26,013 matches
-
astăzi îl bem cu prietenii. Trecerea de la "vinul ca aliment", băutură zilnică, la "vinul de agrement", băutură de ocazie, este un fenomen de civilizație. În 198075, apoi în 198576 apăreau primele două studii de cercetare privind consumul de vin pe gospodărie, realizate de Oficiul național interprofesional al Vinurilor (ONIVINS) cu participarea Laboratorului de Economie și Sociologie rurală din Montpellier, subordonat Institutului național al Cercetării agronomice (INRA). În 199077, Institutul Național al Denumirilor de Origine (INAO) s-a alăturat și el acestor
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
acordarea de valori, selectări și ierarhizări) și valorificare (aplicare practică) a diferitelor tipuri de activități. Să facem un experiment. Să încercăm, să răspundem la următoarele întrebări (dintre alte multe posibile) „sclavul muncea?”; „Socrate muncea?”; „femeia care depune o activitate în gospodăria sa muncește?”; „dar aceeași activitate depusă de o salariată la un restaurant este considerată muncă?”; „criticul literar care citește o carte pentru a-i face o recenzie remunerată, muncește?”; „dar dacă citim aceeași carte pentru plăcerea noastră înseamnă că muncim
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
include „deprinderile de cumpărare, obișnuințele de consum, motivele de cumpărare, atitudinile, opiniile și așteptările consumatorului În legătură cu evoluția pieței”. Comportamentul de cumpărare al consumatorului se referă la comportamentul consumatorilor finali, care cumpără bunuri și servicii pentru consum personal persoane individuale și gospodării prin care Își satisfac cerințele curente și Își definesc și conturează rolul În societate. Marketingul propune o abordare a acestui tip de comportament prin prisma "conduitei oamenilor În cazul cumpărării și / sau consumului de bunuri și servicii-' (C. Florescu, 1992
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
lui și-i transmit un stil de consum finalizat prin plăcere. Este vremea copilului hiperconsumator, personaj ascultat, cu drept de a alege el Însuși, dispunând de o părticică din puterea economică și controlând direct sau indirect o parte a cheltuielilor gospodăriei. Nu mai e vorba, ca În faza I, de eliminarea unor cutume ancestrale, ci de autorizarea exprimării unor dorințe subiective prin favorizarea comportamentelor autonome ale celor mai tineri cu ajutorul cumpărăturilor și al banilor de buzunar: În zilele noastre, consumul e
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
nu mai funcționa la vremea aceea și naratorul știe bine acest lucru, deși nu putem nega o mică doză de idilism. Pragmatismul lui Moromete nu se reduce nici atunci când Își vede amenințată existența lui ca țăran prin trecerea pământului la gospodăria colectivă. Deseori cere bani de la feciorul lui, Nicolae, acum activist de partid, pentru diferitele nevoi. Consideră la un moment dat că aceasta este o obligație a feciorului. Dialogurile dintre cei doi nu zdruncină ideile nici unuia dintre ei. Moromete dovedește prin
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
că puținul pământ, În posesia căruia intraseră În urma reformei agrare, Îi va scoate până la urmă din nevoi. Drama țăranilor mijlocași care cad rând pe rând În masa tot mai mare a țărănimii sărace, În urma unui proces acut de descompunere a gospodăriilor lor sub influența unor rânduieli specifice unei societăți bazate pe concurență și liberă inițiativă, este urmărită de către scriitor de-a lungul Întregului volum. Fără Îndoială, exponentul acestei categorii de țărani este Ilie Moromete, el se află În centrul atenției scriitorului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Întinzând curse adversarului, pentru a-i descoperi slăbiciunea cu ajutorul căreia să-l doboare. Un exemplu grăitor Îl constituie discuția din primele pagini dintre el și Tudor Bălosu. Setosul de Îmbogățire cumpără tot ce găsește de la cei aflați În nevoie. Cum gospodăria lui Ilie Moromete se află În primejdie din pricina „foncierii” și datoriilor la bancă, pentru a plăti din capete, consimte să-i vândă acestuia un salcâm. Din discuția dintre cei doi se desprinde marea dibăcie a eroului principal, de a-l
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cuprinse aici principalele idei poporaniste care au constituit nucleul doctrinar al viitoarei sociologii țărăniste, de după primul război mondial: teza „formațiunii sociale deosebite” a societății românești, întemeiată pe un autentic „intermundium” țărănesc, concepția structurii necapitaliste a economiei agrare familiale, teza trăiniciei gospodăriei familiale țărănești și a superiorității ei față de cea capitalistă, idealul antiindustrialist, ideea programatică a cooperației necapitaliste. La rândul său, Virgil Madgearu argumentează teza fundamentală a sociologiei țărăniste conform căreia evoluția societăților cu un mediu social pregnant agrar-țărănesc urmează o cale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
