26,366 matches
-
numărăm, fiecare, simultan de la 1 la 50 în limbile noastre: română și maghiară. La o altă repetiție ne-a cerut să zicem fiecare, simultan, rugăciunea <b>Tatăl nostru</b>. Astea erau niște variante, dar nu era nimic stabilit. Așa că m-am apucat a doua zi să scriu un text, având în cap atmosfera asta, ideea asta de incantație monotonă, de adăugare continuă. Am scris textul, l-am citit celorlalți, am primit un feedback, Kata a mai adăugat câte-o frază, Leta a
„Am fost bine conservați în teatrul instituționalizat, cu regizori vizionari și actori executanți” () [Corola-website/Science/295790_a_297119]
-
Ferenc m-a încurajat foarte tare să aplic. Sunt extrem de norocoasă. Ai un proiect în cap în momentul ăsta, pe care ți-ai dori să-l faci la un moment dat? Da. Acuma că m-am mutat aici, m-am apucat să mă documentez bine despre perioada `40-50 și despre perioda `90. Nu prea știu pe ce lume trăiesc, și ai zice că schimbarea totală a spațiului în care locuiești te face să vrei să-ți recunoști, resimți conturul... cultural, istoric
„Am fost bine conservați în teatrul instituționalizat, cu regizori vizionari și actori executanți” () [Corola-website/Science/295790_a_297119]
-
Republica Shkid”. A fost idea voastră? Kurt: Nu, nu. N-a fost cumva a lui Eisinger, Zdeněk? Zdeněk: Ne vorbea mereu de o carte, „Republica Shkid”. Îi plăcea foarte mult. Marie: Vă citea din ea? Zdeněk: Nu, eu n-am apucat s-o citesc decât după război. Doar ne vorbea despre ea și ne-a influențat atât de mult, încât toți voiam să fim Shkidoviți. Shkid e de fapt un acronim. Vine din rusă, de la shk<i>ola <b>i</b
„Cu mândrie, înainte!” Revista secretă a copiilor din lagărul Terezín (1942-1944) () [Corola-website/Science/295725_a_297054]
-
când încă locuiam în barăcile Hamburg, ne-am aliniat vreo 50 de băieți la pompă, ca de obicei. Când i-a venit rândul lui Bruml, a reușit să se săpunească pe tot corpul, dar s-a luat apa înainte să apuce să se clătească. Kurt: Era un băiat ciudat, extraordinar de talentat. La concursuri și la testele de inteligență era printre cei mai buni. Sigur că în vremurile alea nu prea îi apreciam calitățile. Băieții mai răi îl tachinau mereu pe
„Cu mândrie, înainte!” Revista secretă a copiilor din lagărul Terezín (1942-1944) () [Corola-website/Science/295725_a_297054]
-
e înconjurată de biscuiți, clătite și chifle. Domnul Fišer intră și strigă numele norocoșilor care au primit pachete: Pollak Erik, Löwy, Ginz. Ginz sare din pat și fuge la barăcile Podmolky, lăsând totul împrăștiat pe pat. Dar Domnul Fišer îl apucă de surtuc și strigă: „Măi omu’ lu’ Dumnezeu, stai să semnezi de primire!” Editorul nostru neobosit se dă înapoi vreo zece metri (cam atât măsoară surtucul lui), semnează repede și într-un minut e la Podmolky. Într-un târziu, se
„Cu mândrie, înainte!” Revista secretă a copiilor din lagărul Terezín (1942-1944) () [Corola-website/Science/295725_a_297054]
-
minuțioasă, jumătate din lucruri e găsită pe patul lui Orče[11], unde a ajuns cu ajutorul forței gravitaționale; cealaltă jumătate ar trebui să fie în pod sau prin grădină. Dar asta nu-l îngrijorează pe Petr. Ridică din umeri și se apucă să deschidă pachetul abia primit. - Abces (Jiří Bruml) Kurt: Petr scotea materiale de la noi prin orice mijloace putea. Bătea tot felul de apropouri, făcea apel la conștiința noastră și uneori, ca să salveze situația, scria el tot numărul sub diverse pseudonime
