KorAP: Find »[drukola/base=proaspăt & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...1012 1013 1014 ...1178 >

29,442 matches

Corola-website/Law/269137_a_270466

de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 406 din 13 iulie 2005 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 704 din 4 august 2005. 9. Concentratul de tomate este produsul obținut prin concentrarea lichidului obținut prin zdrobirea și strecurarea tomatelor proaspete, sănătoase, întregi, ajunse la maturitate industrială, de culoare roșie intensă, fără semne de fermentare sau mucegai, neatacate de boli; concentrația să în substanță uscată solubilă naturală din tomate este cuprinsă între 18-24% (exclusiv). ---------- Pct. 9 al art. 4 a fost

NORMĂ din 19 noiembrie 2002 (*actualizată*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor de legume. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/269137_a_270466]
Corola-website/Law/268930_a_270259

oase pot fi clasificate prin acord ca îngrășăminte minerale); - "îngrășământ organic" - îngrășământ care conține substanțe organice și minerale provenite din dejecțiile animale, stații de epurare sau din materiale vegetale. Îngrășămintele organice pot fi de consistență solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite stadii de fermentare; - "îngrășământ organo-mineral" - îngrășământ ale cărui elemente nutritive cunoscute sunt simultan de origine organică și minerală și sunt obținute prin amestecare și/sau combinarea chimică a îngrășămintelor sau produselor organice și minerale; - "îngrășământ simplu" - un

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
sau complexate pot fi clasate, prin convenție, în categoria îngrășămintelor anorganice; - organic - care conțin substanțe organice și minerale provenite din dejecțiile animale, stații de epurare sau din materiale vegetale. Îngrășămintele organice pot fi de consistență solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite stadii de fermentare; - organo-minerale ai căror elemente nutritive cunoscute, sunt simultan de origine organică și minerală și sunt obținute prin amestecare și/sau combinarea chimică a îngrășămintelor sau produselor organice și minerale ● după modul de obținere: - îngrășăminte

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
c) Tipuri de îngrășăminte organice cu azot. Indicații și contraindicații de aplicare ... Îngrășămintele organice naturale provin din gospodăriile individuale, de la fermele zootehnice, de la stațiile de epurare, sau din materiale vegetale și pot fi de consistență solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite faze de fermentare. Dintre îngrășămintele organice naturale cele mai răspândite provin de la animale. Între cele mai importante produse organice naturale sunt gunoiul de grajd (care poate fi folosit în stare proaspătă, parțial fermentat sau complet fermentat), mustul

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
consistență solidă până la lichidă, pot fi proaspete sau în diferite faze de fermentare. Dintre îngrășămintele organice naturale cele mai răspândite provin de la animale. Între cele mai importante produse organice naturale sunt gunoiul de grajd (care poate fi folosit în stare proaspătă, parțial fermentat sau complet fermentat), mustul de gunoi de grajd, urina, dejecțiile lichide (numite și tulbureală), dejecțiile semifluide (păstoase) și fluide, compostul și îngrășămintele verzi în amestec cu materiale vegetale folosite la așternut. În funcție de tipul de gunoi și de specia

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
de colectare se stabilește în funcție de capacitatea platformei și de ritmul de evacuare a mustului de gunoi (o dată sau de mai multe ori pe an). În general, se poate aproxima un necesar de 4 - 5 mc pentru fiecare 100 t gunoi proaspăt. Dacă evacuarea se face de mai multe ori pe an capacitatea proiectată se reduce în mod corespunzător. Pentru a preveni ca odată cu scurgerea mustului de gunoi să fie introduse în bazinul de colectare, paie și alte resturi vegetale, se recomandă

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
compostate nu vor produce miros excesiv sau de durată, și nu vor atrage un număr neobișnuit de insecte sau alte specii de animale nedorite, dacă sunt luate următoarele măsuri generale: ● adăugarea de compost maturat peste fiecare nouă încărcătură de material proaspăt într-o proporție de circa 1 la 4; ● amestecarea diverselor tipuri de materiale (gunoi de grajd, resturi provenite din bucătărie, iarbă, fragmente de lemn) pentru obținerea unui raport C/N favorabil și a unei consistențe solide dar totuși ușoare; ● produsele

