din urmă având natura unor căi extraordinare de atac, conflictele de competență în cazurile în care instanța supremă era instanță superioară și comună, cazurile în care justiția era întreruptă, cererile de strămutare. 16. Cât privește competența după calitatea persoanei sau personală (ratione personae), Curtea reține că aceasta este determinată de o anumită calitate a subiectului activ al infracțiunii
DECIZIE nr. 19 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (1) şi (2) şi art. 48 alin. (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270371_a_271700]
-
din Codul de procedură penală, care atrag competența de judecată în primă instanță a Înaltei Curți de Casație și Justiție, poate interveni oricând pe parcursul judecății în fond. Așadar, în aceste condiții competența după calitatea persoanei va fi stabilită în favoarea instanței supreme. 18. Cu privire la ipoteza dobândirii de către inculpat a unei noi calități după săvârșirea infracțiunii, Curtea mai reține că, anterior anului 2003, regula stabilită în reglementarea procesual penală consta în aceea că dobândirea calității după săvârșirea infracțiunii nu determina schimbarea competenței. În
DECIZIE nr. 19 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (1) şi (2) şi art. 48 alin. (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270371_a_271700]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 21 martie 2003, prin care s-a statuat că aceste dispoziții sunt neconstituționale în măsura în care sunt înțelese și aplicate în sensul că senatorii și deputații vor fi judecați de alte instanțe decât instanța supremă în cazurile în care sesizarea instanței a avut loc anterior datei dobândirii mandatului de parlamentar. Ca urmare a deciziei precitate, art. 40 alin. 2 din Codul de procedură penală din 1968 a fost modificat prin art. I pct. 2 din
DECIZIE nr. 19 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (1) şi (2) şi art. 48 alin. (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270371_a_271700]
-
2003 , prin aceea că parlamentarul trimis în judecată este scos de sub jurisdicția instanței căreia i-ar reveni competența potrivit regulilor generale - fiind apărat în acest fel de presiunile locale - și i se dă posibilitatea de a fi judecat de instanța supremă, care, în raport cu poziția pe care o deține în sistemul judiciar, prezintă cele mai înalte garanții de independență și imparțialitate. 21. În ceea ce privește ipoteza pusă în discuție de către autorul excepției în prezenta cauză, și anume problema competenței în cazul în care inculpatul
DECIZIE nr. 19 din 19 ianuarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (1) şi (2) şi art. 48 alin. (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270371_a_271700]
-
realizarea obiectului de activitate". Prin încheierea de sesizare din data de 16 octombrie 2015, Curtea de Apel București - Secția I penală, constatând îndeplinite toate cerințele de admisibilitate prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, a dispus sesizarea instanței supreme în vederea pronunțării unei hotăr��ri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept invocate. În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (2) din Codul de procedură penală, a dispus suspendarea judecății cauzei până la pronunțarea hotărârii prealabile. III. Punctul de vedere al instanței care a
DECIZIE nr. 1 din 13 ianuarie 2016 referitoare la sesizarea prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "dacă întreprinderea individuală, persoană juridică fără personalitate juridică, poate fi subiect activ al unei infracţiuni săvârşite în realizarea obiectului de activitate".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269423_a_270752]
-
urgență și de protecție civilă în domeniul de competență, precum și de identificare, desemnare și protecție a obiectivelor de infrastructură critică naționale și europene din domeniul economic, în condițiile legii; 37. întocmește și prezintă informări, rapoarte și propuneri de activități Consiliului Suprem de Apărare a Țării, specifice domeniului economic, inclusiv privind industria de apărare; 38. participă în comisiile și grupurile de lucru interministeriale și interguvernamentale privind industria de apărare, managementul situațiilor de urgență, de protecție civilă și de protecție a infrastructurii critice
HOTĂRÂRE nr. 957 din 9 decembrie 2015 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273755_a_275084]
-
problemele specifice domeniului resurselor minerale neenergetice și al dezvoltării durabile a zonelor industriale; 17. dezvoltă sistemul informatic în domeniul resurselor minerale neenergetice și al dezvoltării durabile a zonelor industriale; 18. întocmește și prezintă informări, rapoarte și propuneri de activități Consiliului Suprem de Apărare a Țării, specifice domeniului resurselor minerale neenergetice; 19. participă în comisiile și grupurile de lucru interministeriale și interguvernamentale privind apărarea și securitatea națională, managementul situațiilor de urgență, de protecție civilă și de protecție a infrastructurii critice naționale din
HOTĂRÂRE nr. 957 din 9 decembrie 2015 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273755_a_275084]
-
și, de asemenea, că "puterea judecătorească, prin Înalta Curte de Casație și Justiție, are rolul constituțional de a da unui text de lege anumite interpretări, în scopul aplicării lui unitare de către instanțele judecătorești", dar "acest fapt nu presupune că instanța supremă se poate substitui Parlamentului, unica putere legiuitoare în stat" ( Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014). De asemenea, Curtea Constituțională a consacrat obligația sa de a
DECIZIE nr. 397 din 15 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, în interpretarea dată prin Decizia nr. 9 din 17 aprilie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, şi ale art. 16 alin. (1) lit. g) teza finală din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273486_a_274815]
-