„Cu mândrie, înainte!” Revista secretă a copiilor din lagărul Terezín (1942-1944) () [Corola-website/Science/295725_a_297054]
-
o soluție. Printre numeroșii useri pe care îi avea acel client în sistem, am găsit cumva unul „curat”, fără stigmatul datoriei. Asta era scăparea. Toate contractele pe user-ul ăla! Și după aia o dregem noi cumva. Așa că ne-am apucat de făcut tot felul de lucruri pe care nu am cum să le detaliez public. Dar facturile au ieșit în regulă, toată lumea a fost mulțumită... Mici „rute ocolitoare” există chiar și la nivelul sarcinilor repetitive, nu doar în cazuri mai
Creativitatea corporatistă ca revoluție conservatoare () [Corola-website/Science/295747_a_297076]
-
plec. Am ajuns direct pe stradă și de atunci sunt fără locuință. Cu copiii mei, cu mama, cu rudele nu țin deloc legătura, dar despre asta n-aș dori să vorbesc. Cum spuneam, din 1996 locuiesc pe stradă, pe unde apuc. A fost foarte grea și foarte lungă această perioadă. În 2007, l-am cunoscut pe Zoltan, partenerul meu, și de atunci suntem împreună. Avem o colibă în care putem să dormim în siguranță, nu trebuie să dormim sub poduri, în
Orașul e al tuturor! Povești din Budapesta () [Corola-website/Science/296067_a_297396]
-
care iese de-acolo poate fi mai bun, pentru că se dezumanizează. E o bătaie de joc totală. Avem super activat râul în noi și-l exploatăm ca să vedem cât de rău e râul. Acum cu ce te ocupi? M-am apucat de masaj și toată vara am fost la mare să fac asta. Și vreau să continui cu asta. Am scris și un scenariu cu un regizor de film, inspirat din experiențe pe care l-am trăit și sper să reușim
„Orice om pe lumea asta trebuie să aibă un loc unde să doarmă, să mănânce și să se spele” () [Corola-website/Science/296060_a_297389]
-
continui cu asta. Am scris și un scenariu cu un regizor de film, inspirat din experiențe pe care l-am trăit și sper să reușim să facem un film de scurt metraj. L-am scris pe fugă și acum ne apucăm de treabă. Sunt scene din Orășelul Copiilor, din locurile unde-am stat. Vreau să fie și o scenă pe care am înțeles-o abia mai tarziu, când am crescut. Ești mic, e foarte frig, dormi pe o bancă. N-ai
„Orice om pe lumea asta trebuie să aibă un loc unde să doarmă, să mănânce și să se spele” () [Corola-website/Science/296060_a_297389]
-
să fac spectacole implicate social, pentru că la început teatrul asta a fost - social pur, dup-aia a devenit spectacol. Ca să le scot scamele din ochi oamenilor care nu mai văd dincolo de-un job, de-o proprietate, dincolo de ce-au apucat să știe. Eu nu vreau proprietăți. Am eu o vorbă: dacă mă simt bine, din pereți cresc flori. Cand a înflorit liliacul acum vreo doi ani, am rupt o crenguța - mie-mi place mult cum miroase - și trebuia să merg
„Orice om pe lumea asta trebuie să aibă un loc unde să doarmă, să mănânce și să se spele” () [Corola-website/Science/296060_a_297389]
-
Deci să vii peste om noaptea, să începi să trântești ușa de perete noaptea în somn, când știi că doarme cu copilul, asta poate să înțeleagă numai cineva care a trecut prin așa ceva. Nu știam pur și simplu încotro să apuc, pur și simplu m-am văzut închisă ca într-o cutie. . Deși sunt o femeie inteligentă, pur și simplu eram într-un punct în care nu vedeam nicio ieșire, nu știam ce să mai fac, a trebuit să cer ajutor
Am locuit într-un cub de beton închis perfect, fără ieșire () [Corola-website/Science/296065_a_297394]
-