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
de sârmă, beton, plastic reciclat) Acest tip de facilități de stocare este modular, astfel dimensiunea și numărul compartimentelor pot fi modificate în funcție de nevoi. Un sistem de rotație a două sau, de preferat, trei compartimente permite umplerea primului compartiment cu materiale proaspete, apoi al celui de-al doilea și al treilea. Când ultimul compartiment este încărcat, conținutul primului este descompus suficient pentru a fi utilizat în grădină sau pe câmp. Pentru accelerarea compostării, conținutul unui compartiment poate fi răsturnat în al doilea

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
încărcat, conținutul primului este descompus suficient pentru a fi utilizat în grădină sau pe câmp. Pentru accelerarea compostării, conținutul unui compartiment poate fi răsturnat în al doilea apoi în al treilea. Primul dintre ele va primi așadar întotdeauna numai material proaspăt. Când este necesară o capacitate mai mare, pot fi construite adăposturi mai mari. Ideal ar fi ca adăpostul să fie acoperit pentru a oferi umbră și protecție împotriva precipitațiilor. Aceste structuri sunt ordonate și mai plăcute vederii decât grămezile neacoperite

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
a lucrărilor și cu rezultate agronomice corespunzătoare se recomandă compostarea acestuia. Compostul nu riscă să se regăsească în fân dacă este aplicat în cantități mai mici de 15-20 t/ha (ceea ce corespunde la 30-40 t/ha de gunoi de grajd proaspăt). Aplicarea compostului se poate face pe o lățime mai mare de lucru decât cea corespunzătoare altor forme de îngrășăminte organice deoarece compostul este omogen și are o granulometrie mai fină. În acest mod se reduce tasarea solului care este un

ANEXĂ din 16 iunie 2015 la Ordinul ministrului mediului, apelor şi padurilor şi al ministrului agriculturii şi dezvoltarii rurale nr. 990 / 1.809/2015 privind modificare Ordinului ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al ministrului agriculturii dezvoltării rurale nr. 1.182 / 1.270/2005 privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268930_a_270259]
Corola-website/Law/269139_a_270468

cazul produselor oferite cu titlu gratuit de către agenții economici, asociații sau fundații. Capitolul 2 Definiții, conținut, calitate Articolul 3 (1) În sensul prezentelor norme, sucurile de legume, în care este inclus și sucul de tomate, sunt produse obținute din legume proaspete, sănătoase și coapte, nefermentate, prin zdrobire și strecurare; acestea pot fi pasteurizate sau sterilizate și ambalate în recipiente închise ermetic. ... (2) Sucurile de legume pot fi simple sau cu adaos de: sare, zahăr, miere, suc de fructe, condimente, plante aromatice

NORMĂ din 7 august 2002 (*actualizat*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor de legume. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/269139_a_270468]
plante aromatice și extracte naturale cu rol de aromatizare. ... (3) Sucurile de legume pot fi fabricate dintr-o singura specie de legume sau din amestecuri de legume. ... (4) Sucul de tomate este produsul obținut direct prin zdrobirea și strecurarea tomatelor proaspete, sănătoase, întregi, ajunse la maturitate industrială, de culoare roșie intensă, fără semne de fermentare sau mucegai, neatacate de boli, ori obținute prin reconstituire cu apă fie din suc concentrat de tomate care prezintă conținutul de substanță uscată solubilă naturală din

NORMĂ din 7 august 2002 (*actualizat*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor de legume. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/269139_a_270468]
alimentari utilizați la fabricarea sucurilor de legume sunt numai cei permiși de legislația în vigoare. Articolul 4 Ingredientele, respectiv materiile prime și auxiliare utilizate la fabricarea sucurilor de legume, trebuie să corespundă următoarelor definiții și descrieri: 1. Legumele sunt produse proaspete, sănătoase și coapte, nefermentate, întregi, fără lovituri mecanice, neatacate de boli, curate, de culoare, mărime și forma specifice soiului, recoltate la stadiul de maturitate industriala, cu un conținut ridicat în substanțe nutritive. 2. Apa utilizata în scopuri tehnologice - spălare, pasteurizare