409 din 4 noiembrie 2003 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică și ale Deciziei nr. VI din 27 septembrie 1999 a Secțiilor Unite ale Curții Supreme de Justiție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 27 noiembrie 2003). 22. Cu toate acestea, împrejurarea că printr-o decizie pronunțată într-un recurs în interesul legii se dă unui text legal o anumită interpretare
DECIZIE nr. 397 din 15 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, în interpretarea dată prin Decizia nr. 9 din 17 aprilie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, şi ale art. 16 alin. (1) lit. g) teza finală din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273486_a_274815]
-
o anumită interpretare nu este de natură a fi convertită într-un fine de neprimire care să oblige Curtea ca, în pofida rolului său de garant al supremației Constituției, să nu mai analizeze textul în cauză în interpretarea dată de instanța supremă. Constituția reprezintă cadrul și măsura în care legiuitorul și celelalte autorități pot acționa; astfel și interpretările care se pot aduce normei juridice trebuie să țină cont de această exigență de ordin constituțional cuprinsă chiar în art. 1 alin. (5) din
DECIZIE nr. 397 din 15 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, în interpretarea dată prin Decizia nr. 9 din 17 aprilie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, şi ale art. 16 alin. (1) lit. g) teza finală din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273486_a_274815]
-
interpretat de către Înalta Curte de Casație și Justiție cu prilejul pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, Curtea Constituțională având competența de a se pronunța pe fondul excepției asupra textului de lege în interpretarea dată de instanța supremă. 26. Prin Decizia nr. 9 din 17 aprilie 2015 , Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel București - Secția I penală - în vederea pronunțării unei
DECIZIE nr. 397 din 15 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, în interpretarea dată prin Decizia nr. 9 din 17 aprilie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, şi ale art. 16 alin. (1) lit. g) teza finală din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273486_a_274815]
-
cazul împăcării. În acest sens, prin Decizia nr. XXVII din 18 septembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 20 martie 2007, decizie pronunțată de Înalta Curte în soluționarea unui recurs în interesul legii, instanța supremă a stabilit că încetarea procesului penal în cazul infracțiunilor pentru care împăcarea înlătură răspunderea penală poate fi dispusă de instanță numai atunci când aceasta constată nemijlocit acordul de voință al inculpatului și al persoanei vătămate de a se împăca total, necondiționat
DECIZIE nr. 397 din 15 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 67 din Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, în interpretarea dată prin Decizia nr. 9 din 17 aprilie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, şi ale art. 16 alin. (1) lit. g) teza finală din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273486_a_274815]
-
Articolul UNIC Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului suplimentar la Protocolul de la Paris dintre Guvernul României și Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa și Comandamentul Suprem Aliat pentru Transformare, semnat la Bruxelles la 2 decembrie 2015, și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI KLAUS-WERNER IOHANNIS București, 6 iulie 2016. Nr.
DECRET nr. 651 din 6 iulie 2016 privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului suplimentar la Protocolul de la Paris dintre Guvernul României şi Comandamentul Suprem al Forţelor Aliate din Europa şi Comandamentul Suprem Aliat pentru Transformare, semnat la Bruxelles la 2 decembrie 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273586_a_274915]
-
Articolul UNIC Se promulgă Legea pentru ratificarea Acordului suplimentar la Protocolul de la Paris dintre Guvernul României și Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa și Comandamentul Suprem Aliat pentru Transformare, semnat la Bruxelles la 2 decembrie 2015, și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI KLAUS-WERNER IOHANNIS București, 6 iulie 2016. Nr. 651. -----
DECRET nr. 651 din 6 iulie 2016 privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului suplimentar la Protocolul de la Paris dintre Guvernul României şi Comandamentul Suprem al Forţelor Aliate din Europa şi Comandamentul Suprem Aliat pentru Transformare, semnat la Bruxelles la 2 decembrie 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273586_a_274915]
-
Articolul 1 Se ratifică Acordul suplimentar la Protocolul de la Paris dintre Guvernul României și Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa și Comandamentul Suprem Aliat pentru Transformare, semnat la Bruxelles la 2 decembrie 2015, denumit în continuare Acord suplimentar. Articolul 2 Prevederile Acordului suplimentar se aplică modulului NATO al sistemului de comunicații și informatic dislocabil - DCM
LEGE nr. 126 din 7 iulie 2016 pentru ratificarea Acordului suplimentar la Protocolul de la Paris dintre Guvernul României şi Comandamentul Suprem al Forţelor Aliate din Europa şi Comandamentul Suprem Aliat pentru Transformare, semnat la Bruxelles la 2 decembrie 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273584_a_274913]
-
Articolul 1 Se ratifică Acordul suplimentar la Protocolul de la Paris dintre Guvernul României și Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa și Comandamentul Suprem Aliat pentru Transformare, semnat la Bruxelles la 2 decembrie 2015, denumit în continuare Acord suplimentar. Articolul 2 Prevederile Acordului suplimentar se aplică modulului NATO al sistemului de comunicații și informatic dislocabil - DCM "E" NATO al Batalionului II din cadrul Agenției pentru
LEGE nr. 126 din 7 iulie 2016 pentru ratificarea Acordului suplimentar la Protocolul de la Paris dintre Guvernul României şi Comandamentul Suprem al Forţelor Aliate din Europa şi Comandamentul Suprem Aliat pentru Transformare, semnat la Bruxelles la 2 decembrie 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273584_a_274913]