256,150 matches
-
celule de dimensiune diferită. Toate ASF sunt identice în ceea ce privește funcția stării de tranziție sau setul de reguli. Vecinătatea (o funcție de grupare) face parte din funcția stării de tranziție, și definește, pentru fiecare celulă, setul de alte celule de care depinde starea celulei respective. Toate stările de tranziție ale celulelor se sincronizează, în pas cu un „ceas” universal ca într-un circuit digital sincronizat. Există ca stari de reguli: Fluxul de biți dintre celule este indicat de către direcție. Se aplică următoarele reguli
Automate celulare () [Corola-website/Science/322819_a_324148]
-
Toate ASF sunt identice în ceea ce privește funcția stării de tranziție sau setul de reguli. Vecinătatea (o funcție de grupare) face parte din funcția stării de tranziție, și definește, pentru fiecare celulă, setul de alte celule de care depinde starea celulei respective. Toate stările de tranziție ale celulelor se sincronizează, în pas cu un „ceas” universal ca într-un circuit digital sincronizat. Există ca stari de reguli: Fluxul de biți dintre celule este indicat de către direcție. Se aplică următoarele reguli: Următoarele reguli se aplică
Automate celulare () [Corola-website/Science/322819_a_324148]
-
stării de tranziție, și definește, pentru fiecare celulă, setul de alte celule de care depinde starea celulei respective. Toate stările de tranziție ale celulelor se sincronizează, în pas cu un „ceas” universal ca într-un circuit digital sincronizat. Există ca stari de reguli: Fluxul de biți dintre celule este indicat de către direcție. Se aplică următoarele reguli: Următoarele reguli se aplică stărilor de confluență: Inițial cea mai mare parte din spațiul celular (universul automatelor celulare), acum este goală, fiind formată din celule
Automate celulare () [Corola-website/Science/322819_a_324148]
-
de tranziție ale celulelor se sincronizează, în pas cu un „ceas” universal ca într-un circuit digital sincronizat. Există ca stari de reguli: Fluxul de biți dintre celule este indicat de către direcție. Se aplică următoarele reguli: Următoarele reguli se aplică stărilor de confluență: Inițial cea mai mare parte din spațiul celular (universul automatelor celulare), acum este goală, fiind formată din celule aflate în stare inițială U. Când primește un impuls excitant de la o stare de transmisie specială sau ordinară vecină, celula
Automate celulare () [Corola-website/Science/322819_a_324148]
-
Fluxul de biți dintre celule este indicat de către direcție. Se aplică următoarele reguli: Următoarele reguli se aplică stărilor de confluență: Inițial cea mai mare parte din spațiul celular (universul automatelor celulare), acum este goală, fiind formată din celule aflate în stare inițială U. Când primește un impuls excitant de la o stare de transmisie specială sau ordinară vecină, celula în stare inițială devine sensibilă, trecând printr-o serie de stări înainte de a ajunge la o stare de confluență. Alegerea stării destinație pe
Automate celulare () [Corola-website/Science/322819_a_324148]
-
aplică următoarele reguli: Următoarele reguli se aplică stărilor de confluență: Inițial cea mai mare parte din spațiul celular (universul automatelor celulare), acum este goală, fiind formată din celule aflate în stare inițială U. Când primește un impuls excitant de la o stare de transmisie specială sau ordinară vecină, celula în stare inițială devine sensibilă, trecând printr-o serie de stări înainte de a ajunge la o stare de confluență. Alegerea stării destinație pe care celula o va atinge este determinată de secvența de
Automate celulare () [Corola-website/Science/322819_a_324148]
-
confluență: Inițial cea mai mare parte din spațiul celular (universul automatelor celulare), acum este goală, fiind formată din celule aflate în stare inițială U. Când primește un impuls excitant de la o stare de transmisie specială sau ordinară vecină, celula în stare inițială devine sensibilă, trecând printr-o serie de stări înainte de a ajunge la o stare de confluență. Alegerea stării destinație pe care celula o va atinge este determinată de secvența de semnale de intrare. Cu toate acestea, ne putem gândi
Automate celulare () [Corola-website/Science/322819_a_324148]
-
universul automatelor celulare), acum este goală, fiind formată din celule aflate în stare inițială U. Când primește un impuls excitant de la o stare de transmisie specială sau ordinară vecină, celula în stare inițială devine sensibilă, trecând printr-o serie de stări înainte de a ajunge la o stare de confluență. Alegerea stării destinație pe care celula o va atinge este determinată de secvența de semnale de intrare. Cu toate acestea, ne putem gândi la stările de tranziție ca la nodurile unui arbore
Automate celulare () [Corola-website/Science/322819_a_324148]
-