dispus să ne protejeze dreptul de a jigni: Treceam de pe un canal pe altul și am văzut cum specialist după specialist îmi pune la îndoială sănătatea mentală, îmi critică discursul, și repetă, în mare, cam același lucru: «Nu știu ce l‑a apucat», «N‑o să‑i meargă bine pe‑aici după trăznaia asta», « Cu cine‑și închipuie că va mai face vreodată filme?», «E o adevărată sinucidere profesională!». După o oră, am stins televizorul și am intrat pe Internet - unde am văzut cam
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
geamurile? Fără geamuri sparte, doar cu vorba, nu se rezolvă mare lucru”. Perfect de acord. Nu știu câte geamuri am reușit noi să spargem, dar este sigur că în ultimele săptămâni, la U.N.A.T.C., la Facultatea de Film, cativa profesori s-au apucat să „spargă geamurile”! Au făcut publice o serie de probleme, ilegalități și abuzuri, despre care probabil că zeci de generații, inclusiv a noastră, au vorbit pe la colțuri și prin barul școlii - luptele interne la nivelul conducerii școlii și felul în
DISPARIŢIA LUI NICOLAE MANDEA? () [Corola-website/Science/295861_a_297190]
-
rugat să facă. “Mă plictisesc tare mult”, cuvintele acestea aparțineau, astfel, unui caracter dintr-o bandă desenată. Aceasta a fost de fapt ceea ce le-am propus să încerce la inceput. Primul băiat, între timp, fără să ne anunțe, s-a apucat de lucru, începând să construiască o casă din carton. Era serios și împlinit. Nici în pauză nu a ieșit să fugă în curte. Astfel, conlucrarea a fost restabilită. (Dénes Miklósi) Întâlnirile în acest cadru informal de la Casa Tranzit între copii
„ĂȘTIA NE PUN SĂ FACEM CEVA...#034; - sau „SĂ JUCĂM EVACUAREA, DAR POATE CĂ SCENETA NOASTRĂ SĂ FIE CU FINAL FERICIT!...#034; () [Corola-website/Science/295897_a_297226]
-
greu, veneau zi de zi la ușa mea să-mi strâng bagajele și să plec.” Alexandrina: Eu deocamdată n-am fost evacuată din casa în care locuiesc acum, dar am fost evacuată din casa bunicilor. Bunicul meu a murit, nu apucase să facă acte pe acel apartament și într-o zi au venit cei de la Primărie și au zis că trebuie să plec din casă, pentru că nu am acte pe casă și nu-mi aparține. Eram doar eu cu copiii, soțul
Femeile vorbesc despre experienţa evacuărilor forţate şi a retrocedărilor de locuinţe () [Corola-website/Science/295885_a_297214]
-
casă și ai un alt mod de trai, atunci ai timp de familie, să mergi undeva, să-ți dedici timp pentru familie, pentru copil și soț. De când stăm în stradă eu nu am mai făcut lucrul ăsta, nu am mai apucat să merg cu băiețelul în parc, iar cu soțul există permanent o tensiune. El spune tot timpul „uite ce țară avem, uite cum stăm”, sunt multe lucruri care îl necăjesc, este foarte încărcat și i se pare că atunci când fac
Femeile vorbesc despre experienţa evacuărilor forţate şi a retrocedărilor de locuinţe () [Corola-website/Science/295885_a_297214]
-
nu intru în ședință, deși era publică, cu consilieri. Mi-au spus că, dacă intru, e caz de pușcărie și pentru mine și pentru ei, și am renunțat să intru, că prea insistau să nu merg. „Și așa m-am apucat să scriu despre tot ceea ce se întâmplă în această tabără de rezistență, cum se auto-organizează oamenii, cum stau ei împreună și luptă împreună pentru o cauză comună.” Nicoleta: Uneori mai scriam un fel de jurnal al vieții mele pe un
Femeile vorbesc despre experienţa evacuărilor forţate şi a retrocedărilor de locuinţe () [Corola-website/Science/295885_a_297214]
-