domeniu: cercetările personale de mare probitate științifică și datele furnizate de monografiile sociologice ale Școlii de la București i-au îngăduit lui Virgil Madgearu să formuleze aprecieri nuanțate și originale privind interdependența suprapopulării agricole relative, densității rurale, nivelului de trai al gospodăriilor țărănești și structurii sociale a țării, care infirma, nu de puține ori, presupozițiile teoretice ale sociologiei sale; relaționarea problemei țărănești cu instituțiile sociale - statul, creditul, cooperația, școala etc. - poate fi apreciată ca o contribuție, cu note originale, a sociologiei poporaniste
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
s-a născut prin superpunere; peste „elementul țărănesc nediferențiat social, conservator s-au superpus pe rând, în istorie, feluritele rânduieli ierarhice, de clasă și de castă; 2) „sistemul capitalist, în speță proletariatul industrial, s-au ridicat pe ruina parțială a gospodăriei țărănești, nu doar în Răsărit, ci și în Apus” (Bădescu, Dungaciu, Baltasiu, 1996, p. 85). Evaluând recent contribuția teoretică a sociologilor poporaniști și țărăniști, Ilie Bădescu apreciază efortul lor de a regândi legea standard a evoluției capitaliste și de a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de acțiune socială în peste 126 de sate, cu participarea a aproape 1 000 studenți și 1 600 specialiști și tehnicieni, au oferit informații și interpretări esențiale pentru diagnoza situației satelor, ce acopereau 80% din populația țării: fărâmițarea proprietății, bugetul gospodăriilor de țărani săraci, mijlocași și bogați, inventarul agricol, mortalitatea excesivă, deficitul de nașteri în anumite zone, analfabetismul, alimentația, igiena sătenilor și a locuinței etc. Precizările privind răspândirea și cauzalitatea problemelor mari ale țărănimii au constituit surse inedite de informații pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sătenilor și a locuinței etc. Precizările privind răspândirea și cauzalitatea problemelor mari ale țărănimii au constituit surse inedite de informații pentru cunoașterea dinamicii investițiilor și mișcării capitalurilor în agricultură, a economisirii ca sursă principală a acumulării de capital, a rentabilității gospodăriilor țărănești, a stării de sănătate și culturii populației rurale. ISR a promovat convingerea că numai diagnosticele întemeiate pe „posturi de observație socială” care sondează amănunțit, interdisciplinar starea economică, sanitară și culturală a satului pot oferi documentarea necesară pentru o reformă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este acela al instituției familiei. Familia tradițională etalează o astfel de structură complicată: lărgită, multigenerațională, cu rude destul de îndepărtate trăind sub același acoperiș. O astfel de familie era, totodată, și multifuncțională -, îndeplinea funcțiile de reproducere, de suport emoțional, de producție (gospodăria familială), de educație (socializarea informală), de bunăstare (grija pentru bătrâni), religioasă (cultul strămoșilor). Familia modernă și-a pierdut o mulțime dintre funcțiile acestea: instituția corporatistă a preluat funcția ocupațională; școala publică sau privată furnizează școlarizarea pentru copii; guvernul îndeplinește funcția
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Schumpeter și nici Kornai nu par să fi avut dreptate. Libera inițiativă a creat într-un ritm extraordinar de rapid o clasă de comercianți, o clasă de oameni net mai înstăriți decât restul populației (în 1995, veniturile medii ale unei gospodării de patroni erau aproape duble față de cele ale unei gospodării de salariați, o diferență care nu impresionează), dar nu a fost în stare să creeze o clasă de capitaliști. Ceea ce le lipsea acestor oameni, cel puțin o parte dintre ei
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Libera inițiativă a creat într-un ritm extraordinar de rapid o clasă de comercianți, o clasă de oameni net mai înstăriți decât restul populației (în 1995, veniturile medii ale unei gospodării de patroni erau aproape duble față de cele ale unei gospodării de salariați, o diferență care nu impresionează), dar nu a fost în stare să creeze o clasă de capitaliști. Ceea ce le lipsea acestor oameni, cel puțin o parte dintre ei fiind, probabil, purtători ai ethosului capitalist (Sandu, 1996, 1999), era
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în schimbări esențiale decât tocmai în această perioadă acuzată a fi fost „de așteptare”. Fosta agricultură socialistă și, pe urma ei, întregul rural, în care trăia aproape jumătate din populație, este transformată radical prin desființarea CAP-urilor și refacerea micii gospodării țărănești a perioadei interbelice, cu tot cu înapoierea ei tehnologică și de nivel de trai (Pasti, Miroiu, Codiță, 1996). Industria se restrânge dramatic, la numai un fragment al ei și încă nici măcar cel mai bun, dovadă că, în ciuda scăderii numerice a proletariatului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
încă nici măcar cel mai bun, dovadă că, în ciuda scăderii numerice a proletariatului industrial (de la 3,4 milioane de muncitori în 1990 la numai 2,2 milioane în 1996, o scădere de 45%!), scade și productivitatea muncii în industrie. Structura consumului gospodăriilor se modifică dramatic, ca și modul de trai al populației, de altfel. Fluxurile migratorii își modifică sensul, migrația urban-rural tinzând să egaleze și să depășească migrația rural-urban. Șomajul este un fenomen economic nou, iar șomerii sunt o categorie socială nouă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
