27,002 matches
-
14 august 2013. g) alte situații expres prevăzute de lege. ... Articolul 54 Competența judecătorului de cameră preliminară Judecătorul de cameră preliminară este judecătorul care, în cadrul instanței, potrivit competenței acesteia: a) verifică legalitatea trimiterii în judecată dispuse de procuror; ... b) verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală; c) soluționează plângerile împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată; ... d) soluționează alte situații expres prevăzute de lege. ... Secțiunea a 5-a Organele de urmărire penală
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267852_a_269181]
-
măsură preventivă, rechizitoriul, împreună cu dosarul cauzei, se înaintează judecătorului de cameră preliminară de la instanța competentă, cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia. ... (2) În termen de 3 zile de la înregistrarea dosarului, judecătorul de cameră preliminară verifică din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii preventive, înainte de expirarea duratei acesteia, cu citarea inculpatului. ... (3) Dispozițiile art. 235 alin. (4)-(6) se aplică în mod corespunzător. ... (4) Când constată că temeiurile care au determinat luarea măsurii se mențin sau există temeiuri noi care
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267852_a_269181]
-
reținută în sarcina inculpatului și încadrarea juridică a acesteia, probele și mijloacele de probă, cheltuielile judiciare, mențiunile prevăzute la art. 330 și 331, dispoziția de trimitere în judecată, precum și alte mențiuni necesare pentru soluționarea cauzei. Rechizitoriul este verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, iar când a fost întocmit de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic superior. Când a fost întocmit de un procuror de la
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267852_a_269181]
-
supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, în termen de cel mult 3 zile, sub sancțiunea nulității. Judecătorul de cameră preliminară hotărăște prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului și a suspectului sau, după caz, a inculpatului, asupra legalității și temeiniciei ordonanței prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale. Încheierea judecătorului de cameră preliminară este definitivă. ... ---------- Alin. (4) al art. 335 a fost modificat de pct. 215 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267852_a_269181]
-
al plângerii, procurorului și părților, care pot depune note scrise cu privire la admisibilitatea ori temeinicia plângerii. Petentului i se va comunica termenul de soluționare. Persoana care a avut în cauză calitatea de inculpat poate formula cereri și ridica excepții și cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale. (3) Procurorul, în termen de cel mult 3 zile de la primirea comunicării prevăzute la alin. (2), transmite judecătorului de cameră preliminară dosarul cauzei. ... (4) În situația în care plângerea a fost depusă la
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267852_a_269181]
-
nu se creează o situație mai grea pentru persoana care a făcut plângerea. ... (7) În cauzele în care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, judecătorul de cameră preliminară: ... 1. respinge plângerea ca tardivă sau inadmisibilă; 2. verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, exclude probele nelegal administrate ori, după caz, sancționează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii și: a) respinge plângerea ca nefondată; ... b) admite plângerea, desființează soluția atacată și trimite
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267852_a_269181]
-
lit. a), b) și d) este definitivă. ... (9) În cazul prevăzut la alin. (7) pct. 2 lit. c), în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii, procurorul și inculpatul pot face, motivat, contestație cu privire la modul de soluționare a excepțiilor privind legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale. Contestația nemotivată este inadmisibilă. (10) Contestația se depune la judecătorul care a soluționat plângerea și se înaintează spre soluționare judecătorului de cameră preliminară de la instanța ierarhic superioară ori, când instanța sesizată cu plângere
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267852_a_269181]
-
putând dispune una dintre următoarele soluții: ... a) respinge contestația ca tardivă, inadmisibilă ori, după caz, ca nefondată și menține dispoziția de începere a judecății; ... b) admite contestația, desființează încheierea și rejudecă plângerea potrivit alin. (7) pct. 2, dacă excepțiile cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale au fost greșit soluționate. ... ---------- Alin. (10) al art. 341 a fost modificat în sensul încetării efectelor juridice ale sintagmei, declarată neconstituțională, "fără participarea procurorului și a inculpatului" ��ncepând cu data de 9 martie
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267852_a_269181]
-
din 19 iulie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. Titlul II Camera preliminară Articolul 342 Obiectul procedurii în camera preliminară Obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. ---------- Art. 342 a fost modificat de pct. 219 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 , publicată în MONITORUL
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267852_a_269181]
-
în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. Titlul II Camera preliminară Articolul 342 Obiectul procedurii în camera preliminară Obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. ---------- Art. 342 a fost modificat de pct. 219 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267852_a_269181]
-
care a solicitat comunicarea actelor de procedură, aducându-i-se totodată la cunoștință obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-și angaja un apărător și termenul în care, de la data comunicării, poate formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. Termenul este stabilit de către judecătorul de cameră preliminară, în funcție de complexitatea și particularitățile cauzei, dar nu poate fi mai scurt de 20 de zile. ... (3) În cazurile prevăzute de art.
