26,750 matches
-
epidemii de holeră ș.a. Cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a adus societății românești o binevenită stabilitate. Pe acest fond, procesul de modernizare a căpătat, treptat, o coerență tot mai fecundă, cuprinzând toate domeniile de activitate. Ritmul schimbării a fost deosebit de intens. Statul român, de pildă, a cunoscut în decursul a numai 23 de ani (1858-1881) o evoluție pe care nici cei mai optimiști politicieni autohtoni nu au anticipat să fie atât de pozitivă: 1858 - Convenția de la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ce au generat această contraperformanță demografică se numără și curentul migrațiunilor interioare - din nordul țării spre sud și sud-vest -, ce a dislocat o bună parte din forța de muncă a orașelor Moldovei spre Muntenia și Oltenia. Fenomenul este probat de ritmul extrem de ridicat de creștere a numărului de locuitori din orașele aflate la sud de Carpații Meridionali. Astfel, în cei 40 de ani ce s-au scurs de la Unirea din 1859, statistica a consemnat următoarele creșteri: Călărași - 968%, Turnu Severin - 575
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
5.170 ortodocși, 6.122 israeliți), 1894 - 14.567 locuitori și 1899 - 16.378 locuitori. O analiză atentă a datelor statistice oferite de sursele vremii ne indică faptul că, la nivelul Moldovei, în intervalul 1859-1899, Bacăul a avut al cincilea ritm de creștere demografică, după orașele Tecuci (143%), Galați (140%), Dorohoi (109,7%) și Bârlad (85%), așa cum ne indică și datele din tabelul de mai jos: Creșterea spectaculoasă înregistrată de unele orașe - se remarcă în special porturile dunărene - se explică în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
85%), așa cum ne indică și datele din tabelul de mai jos: Creșterea spectaculoasă înregistrată de unele orașe - se remarcă în special porturile dunărene - se explică în principal prin crearea de numeroase întreprinderi economice, în special în sectoarele industrial și comercial. Ritmul scăzut înregistrat de orașele Iași și Botoșani are drept cauze principale „lenta dezvoltare economică, reducerea treptată a imigrărilor și intensificarea fenomenului emigraționist în rândul populației evreiești, precum și plecarea multor ieșeni la București”. După gradul de ocupare a mediului urban, Moldova
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
prin faptul că au venit din regiunile limitrofe ale Rusiei și Austriei (Galiția), atrași de resursele economice ale Moldovei sau alungați de mișcările antisemite din țările din care au imigrat. Privind datele oferite de recensămintele oficiale, vom constata faptul că ritmul imigrărilor evreiești în Moldova a fost unul deosebit de intens, în special în deceniile 3-6 ale secolului al XIX-lea: 1820 - aproximativ 19.000 de suflete (urban și rurală, 1859 - 118.922 (în 39 de ani o creștere de 526%), 1899
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
la 28,56% (1941). Concluziile ce se profilează în urma studiului privind evoluția demografică a orașului Bacău, în perioada de trecere de la Epoca Modernă la societatea contemporană, vizează cel puțin dou) aspecte tematice. Primul dintre acestea face referire la procentele și ritmul de 96 creștere a numărului de locuitori, iar cel de-al doilea aduce cuvenitele nuanțări în ceea ce privește harta etnică a demografiei locale. La începutul perioadei moderne, comparativ cu situația demografică înregistrată de celelalte reședințe de județ din Moldova, Bacăul lăsa impresia
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în ascensiunea constantă în cadrul ierarhiei citadine moldovenești. Astfel, dacă în anul 1860 Bacăul (8.972 locuitori) ocupa locul doisprezece între orașele regiunii de la răsărit de Carpați, în anul 1899 Bacăul (16.378 locuitori) ajunge pe poziția a șaptea, înregistrând un ritm al sporului demografic de 82,5% - al cincilea din Moldova. Creșterea numărului de locuitori a avut la bază, cu precădere, fenomenul imigrației evreiești din prima jumătate a secolului al XIXlea, dublat, în intervalul 1859-1899, de procesul exodului rural generat de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
condusă de Tudor Vladimirescu, și, în special, modificările operate la nivelul titularilor de proprietăți imobiliare au stimulat tendințele de expansiune urbană - unul din momentele cheie ale dezvoltării orașului Bacău a fost recunoașterea dreptului de proprietate pentru târgoveți (1823). În plus, ritmul urbanizării a fost accelerat de creșterea semnificativă a numărului de locuitori evrei, în marea lor majoritate, emigranți din Galiția și Rusia stabiliți cu precădere în regiunea dintre Carpații Orientali și Prut, dar și în Basarabia. De altfel, specificul orașului moldovenesc
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
generozitate, de malurile Bistriței. Nisipul era ridicat, în general, din partea dreaptă a podului de peste Bistrița și putea fi utilizat pentru construcții numai după obținerea autorizației eliberată de Primăria locală. Pentru anul 1908, raportul de activitate al poliției locale surprinde un ritm alert al construcțiilor de case: 80 de case noi, 230 de case reparate și 59 de împrejmuiri. La începutul secolului al XX-lea, Primăria Bacău a inițiat un amplu proces de demolare a caselor cu o structură de rezistență precară