respectivă nu erau familiarizați cu cunoștințele necesare practicării noilor culturi agricole. În al doilea rând, vârful de sarcină la culturile de chilli și de ceapă coincidea cu cel pentru orez. Datorită managementului riscului specific țăranilor (organizat, în principal, în jurul continuității gospodăriei), efortul de muncă domestic era depus pentru cultura tradițională de orez. Un alt exemplu legat de incompabilitatea culturală a proiectelor de dezvoltare este descris de antropologul Donald Cole (1975), care a petrecut un prim stadiu (aproape trei ani) al experieței
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
îmblânziri” (Creed, 1998) ale măsurilor, de multe ori aberante, venite de la vârful conducerii comuniste. În acest context pot fi privite și reforma drepturilor de proprietate asupra pământului (Legea nr. 18/1991), precum și noua politică agrară de la începutul anilor ’90. Economia gospodăriilor individuale din perioada comunistă a fost forțată să intre într-o relație de dependență cu economia cooperativelor agricole (vezi Iordachi, Dobrincu, 2004, despre procesul de colectivizare). Pe lângă practici obișnuite cum ar fi „furtul”, subraportarea suprafeței agricole a CAP-urilor, supraraportarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
resurse manipulabile” de către conducerea CAP-urilor pentru fidelizarea forței de muncă cooperativizate (Humphrey, 1998), economia gospodărească se afla în strânsă interdependență cu organizarea CAP-urilor. Mijloacele de producție erau concentrate în proprietatea cooperatistă sau a statului, fondul de consum al gospodăriei era condiționat de relația cu CAP-ul, iar ritmul de muncă era direct coordonat de liderii CAP-urilor. Procesul de decolectivizare din Romania a beneficiat de un studiu de teren detaliat al antropologului american Katherine Verdery, The Vanishing Hectare: Property
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sensul metaforei „dispariției” hectarului enunțată în titlul acestui studiu. Ceea ce arată această situație istorică este că proiectul trecerii de la cooperative agricole la fermieri independenți a pornit de la câteva idei simpliste despre viața rurală, transformând sfera cea mai sensibilă a economiei gospodăriei. Concluzii În acest articol am insistat asupra modalității în care cultura trebuie privită în cadrul proiectelor de dezvoltare. Într-un moment în care „cultura” devine o categorie desuetă în antropologie (Clifford, 1988; Geertz, 1982; Clifford, Marcus, 1986), ea devine interesantă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și gradul de dezvoltare a societăților de pretutindeni (pentru treceri în revistă, vezi Narayan, 1999; Voicu, 2005). Li se adaugă multe alte studii locale (vezi Knack, 1999). Narayan și Pritchett (1997) notează cinci moduri în care acesta determină creșterea veniturilor gospodăriilor: capitalul social contribuie la creșterea eficienței serviciilor publice; comunitățile bogate în capital social sunt, astfel, capabile să coopereze mai bine pentru producerea bunurilor comune/publice; capitalul social favorizează difuzarea inovațiilor; facilitează accesul pe piețe variate, sprijinind decizia optimă, datorită surplusului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
informație pe care îl aduce putând fi evitate pierderile cauzate de cunoașterea incompletă a piețelor potențiale; capitalul social poate juca rolul unei asigurări informale în fața riscurilor implicate de diverse strategii de viață, în special în ce privește deciziile de natură economică ale gospodăriei. În esență, capitalul social contribuie la dezvoltarea societății și este determinat de aceasta. O societate în care relațiile sociale sunt dense și unesc grupuri de status diferite este bogată în strategii informale de a produce controlul social (Portes, 1998), în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și a locuințelor și gradul diferit de electrificare de la câmpie la munte. O altă limită a grilei FRDS, subliniată de Dumitru Sandu, este dată de faptul că scopul urmărit de aceasta - sărăcia comunitară - nu se suprapune sărăciei la nivel de gospodărie. În ciuda acestor limite, focalizarea programelor FRDS este cel puțin satisfăcătoare, dovedind că grila utilizată e funcțională (Voicu et al., 2002). De asemenea, în România au fost create două instrumente foarte utile pentru identificarea sărăciei la nivel comunitar: indicele de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
tipuri de locuințe. Potrivit unor măsurători recente (Chipea, Hatos, Bălțătescu, 2004), cele mai bogate familii locuiesc în casele situate în noile cartiere suburbane, în timp ce membri păturilor celor mai sărace sunt localizați în casele situate în zona centrului istoric al orașului. Gospodăriile din blocurile de apartamente precum cele introduse în cercetare aparțin unei pături vaste și diverse de locuitori din clasele mijlocii și de jos. Rezultate În contrast cu perspectiva pesimistă a unor colectivități atomizate, incapabile să depășească dilemele sociale, scările de bloc din
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]