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267852_a_269181]
-
de zile. ... (3) În cazurile prevăzute de art. 90, judecătorul de cameră preliminară ia măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu și stabilește, în funcție de complexitatea și particularitățile cauzei, termenul în care acesta poate formula în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, care nu poate fi mai scurt de 20 de zile. ... (4) Încetat efectele juridice.*). ... ---------- Alin. (4) al art. 344 și-a încetat efectele juridice începând cu data de 20
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267852_a_269181]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 887 din 5 decembrie 2014. (2) Dacă nu s-au formulat cereri și excepții ori nu a ridicat din oficiu excepții, la expirarea termenelor prevăzute la art. 344 alin. (2) sau (3), judecătorul de cameră preliminară constată legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și dispune începerea judecății. ... (3) Judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la parchet dacă: ... a) rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267852_a_269181]
-
de cameră preliminară se pronunță, la cerere sau din oficiu, cu privire la luarea, menținerea, înlocuirea, revocarea sau încetarea de drept a măsurilor preventive. (2) În cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, judecătorul de cameră preliminară verifică legalitatea și temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispozițiilor art. 207. ... Titlul III Judecata Capitolul I Dispoziții generale Articolul 349 Rolul instanței de judecată (1) Instanța de judecată soluționează cauza dedusă judecății cu garantarea respectării drepturilor subiecților procesuali și asigurarea administrării probelor
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267852_a_269181]
-
la cerere sau din oficiu, cu privire la luarea, înlocuirea, revocarea sau încetarea de drept a măsurilor preventive. (2) În cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, instanța este datoare să verifice, în cursul judecății, în ședință publică, legalitatea și temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispozițiilor art. 208. ... Articolul 363 Participarea procurorului la judecată (1) Participarea procurorului la judecată este obligatorie. ... (2) În cursul judecății, procurorul exercită rol activ, în vederea aflării adevărului și a respectării dispozițiilor legale. ... (3) În
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267852_a_269181]
-
cuvântul recurentului, apoi intimatului și procurorului. Dacă între recursurile în casație declarate se află și recursul procurorului, primul cuvânt îl are acesta. ... (2) Procurorul și părțile au dreptul la replică cu privire la chestiunile noi ivite cu ocazia dezbaterilor. ... Articolul 447 Verificarea legalității hotărârii Instanța este obligată să se pronunțe asupra tuturor cazurilor de recurs în casație invocate prin cerere de procuror sau de părți, verificând exclusiv legalitatea hotărârii atacate. Articolul 448 Soluțiile la judecata recursului în casație (1) Instanța, judecând recursul în
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267852_a_269181]
-
părțile au dreptul la replică cu privire la chestiunile noi ivite cu ocazia dezbaterilor. ... Articolul 447 Verificarea legalității hotărârii Instanța este obligată să se pronunțe asupra tuturor cazurilor de recurs în casație invocate prin cerere de procuror sau de părți, verificând exclusiv legalitatea hotărârii atacate. Articolul 448 Soluțiile la judecata recursului în casație (1) Instanța, judecând recursul în casație, pronunță una dintre următoarele soluții: ... 1. respinge recursul în casație, menținând hotărârea atacată, dacă recursul în casație este nefondat; 2. admite recursul în casație
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/267852_a_269181]
-
accesului la justiție. Așadar, actele normative criticate nu satisfac cerința de previzibilitate, întrucât nu poate fi determinat cu exactitate termenul până la care parlamentarul este obligat să opteze între mandatul de parlamentar și funcția care generează incompatibilitatea, încălcându-se astfel principiul legalității prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituție. Totodată, este necesar ca între actele normative care reglementează un anumit domeniu să existe o conexiune logică pentru a da posibilitatea destinatarilor să își adapteze conduita în funcție de aceasta. Or, necorelarea celor două
DECIZIE nr. 869 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei şi ale art. 16 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, precum şi a prevederilor art. 83 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 şi ale art. 17 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 96/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269692_a_271021]
-