totul. Apoi am cunoscut-o pe Crina, ea m-a sfătuit inițial să scriu pe facebook, să vadă toată lumea, să citească și soțul meu pe facebook și părerile altora, să vedem dacă mai râde de mine. Și așa m-am apucat să scriu despre Vulturi, despre tot ceea ce pățesc oamenii ăștia, despre tot ceea ce se întâmplă în această tabără de rezistență, cum se auto-organizează oamenii, cum stau ei împreună și luptă împreună pentru o cauză comună. Dar nu am mai scris
Femeile vorbesc despre experienţa evacuărilor forţate şi a retrocedărilor de locuinţe () [Corola-website/Science/295885_a_297214]
-
Pinochio nu avea mai mult de două luni, era deja idolul copilăriei italiene. Cartea care îi relata aventurile se vindea ca pâinea caldă. Pinochio fusese creat de tâmplarul Gepetto, care la rândul său fusese creat de Carlo Collodi. Nici nu apucase Gepetto să-i construiască mâinile, mâini din lemn de pin, că păpușa îi și aruncă peruca de pe cap meșterului, făcându-l de râs pentru că era complet chel. Și abia ce îi construise picioarele, că Pinochio a evadat și l-a
5 AUGUST. MINCINOSUL CARE S-A NĂSCUT DE TREI ORI (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295960_a_297289]
-
în toate celelalte. Trebuie să-i ascultăm pe oameni, să învățăm de la oameni. Nu ascundeți nimic de popor. Nu mințiți: denunțați minciuna. Nu ascundeți dificultățile, greșelile, eșecurile. Nu lăudați victoriile ușoare. În 1973, Amílcar Cabral a fost asasinat. Nu a apucat să sărbătorească independența noilor state, la nașterea cărora contribuise atât de mult. Traducerea din limba spaniolă: David Schwartz
12 SEPTEMBRIE. CUVINTE VII (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295991_a_297320]
-
pe cei sănătoși. Suspectând că era posedata de Diavol, Sfântă Inchiziție a închis-o în fortăreața insulei Sân Juan De Ulúa. În celula, ea a găsit o bucată de cărbune, rămasă de la vreun vechi incendiu. Cu acest cărbune s-a apucat să mâzgălească peretele; iar mâna ei a desenat, fără să vrea, o barcă. Iar barcă s-a desprins din perete și a dus prizoniera departe, în largul mării.
23 SEPTEMBRIE. NAVIGĂRI. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/296005_a_297334]
-
că obligatoriu se ieftinește și nu mai iei nimic pe ea. Și în chestia asta cu licitațiile e o mafie, nu se vinde din prima, special ca să îți scadă prețul. „N-a fost ușor, că nu e ușor să te apuci așa să strângi de pe stradă” Noi ne-am pus toate veniturile, tot, și a fost aprobat creditul ăsta. Pe vremea aia aveam salariu mare, aveam 18 milioane, era ceva. Dar nu a durat. Apoi am lucrat la o firmă de
Locuire, credit şi muncă precară () [Corola-website/Science/295993_a_297322]
-
Nu mai aveam bani deloc acasă și nu găseam nimic să fac... și am zis hai să încerc, pentru că efectiv nu mai aveam bani, nu mai aveam nici să mănânc. N-a fost ușor, că nu e ușor să te apuci așa să strângi de pe stradă, să colectezi PETuri, să trăiești din reciclat. Nu e ușor mai ales din cauza oamenilor, a comentariilor lor... că e locul lor, gunoiul lor, că nu înțeleg... Acum o iau așa, nu mai e ca la
Locuire, credit şi muncă precară () [Corola-website/Science/295993_a_297322]
-
mă mut acolo. Administratorul a zis că are o cameră, dar e plină de mobilă, și trebuie cărată. Am cărat eu și tata, ne-au mai ajutat niște vecini, o vecină a luat fata, am scos tot, apoi s-a apucat tata și a zugrăvit-o și apoi administratorul mi-a dat mobilă, trei paturi, un dulap. O vecină mi-a dat două covoare, mi-a zis să am acolo, pentru fată. Marian nu știa nimic, lucra în ture de treizeci
„Am 36 de ani și am stat în 23 de chirii” () [Corola-website/Science/296001_a_297330]