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fost deosebit de ridicat. Numărul mare al solicitărilor depuse pe biroul Primăriei Bacău pentru a fi aprobate este cât se poate de sugestiv: numai în intervalul 1922 1933, numărul avizelor de construcție eliberate de către administrația locală a fost de 1.762. Ritmul alert înregistrat de ridicarea clădirilor private explică și prezența numeroaselor firme specializate în producția și comercializarea materialelor de construcții: fabrici de cărămidă (de mână și presată) - cinci în Bacău („Aron Avram”, „Scholtz”, „Igner”, „Serion”, „V. Condurache”ă și una în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și agricultor. Aspecte privind evoluția socio economică Beneficiind de un amplasament geografic fericit, în imediata apropiere a râului Bistrița, dar și de un hinterland bogat în materii prime, unic în spațiul moldovenesc, Bacăul va înregistra, încă din zorii Epocii Moderne, ritmuri alerte de dezvoltare economică. Dacă în prima jumătate a secolului al XIX-lea orașul a cunoscut o intensificare a activităților comerciale, negustorești și manufacturiere, în cea de-a doua jumătate, morfologia economiei băcăuane va deveni tot mai complexă, în special
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1829 a adus în economia Principatelor Române schimbări structurale radicale. Astfel, odată cu semnarea Tratatului de Pace de la Adrianopol (1829) - ce a desființat monopolul Imperiului otoman asupra comerțului românesc - cele dou) Principate au intrat sub influența capitalismului occidental, fenomenul generând accelerarea ritmului de implementare a noilor principii de funcționare a economiei - libera concurență, economia de piață etc. Mai mult, dacă ar fi să urmărim în timp efectele pozitive ale acestei „reorientări” economice, cu implicații majore în transformarea și modernizarea societății și a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
bere, una de sifoane, una de lumânări și o alta de țuică”. Doi ani mai târziu, acestora li s-au adăugat „dou) fabrici de mezeluri, dou) de pâine, patru de teracotă și una de săpun”. Odată cu trecerea în noul secol, ritmul dezvoltării industriale s-a accelerat, dovadă și numărul tot mai mare al unităților productive. Spre exemplu, în intervalul 1902 1908, numărul întreprinderilor din orașul Bacău s-a dublat, ajungând de la 22 la 43 de întreprinderi. Legea pentru încurajarea industriei naționale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cu patronat neidentificat 7 (6%) Cel puțin dou) concluzii se pot desprinde din această succintă prezentare a evoluției industriei băcăuane în perioada 1900-1930. În primul rând, așa cum ne indică datele statistice, trecerea în noul secol a însemnat o accelerare a ritmului de creștere numerică a unităților industriale băcăuane. Astfel, de la cele 22 de întreprinderi ce funcționau în anul 1902, numărul acestora va crește la 43 în anul 1908 (creștere de 96% în numai 6 ani) și la 109 în anul 1925
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
o „relicvă” a economiei de tip feudal Din cele mai vechi timpuri și până în zilele noastre, arealul climateric și geografic al județului Bacău a oferit locuitorilor condiții prielnice pentru creșterea animalelor și efectuarea muncilor agricole. Încremenită de milenii în acest ritm tradițional de viață, marea majoritate a locuitorilor județului au resimțit acut penetrația economiei de tip capitalist, începând, în special, cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Practicate, în general, cu mijloace rudimentare și randamente minimale, muncile agricole au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a lungul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea importanța și prestigiul instituției ocrotitorilor au suferit o depreciere constantă, astfel încât, potrivit unui regulament din anul 1891, locuitorii orașului au hotărât să treacă „managementul” țarinei la instituția Primăriei. Ritmul rapid al dezvoltării industriale a orașului, precum și imperativele din domeniul politicii de apărare a țării, au generat, spre nemulțumirea agricultorilor băcăuani, micșorarea treptată a suprafeței moșiei comunale. Cu excepția momentelor mai tensionate din primăvara anului 1907, locuitorii orașului au fost martorii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
caprine și porcine. În urma lucrărilor de modernizare efectuate în anul 1909, numărul compartimentelor a fost redus la dou), după cum urmează: sala pentru tăierea vitelor - „avea o suprafață de 14 m./6 m., cu 17 macarale pentru suspendarea carcaselor insuficiente pentru ritmul zilnic de aproximativ 50 de capete” - și sala pentru tăierea porcilor - „cu o suprafață de 6 m./6 m., avea numai 3 macarale și 20 de cuiere”. Tot în anul 1909, datorită faptului că abatorul nu avea pârlitor și nici