NORMĂ din 7 august 2002 (*actualizat*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor de legume. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/269139_a_270468]
de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 416 din 1 iunie 2005 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 704 din 4 august 2005. 9. Concentratul de tomate este produsul obținut prin concentrarea lichidului obținut prin zdrobirea și strecurarea tomatelor proaspete, sănătoase, întregi, ajunse la maturitate industrială, de culoare roșie intensă, fără semne de fermentare sau mucegai, neatacate de boli; concentrația să în substanță uscată solubilă naturală din tomate este cuprinsă între 18-24% (exclusiv). ---------- Pct. 9 al art. 4 a fost

NORMĂ din 7 august 2002 (*actualizat*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor de legume. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/269139_a_270468]
Corola-website/Law/269141_a_270470

cazul produselor oferite cu titlu gratuit de către agenții economici, asociații sau fundații. Capitolul 2 Definiții, conținut, calitate Articolul 3 (1) În sensul prezentelor norme, sucurile de legume, în care este inclus și sucul de tomate, sunt produse obținute din legume proaspete, sănătoase și coapte, nefermentate, prin zdrobire și strecurare; acestea pot fi pasteurizate sau sterilizate și ambalate în recipiente închise ermetic. ... (2) Sucurile de legume pot fi simple sau cu adaos de: sare, zahăr, miere, suc de fructe, condimente, plante aromatice

NORMĂ din 13 septembrie 2002(*actualizat*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor de legume. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/269141_a_270470]
plante aromatice și extracte naturale cu rol de aromatizare. ... (3) Sucurile de legume pot fi fabricate dintr-o singura specie de legume sau din amestecuri de legume. ... (4) Sucul de tomate este produsul obținut direct prin zdrobirea și strecurarea tomatelor proaspete, sănătoase, întregi, ajunse la maturitate industrială, de culoare roșie intensă, fără semne de fermentare sau mucegai, neatacate de boli, ori obținute prin reconstituire cu apă fie din suc concentrat de tomate care prezintă conținutul de substanță uscată solubilă naturală din

NORMĂ din 13 septembrie 2002(*actualizat*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor de legume. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/269141_a_270470]
alimentari utilizați la fabricarea sucurilor de legume sunt numai cei permiși de legislația în vigoare. Articolul 4 Ingredientele, respectiv materiile prime și auxiliare utilizate la fabricarea sucurilor de legume, trebuie să corespundă următoarelor definiții și descrieri: 1. Legumele sunt produse proaspete, sănătoase și coapte, nefermentate, întregi, fără lovituri mecanice, neatacate de boli, curate, de culoare, mărime și forma specifice soiului, recoltate la stadiul de maturitate industriala, cu un conținut ridicat în substanțe nutritive. 2. Apa utilizata în scopuri tehnologice - spălare, pasteurizare

NORMĂ din 13 septembrie 2002(*actualizat*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor de legume. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/269141_a_270470]
de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 628 din 13 iunie 2005 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 704 din 4 august 2005. 9. Concentratul de tomate este produsul obținut prin concentrarea lichidului obținut prin zdrobirea și strecurarea tomatelor proaspete, sănătoase, întregi, ajunse la maturitate industrială, de culoare roșie intensă, fără semne de fermentare sau mucegai, neatacate de boli; concentrația să în substanță uscată solubilă naturală din tomate este cuprinsă între 18-24% (exclusiv). ---------- Pct. 9 al art. 4 a fost

NORMĂ din 13 septembrie 2002(*actualizat*) cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor de legume. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/269141_a_270470]
Corola-website/Law/273522_a_274851