fiind formată din celule aflate în stare inițială U. Când primește un impuls excitant de la o stare de transmisie specială sau ordinară vecină, celula în stare inițială devine sensibilă, trecând printr-o serie de stări înainte de a ajunge la o stare de confluență. Alegerea stării destinație pe care celula o va atinge este determinată de secvența de semnale de intrare. Cu toate acestea, ne putem gândi la stările de tranziție ca la nodurile unui arbore de la starea inițială la fiecare dintre
Automate celulare () [Corola-website/Science/322819_a_324148]
-
aflate în stare inițială U. Când primește un impuls excitant de la o stare de transmisie specială sau ordinară vecină, celula în stare inițială devine sensibilă, trecând printr-o serie de stări înainte de a ajunge la o stare de confluență. Alegerea stării destinație pe care celula o va atinge este determinată de secvența de semnale de intrare. Cu toate acestea, ne putem gândi la stările de tranziție ca la nodurile unui arbore de la starea inițială la fiecare dintre stările de tranziție și
Automate celulare () [Corola-website/Science/322819_a_324148]
-
devine sensibilă, trecând printr-o serie de stări înainte de a ajunge la o stare de confluență. Alegerea stării destinație pe care celula o va atinge este determinată de secvența de semnale de intrare. Cu toate acestea, ne putem gândi la stările de tranziție ca la nodurile unui arbore de la starea inițială la fiecare dintre stările de tranziție și confluență. În următorul arbore, secvența de intrări apare ca un șir binar după fiecare pas: De reținut: Automatul celular Codd (ACC) este un
Automate celulare () [Corola-website/Science/322819_a_324148]
-
a ajunge la o stare de confluență. Alegerea stării destinație pe care celula o va atinge este determinată de secvența de semnale de intrare. Cu toate acestea, ne putem gândi la stările de tranziție ca la nodurile unui arbore de la starea inițială la fiecare dintre stările de tranziție și confluență. În următorul arbore, secvența de intrări apare ca un șir binar după fiecare pas: De reținut: Automatul celular Codd (ACC) este un automat celular dezvoltat de către Edgar F. Codd în anul
Automate celulare () [Corola-website/Science/322819_a_324148]
-
de confluență. Alegerea stării destinație pe care celula o va atinge este determinată de secvența de semnale de intrare. Cu toate acestea, ne putem gândi la stările de tranziție ca la nodurile unui arbore de la starea inițială la fiecare dintre stările de tranziție și confluență. În următorul arbore, secvența de intrări apare ca un șir binar după fiecare pas: De reținut: Automatul celular Codd (ACC) este un automat celular dezvoltat de către Edgar F. Codd în anul 1968. Automatul a fost conceput
Automate celulare () [Corola-website/Science/322819_a_324148]
-
de intrări apare ca un șir binar după fiecare pas: De reținut: Automatul celular Codd (ACC) este un automat celular dezvoltat de către Edgar F. Codd în anul 1968. Automatul a fost conceput pentru a recrea ACvN, dar cu mai puține stări: 8 în locul celor 29. Codd a arătat că este posibiă reproducerea automatelor celulare, într-un mod similar constructorului ACvN. ACC a apărut ca un răspuns la întrebarea lui John von Neumann: "“Ce fel de aranjare logică este suficientă unui automat
Automate celulare () [Corola-website/Science/322819_a_324148]
-
a apărut ca un răspuns la întrebarea lui John von Neumann: "“Ce fel de aranjare logică este suficientă unui automat pentru a se putea reproduce?”". El a fost capabil să construiască Constructorul Universal cu un pătrat grilă și 29 de stări. E.F. Codd a găsit o mașină mai simplă cu doar 8 stări. În acest moment întrebarea lui von Neumann se schimbă: "„Ce fel de aranjare logică este necesară unui automat pentru a se putea reproduce?”". 3 ani mai târziu munca
Automate celulare () [Corola-website/Science/322819_a_324148]
-
fel de aranjare logică este suficientă unui automat pentru a se putea reproduce?”". El a fost capabil să construiască Constructorul Universal cu un pătrat grilă și 29 de stări. E.F. Codd a găsit o mașină mai simplă cu doar 8 stări. În acest moment întrebarea lui von Neumann se schimbă: "„Ce fel de aranjare logică este necesară unui automat pentru a se putea reproduce?”". 3 ani mai târziu munca lui Codd a fost continuată de către Edwin Roger care a descoperit un
Automate celulare () [Corola-website/Science/322819_a_324148]
-
lui von Neumann se schimbă: "„Ce fel de aranjare logică este necesară unui automat pentru a se putea reproduce?”". 3 ani mai târziu munca lui Codd a fost continuată de către Edwin Roger care a descoperit un automat celular cu 4 stări, iar în 1984 Christopher Langton a extins ACC și a descoperit buclele Langton, care prezintă, de asemenea, comportamentul de reproducere, dar folosește un număr foarte mic de celule în comparație cu sutele de mii necesare pentru auto-reproducerea în automatele celulare von Neumann