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
În conformitate cu prevederile decretului-lege din 27 decembrie 1918, funcționarii comunali au beneficiat de o consistentă mărire a veniturilor. Astfel, pe lângă salarii și diurne, funcționarii șiau sporit veniturile cu „alocațiile de scumpete” - suplimente financiare acordate angajaților administrației locale, pentru armonizarea lefurilor cu ritmul alert de scumpire a produselor. Ulterior, datorită inflației galopante, guvernul României a decretat, prin legea din 8 septembrie 1919, „sporirea retribuțiilor lunare, doar pentru funcționarii statului și militari, cu 60%, 50%, 40%, după categoriile de salarizare”. În perioada interbelică, după
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
etichetări, departe de a se anula reciproc, întregesc aproape perfect imaginea unei comunități ce-și rafinează, destul de lent, „tabieturile” societale, ce capătă, pe cale mimetică, obiceiuri așa zis aristocratice. Mai mult ca sigur, viața mondenă a orașului a dobândit forme și „ritmuri” occidentale sub impulsul tradiționalelor manifestări cazone (baluri, recepții) organizate, inițial, de ofițerii ruși (prezenți în Bacău în intervalul 1848 1853) și, ulterior, de cei austrieci (1854-1857). De altfel, potrivit mărturiilor lui Costache Radu, odată cu venirea muscalilor și nemților, în oraș
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
destinate, cu precădere, conversației și schimbului de amabilități, se recitau versuri, numite de presa vremii „lectură-jurnal săptămânal”, se juca Pocker sau Panțarole, erau vizionate diferite „programe artistice”, se audiau recitaluri de pian și, nu în ultimul rând, se dansa în ritm de foxtrot, tango, shymy sau „în ritmul antrenantelor chansonete, executate de orchestra Regimentul 5 Artilerie Grea”. Tipuri comune de agrement: promenadele, bâlciurile și spectacolele de circ Dacă „lumea bună” a Bacăului avea rezervată, așa cum am arătat, paleta largă a diferitelor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
amabilități, se recitau versuri, numite de presa vremii „lectură-jurnal săptămânal”, se juca Pocker sau Panțarole, erau vizionate diferite „programe artistice”, se audiau recitaluri de pian și, nu în ultimul rând, se dansa în ritm de foxtrot, tango, shymy sau „în ritmul antrenantelor chansonete, executate de orchestra Regimentul 5 Artilerie Grea”. Tipuri comune de agrement: promenadele, bâlciurile și spectacolele de circ Dacă „lumea bună” a Bacăului avea rezervată, așa cum am arătat, paleta largă a diferitelor manifestări mondene, locuitorii din pătura de jos
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
perioade nu a fost una întâmplătoare, intervalul istoric cercetat reprezentând - din punctul nostru de vedere - primul „strat” de real urbanism din întreaga evoluție a localității. Studiul privind evoluția demografiei băcăuane în intervalul 1821-1941 a pus în lumină dou) aspecte tematice - ritmul de creștere a numărului de locuitori și compoziția etnică a orașului. La începutul perioadei moderne, comparativ cu situația demografică înregistrată de celelalte reședințe de județ din Moldova, Bacăul lăsa impresia unei așezări cu o structură citadină embrionară. După cum am arătat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în ascensiunea constantă în cadrul ierarhiei citadine moldovenești. Astfel, dacă în anul 1860 Bacăul (8.972 locuitori) ocupa locul doisprezece între orașele regiunii de la răsărit de Carpați, în anul 1899 Bacăul (16.378 locuitori) ajunge pe poziția a șaptea, înregistrând un ritm al sporului demografic de 82,5% - al cincilea din Moldova. Creșterea numărului de locuitori a avut la bază, cu precădere, fenomenul imigrației evreiești din prima jumătate a secolului al XIXlea, dublat, în intervalul 1859-1899, de procesul exodului rural generat de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
care a rămas una din datele constante ale istoriei sale: curentul mediteranean, favorizat de primele dezvoltări ale navigației maritime, și curentul Europei Centrale dunărene. Din aceste două direcții pătrund în Franța influențele exterioare, în special cele orientale. Oricare ar fi ritmurile regionale, rezultatele converg către un același tip de evoluție: primele comunități țărănești se organizează în sate, pun la punct un sistem de producție în care se amestecă creșterea animalelor, cultura plantelor și meșteșugurile cu fabricarea ceramicii, ceea ce duce la o
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
uscat, subboreal, dar, la sfîrșitul epocii de bronz, climatul redevine mai umed, subatlantic, permițînd un nou avînt al vieții agricole. Exemple regionale în mileniul al II-lea. Al II-lea mileniu este caracterizat de o accentuare a diversităților regionale cu ritmuri de evoluție variind de la un sector geografic la altul. Cîteva exemple: Încă de la începutul bronzului vechi, Armorica cunoaște o formă nouă de civilizație odată cu sosirea unor elemente de populație venind fără îndoială din nordul Europei pe cale maritimă. Cu ei se
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]