procedurilor de evaluare a cunoștințelor, aptitudinilor și experienței profesionale relevante. ... Art. 12^2. - (1) În cazul în care există îndoieli justificate, Ordinul Arhitecților din România poate solicita autorităților competente din statele membre de stabilire să furnizeze orice informație relevantă pentru legalitatea stabilirii și buna conduită a prestatorului de servicii, precum și absența unor sancțiuni disciplinare sau penale cu caracter profesional. În cazul în care Ordinul Arhitecților din România decide să verifice calificările profesionale ale prestatorului de servicii de arhitectură, poate solicita informații
ORDONANŢĂ nr. 12 din 27 ianuarie 2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268779_a_270108]
-
Excelență, însoțită de modelul contractului de închiriere, tradus în limba română prin grija SAERMI, după obținerea avizelor de specialitate ale DL și DF, SAERMI întocmește nota de fundamentare privind împuternicirea semnării contractului de închiriere. Nota de fundamentare se avizează pentru legalitate de către Serviciul juridic din IGJR și se aprobă de către inspectorul general al Jandarmeriei Române. Articolul 4 Criteriile de repartizare a numărului de camere în raport cu numărul persoanelor care vor locui împreună (respectiv personalul trimis în misiune la Centrul de Excelență și
ORDIN nr. 10 din 20 ianuarie 2016 privind stabilirea procedurilor de selecţie în vederea trimiterii în misiune a personalului Jandarmeriei Române la Centrul de Excelenţă NATO pentru Operaţii de Stabilitate, a celor specifice gestionării raporturilor de serviciu şi alte aspecte organizatorice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268782_a_270111]
-
orice parte a unei proceduri trebuie să aibă posibilitatea de ași prezenta susținerile în fața unei instanțe de judecată, realizându-se, astfel, o transparență a actului de justiție. Judecarea fără citarea părților încalcă dreptul la apărare și nu răspunde exigențelor de legalitate, celeritate și echitate a procesului civil, iar părțile nu au dreptul la o procedură orală și la o audiere. Astfel, arată că procedura de filtrare a recursurilor are o influență directă asupra procesului propriu-zis. 5. Înalta Curte de Casație și
DECIZIE nr. 839 din 8 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (5)-(7) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268805_a_270134]
-
de recurs este justificată prin caracterul specific al procedurii respective. Lipsa de citare a părților nu aduce atingere dispozițiilor constituționale invocate, fiind justificată de necesitatea soluționării cauzei într-un termen rezonabil. 6. În continuare arată că în recurs se verifică legalitatea hotărârii recurate, iar nu temeinicia acesteia. Procedura desfășurată în fața instanței de recurs beneficiază de principiul contradictorialității, care este asigurat prin comunicarea actelor depuse de părți, stabilirea unor termene procedurale înăuntrul cărora părțile pot răspunde la susținerile părții adverse. Niciuna dintre
DECIZIE nr. 839 din 8 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (5)-(7) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268805_a_270134]
-
493 din Codul de procedură civilă. 18. Autorul excepției critică dispozițiile art. 493 alin. (5)-(7) din Codul de procedură civilă, apreciindu-le ca fiind neconstituționale, deoarece judecarea fără citarea părților încalcă dreptul la apărare și nu răspunde exigențelor de legalitate, celeritate și echitate a procesului civil, iar părțile nu au dreptul la o procedură orală și la o audiere, iar astfel procedura de filtrare a recursurilor are o influență directă asupra procesului propriu-zis. 19. Analizând ipoteza normativă a alin. (5
DECIZIE nr. 839 din 8 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (5)-(7) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268805_a_270134]
-
discuție chestiuni ce țin de soluționarea fondului recursului, în privința caracterului "vădit nefondat", respingerea recursului poate fi făcută doar cu verificarea unor elemente ce vizează fondul cauzei. Or, verificarea fondului cauzei, în scopul aprecierii caracterului vădit nefondat al recursului, presupune verificarea legalității hotărârii atacate, completul de filtru fiind obligat să se pronunțe asupra fondului motivelor de casare invocate, ceea ce excedează procedurii admiterii în principiu. Sintagma "vădit nefondat" se situează astfel în sfera fondului cauzei, concluzie care poate fi trasă și din analiza
DECIZIE nr. 839 din 8 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (5)-(7) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268805_a_270134]
-
pentru reglementarea unei căi de atac ce urmărește reformarea unei hotărâri judecătorești, Curtea reține că obiectivul esențial al unui astfel de mijloc procedural constă în pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice care să reflecte adevărul, prin revenirea la starea de legalitate conformă cu Legea fundamentală. O hotărâre judecătorească care nu este pronunțată asupra fondului sau care nu evocă fondul, deși definitivă, nu poate fi considerată legală atât timp cât se întemeiază pe o dispoziție legală contrară Constituției. Prin excluderea de la posibilitatea revizuirii întemeiată
DECIZIE nr. 866 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 şi alin. (2) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268806_a_270135]