Automate celulare () [Corola-website/Science/322819_a_324148]
-
biserică, pictate în 1882, semnate de pictorul Iordache Popescu. Biserica era în anul 1972 în proces de degradare. După 1980, funcția ei de lăcaș de cult a fost preluată de biserica nouă de zid, din centrul satului. În anul 1997 starea de ruinare se accentuase. Un deceniu mai târziu, turnul și acoperirea interioară erau prăbușite în interior. Un incendiu din toamna anului 2009 a distrus complet pereții rămași în picioare. Din aceștia se mai păstrau pe loc, în primăvara anului 2011
Biserica de lemn din Purcăreni, Argeș () [Corola-website/Science/322825_a_324154]
-
capelă pentru rugăciune, internet-cafe și un muzeu care prezintă metodele de extragere a sării din cele mai vechi timpuri până azi. În salina Praid se efectuează un tratament subteran speleo- si climatoterapeutic, ca metodă simplă și eficiența de ameliorare a stării bolnavilor suferinzi de boli ale căilor respiratorii, de menținere și refacere a echilibrului sufletesc și tonusului sistemului nervos vegetativ. În anul 2009, salina Praid a fost cea mai vizitată salina din România, cu peste 200.000 de turiști anual, fiind
Salina Praid () [Corola-website/Science/322831_a_324160]
-
de simulare a evenimentelor discrete. Aceste aplicații erau mari și nemodulare în limbile de simulare de dinainte. La fiecare pas, un larg și central program trebuia să fie rulat și să actualizeze fiecare obiect de simulare care se schimbau în funcție de stare obiectele care interacționau la fiecare pas. Kristen Nygaard și Ole-Johan Dahl au dezvoltat idea (prima dată descrisă în IFIP workshop în 1967) ca având metode pe fiecare obiect care își updateaza propria stare locală bazându-se pe mesaje de la alte
Modelul Actor () [Corola-website/Science/322835_a_324164]
-
obiect de simulare care se schimbau în funcție de stare obiectele care interacționau la fiecare pas. Kristen Nygaard și Ole-Johan Dahl au dezvoltat idea (prima dată descrisă în IFIP workshop în 1967) ca având metode pe fiecare obiect care își updateaza propria stare locală bazându-se pe mesaje de la alte obiecte. În adiție, au introdus o structură de clare pentru obiecte cu mostenire. Inovația lor a îmbunătățit în mod considerabil modularitatea programelor. Totuși, Simula folosea o structură de control coroutine (corutină) în loc de concurență
Modelul Actor () [Corola-website/Science/322835_a_324164]
-
partajate. Această încapsulare a venit mai târziu printr-un serializer construct ([Hewitt and Atkinson 1977, 1979] and [Atkinson 1980]). Primele modele de calcul ("e.g." Turing machines, Post productions, the lambda calculus, "etc.") au fost bazate pe matematică și folosesc o stare globală să reprezinte un pas computațional (mai târziu generalizat în [McCarthy and Hayes 1969] și [Dijkstra 1976]. Starea globală a fost continuată în teoria automatelor pentru mașinile cu stări finite și mașinile cu stive push down. Astfel de automate nondeterministice
Modelul Actor () [Corola-website/Science/322835_a_324164]
-
1980]). Primele modele de calcul ("e.g." Turing machines, Post productions, the lambda calculus, "etc.") au fost bazate pe matematică și folosesc o stare globală să reprezinte un pas computațional (mai târziu generalizat în [McCarthy and Hayes 1969] și [Dijkstra 1976]. Starea globală a fost continuată în teoria automatelor pentru mașinile cu stări finite și mașinile cu stive push down. Astfel de automate nondeterministice au proprietatea ca nondeterminism nelegat. Adică, dacă o mașină întotdeauna se oprește când este pornită în starea sa
Modelul Actor () [Corola-website/Science/322835_a_324164]
-
lambda calculus, "etc.") au fost bazate pe matematică și folosesc o stare globală să reprezinte un pas computațional (mai târziu generalizat în [McCarthy and Hayes 1969] și [Dijkstra 1976]. Starea globală a fost continuată în teoria automatelor pentru mașinile cu stări finite și mașinile cu stive push down. Astfel de automate nondeterministice au proprietatea ca nondeterminism nelegat. Adică, dacă o mașină întotdeauna se oprește când este pornită în starea sa inițială, atunci este o limită asupră numărului de stări pe care
Modelul Actor () [Corola-website/Science/322835_a_324164]
-
1976]. Starea globală a fost continuată în teoria automatelor pentru mașinile cu stări finite și mașinile cu stive push down. Astfel de automate nondeterministice au proprietatea ca nondeterminism nelegat. Adică, dacă o mașină întotdeauna se oprește când este pornită în starea sa inițială, atunci este o limită asupră numărului de stări pe care le poate avea. Edsger Dijkstra a dezvoltat mai departe conceptul de abordare de stare globală nondeterministică și a generat o controversă numită "nedeterminism nelegat" (sau nedeterminare nelegată, și
Modelul Actor () [Corola-website/Science/322835_a_324164]