25,611 matches
-
arctos", ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata") și tritonul carpatic ("Triturus montandoni"), toate aflate pe lista roșie a IUCN, căprioară ("Capreolus capreolus") sau pisică sălbatică cretană ("Felis silvestris cretensis"), precum și un gasteropod ("Alopia plumbea doftanae") endemic pentru România. Flora protejată a sitului are în componență arbori: brad argintiu ("Abies alba"), zadă ("Larix decidua") și ierburi cu specii de: brâncuță ("Rorippa islandica"), orhidei cu specii de "Herminium monorchis", "Pseudorchis albida" și "Goodyera repens", brebenei ("Corydalis solida"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), silur ("Euphrasia
Pădurea Glodeasa () [Corola-website/Science/330465_a_331794]
-
alcătuiesc o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în Muntenia, pe teritoriul județului Argeș. Aria naturală se află în partea central-nordică a județului Argeș, pe teritoriile administrative ale comunelor Albeștii de Muscel, Berevoiești și Bughea de Jos, în apropierea drumului național DN73C
Văile Brătiei și Brătioarei () [Corola-website/Science/330484_a_331813]
-
Jos, în apropierea drumului național DN73C, care leagă municipiul Curtea de Argeș de localitatea Berevoiești. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 202 hectare. Situl reprezintă o zonă montană de-a lungul râului Brătia și a afluentului său Brătioara
Văile Brătiei și Brătioarei () [Corola-website/Science/330484_a_331813]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în Muntenia, pe teritoriul județului Prahova. Aria naturală se află în partea sud-estică a județului Prahova (aproape de limita teritorială cu județul Buzău), pe teritoriul administrativ al comunei Gura Vadului, în imediata apropiere de drumul
Stânca Tohani () [Corola-website/Science/330480_a_331809]
-
în imediata apropiere de drumul județean DJ100H, care leagă localitatea Tohani de Jugureni. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 50 hectare. Situl reprezintă o zonă deluroasă (dealurile "Streheanu" constituite pe calcare sarmatice, pajiști, păduri de foioase
Stânca Tohani () [Corola-website/Science/330480_a_331809]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în centrul Transilvaniei, pe teritoriul județului Mureș. Aria naturală se află în partea vestică a județului Mureș, pe teritoriul administrativ al orașului Iernut (în sud-estul satului Lechința), în apropierea drumului național DN15, care leagă
Râpa Lechința () [Corola-website/Science/330493_a_331822]
-
în apropierea drumului național DN15, care leagă municipiul Târgu Mureș de orașul Luduș. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 283 hectare. Situl reprezintă o zonă de câmpie aflată pe malul estic al Mureșului (râuri, lacuri, pajiști
Râpa Lechința () [Corola-website/Science/330493_a_331822]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în sud-estul Moldovei, pe teritoriul județului Galați. Aria naturală se află în partea sud-estică a județului Galați, pe teritoriul administrativ al comunei Tulucești (în vestul satului omonim), în apropierea drumului național DN24D, care leagă
Pădurea Gârboavele () [Corola-website/Science/330496_a_331825]
-
omonim), în apropierea drumului național DN24D, care leagă municipiul Bârlad de satul Tulucești. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 219 hectare. Situl reprezintă o zonă de câmpie (râuri, lunci, pajiști, păduri de foioase și tufărișuri) încadrată
Pădurea Gârboavele () [Corola-website/Science/330496_a_331825]
-
verde ("Rana esculenta"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo") sau broasca de pământ ("Pelobates fuscus"); lepidoptere (fluturi) cu specii de "Parnassius mnemosyne", "Tomares nogelii" și "Erannis ankeraria"; precum și un coleopter din specia "Cerambyx cerdo" (croitorul mare al stejarului). Printre speciile floristice protejate se află capul-șarpelui ("Echium russicum"), târtan ("Crambe tataria"), sisinel ("Pulsatilla grandis"), stânjenel ("Iris aphylla ssp. hungarica") sau bujor românesc ("Paeonia peregrina Mill. var. romanica"). Reportaj
Pădurea Gârboavele () [Corola-website/Science/330496_a_331825]
-
este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în sud-estul Moldovei, pe teritoriul județului Galați. Aria naturală se află în partea nord-vestică a județului Galați, pe teritoriul administrativ al comunei Negrilești (în vestul satului omonim), în apropierea drumului național DN24, care leagă
Pădurea Balta - Munteni () [Corola-website/Science/330511_a_331840]
-
satului omonim), în apropierea drumului național DN24, care leagă municipiul Tecuci de Bârlad. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 86 hectare. Situl reprezintă o zonă de câmpie în lunca Bârladului (râuri, lunci, pajiști, păduri de foioase
Pădurea Balta - Munteni () [Corola-website/Science/330511_a_331840]
-
Bisoca este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în partea nordică a Munteniei, pe teritoriul județului Buzău. Aria naturală se află în partea estică a județului Buzău (aproape de limita teritorială cu județul Vrancea), pe teritoriile administrative ale comunelor Bisoca și Mânzălești și este străbătută de