1. La articolul 2 alineatul (2), după punctul 2^1 se introduc patru noi puncte, punctele 2^2 -2^5, cu următorul cuprins: "2^2. carne românească - carnea provenită de la animale crescute în fermele din România; 2^3. produs alimentar proaspăt - aliment care nu este conservat prin sterilizare, deshidratare, congelare sau afumare, cu excepția refrigerării; 2^4. produs alimentar congelat - aliment care necesită temperaturi de păstrare conform legislației sanitar-veterinare în vigoare; 2^5. produs românesc - produs obținut pe teritoriul național din materii

LEGE nr. 150 din 12 iulie 2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273522_a_274851]
maximum 24 de ore de la momentul punerii la dispoziția comerciantului a mărfii." ... 14. La articolul 7, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu următorul cuprins: "(4^1) Fac excepție de la prevederile alin. (4) produsele alimentare proaspete, în cazul în care recepția cantitativă și calitativă se va face în momentul livrării." 15. La articolul 7, alineatul (5) se abrogă. 16. Articolul 8 se modifică și va avea următorul cuprins: "Art. 8. - (1) Termenul de plată al comerciantului

LEGE nr. 150 din 12 iulie 2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273522_a_274851]
cuprins: "Art. 8. - (1) Termenul de plată al comerciantului către furnizor pentru produsele contractate și livrate se stabilește prin negocierea contractului, fără ca termenul de plată să depășească 30 de zile calendaristice. (2) Fac excepție de la prevederile alin. (1) produsele alimentare proaspete la care termenul de plată nu poate fi mai mare de 7 zile calendaristice." ... 17. După capitolul III se introduce un nou capitol, capitolul III^1, cu următorul cuprins: "CAPITOLUL III^1 Obligații speciale ale comerciantului" 18. După articolul 10

LEGE nr. 150 din 12 iulie 2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273522_a_274851]
1.337/2013 al Comisiei din 13 decembrie 2013 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește indicarea țării de origine sau a locului de proveniență pentru carnea proaspătă, refrigerată sau congelată de animale din specia porcină, ovină, caprină și de păsări de curte, în Regulamentul (CE) nr. 1.760/2000 al Consiliului și al Parlamentului European din 17 iulie 2000 de stabilire a unui sistem de identificare și

LEGE nr. 150 din 12 iulie 2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/273522_a_274851]
Corola-website/Law/273536_a_274865

2. abrogat; ---------- Pct. 2 al alin. (2) al art. 2 a fost abrogat de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 247 din 14 decembrie 2010 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 844 din 16 decembrie 2010. 2^1. carne proaspătă - carnea provenită de la animale și păsări care a fost supusă doar tratamentului de refrigerare în vederea conservării și care se prezintă sub formă de carcasă, semicarcasă, sferturi de carcasă, piese vrac sau ambalate, după caz; ---------- Pc. 2^1 al alin. (2

LEGE nr. 321 din 15 octombrie 2009 (*actualizată*) privind comercializarea produselor alimentare. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/273536_a_274865]
Pct. 2^2 al alin. (2) al art. 2 a fost introdus de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 150 din 12 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 534 din 15 iulie 2016. 2^3. produs alimentar proaspăt - aliment care nu este conservat prin sterilizare, deshidratare, congelare sau afumare, cu excepția refrigerării; ---------- Pct. 2^3 al alin. (2) al art. 2 a fost introdus de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 150 din 12 iulie 2016 publicată

LEGE nr. 321 din 15 octombrie 2009 (*actualizată*) privind comercializarea produselor alimentare. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/273536_a_274865]
al art. 7 a fost modificat de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 150 din 12 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 534 din 15 iulie 2016. (4^1) Fac excepție de la prevederile alin. (4) produsele alimentare proaspete, în cazul în care recepția cantitativă și calitativă se va face în momentul livrării. ---------- Alin. (4^1) al art. 7 a fost introdus de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 150 din 12 iulie 2016 publicată în MONITORUL

LEGE nr. 321 din 15 octombrie 2009 (*actualizată*) privind comercializarea produselor alimentare. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/273536_a_274865]