Bisoca (sit SCI) () [Corola-website/Science/331036_a_332365]
-
care leagă localitatea Jitia de Sărulești. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară (desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate) prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe
Bisoca (sit SCI) () [Corola-website/Science/331036_a_332365]
-
menținerii într-o stare de conservare favorabilă a faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate) prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 1.163 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în amestec, terenuri arabile cultivate
Bisoca (sit SCI) () [Corola-website/Science/331036_a_332365]
-
să nu se implice, să nu aibă planuri pe termen lung. Instabilitatea afectivă se transpune în tendința spre infidelitate. Una din principalele cauze o constituie lipsa de afecțiune din copilărie. La maturitate, o astfel de persoană dorește să se simtă protejată, fiindu-i teamă de necunoscut. De exemplu, bărbații cu acest sindrom preferă să locuiască cu părinții și își întemeiază o familie la vârste avansate.
Sindromul Peter Pan () [Corola-website/Science/331056_a_332385]
-
Lozna este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în partea nord-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Sălaj. Aria naturală se află în partea nord-estică a județului Sălaj, pe teritoriile administrative ale comunelor: Băbeni, Ileanda, Lozna, Rus și Surduc, în imediata apropiere de drumul național DN1H, care
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
Zalău de Valea Chioarului, Maramureș. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 (pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 10.249 de hectare, incluzând ariile protejate Pădurea „La Castani” și Rezervatia naturală Stanii Clițului. Aria protejată
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 10.249 de hectare, incluzând ariile protejate Pădurea „La Castani” și Rezervatia naturală Stanii Clițului. Aria protejată reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în amestec, păduri de șleau, pășuni și terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Someșan (subunitate geomorfologica a Podișului Transilvaniei. Zona deluroasa (dezvoltată pe depozite miocene, paleogene și neogene) este
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
de tip "Luzulo-Fagetum" și Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum") și protejază o gamă floristica și faunistica diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. La baza desemnării sitului se află patru specii faunistice protejate, enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică) și aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: broască țestoasă de baltă
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
a speciilor de fauna și floră sălbatică) și aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: broască țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus")), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"). Floră ariei protejate este una diversă, alcătuită din specii de plante (arbori, arbuști, ierburi și flori) protejate la nivel european prina ceeași "Directivă CE 92/43/ CE din 21 mai 1992" (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în Banat, pe teritoriul județului Timiș. Aria naturală se află în extremitatea vestică a județului Timiș, pe teritoriile administrative ale comunelor Banloc, Ghilad, Giera și Livezile și este străbătută de drumul național DN59B
Livezile - Dolaț () [Corola-website/Science/331074_a_332403]
-
din 2011 (privind modificarea și comletarea "Hotărârii de Guvern" 1284/2007, privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în Romania) și se întinde pe o suprafață de 6.565 hectare. Aria protejată încadrată în bioregiunea geografică panonică a Câmpiei Timișului (subunitate geomorfologică a Câmpiei de Vest), reprezintă o zonă naturală (pajiști naturale, pășuni, stepe, terenuri arabile și culturi) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări
Livezile - Dolaț () [Corola-website/Science/331074_a_332403]
-
Vitănești - Răsmirești este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în Muntenia, pe teritoriul județului Teleorman. Aria naturală se află în partea central-estică a județului Teleorman, pe teritoriile administrative ale comunelor Măgura, Mârzănești, Răsmirești și Vitănești și pe cel al orașului Alexandria și
Vitănești - Răsmirești (sit SPA) () [Corola-website/Science/331083_a_332412]
-
nr.971 din 2011, prin modificarea și comletarea H.G. 1284/2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în Romania) și se întinde pe o suprafață de 1.108 hectare. Aria protejată aflată în bazinul inferior al râului Teleorman și încadrată în bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Burnazului (subunitate geomorfologică a Câmpiei Române), reprezintă o zonă naturală (râuri, lacuri, pășuni, terenuri arabile și culturi și păduri de luncă) ce asigură condiții de
Vitănești - Răsmirești (sit SPA) () [Corola-website/Science/331083_a_332412]