25,771 matches
-
a se zvânta (derivate); ● reflexive/nereflexive: a (se) mucegăi, a (se) putrezi, a (se) râncezi, a (se) rugini, a (se) trece 28 (primare); a (se) accelera, a (se) aclimatiza, a (se) aglutina, a (se) albi, a (se) anchiloza, a (se) arde, a (se) cangrena, a (se) coace, a (se) cocli, a (se) condensa, a (se) crăpa, a (se) cristaliza, a (se) diftonga, a (se) diminua, a (se) fierbe, a (se) îngălbeni, a (se) împietri, a (se) înverzi, a (se) necroza, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
subclasă limitată de verbe inacuzative/ergative (38 de unități) care pot avea atât formă reflexivă, cât și formă nonreflexivă, între care se pare că există anumite diferențe semantice. Aceste verbe 131 exprimă: schimbarea de stare: accelera, aclimatiza, aglutina, albi, anchiloza, arde, cangrena, coace, cocli, condensa, crăpa, cristaliza, diftonga, diminua, fierbe, îngălbeni, împietri, înverzi, mucegăi, necroza, ologi, oxida, păli, putrezi, răci, râncezi, rugini, slăbi, spuzi, știrbi, trece; configurația spațială: ancora, înțepeni; mișcarea direcționată: coborî, urca; valori aspectuale: continua, porni, sfârși (reiau observația
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
perechi, care pledează pentru încadrarea în aceeași clasă. (c) O propunere mai moderată pare a fi cea formulată de Lagae (1992) și Dobrovie-Sorin (2004) − incoativele cu se pun accentul pe starea finală, iar cele fără se, pe proces −: Mâncarea se arde ("o să fie arsă, necomestibilă") Hârtia arde ("este pe cale să se ardă, produce flacără") Ion s-a urcat pe Casa Poporului ("a ajuns deja") Ion a urcat pe munte ("acum coboară/a ajuns deja înapoi"). (d) O altă ipoteză care poate
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pentru încadrarea în aceeași clasă. (c) O propunere mai moderată pare a fi cea formulată de Lagae (1992) și Dobrovie-Sorin (2004) − incoativele cu se pun accentul pe starea finală, iar cele fără se, pe proces −: Mâncarea se arde ("o să fie arsă, necomestibilă") Hârtia arde ("este pe cale să se ardă, produce flacără") Ion s-a urcat pe Casa Poporului ("a ajuns deja") Ion a urcat pe munte ("acum coboară/a ajuns deja înapoi"). (d) O altă ipoteză care poate fi eliminată este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
aceeași clasă. (c) O propunere mai moderată pare a fi cea formulată de Lagae (1992) și Dobrovie-Sorin (2004) − incoativele cu se pun accentul pe starea finală, iar cele fără se, pe proces −: Mâncarea se arde ("o să fie arsă, necomestibilă") Hârtia arde ("este pe cale să se ardă, produce flacără") Ion s-a urcat pe Casa Poporului ("a ajuns deja") Ion a urcat pe munte ("acum coboară/a ajuns deja înapoi"). (d) O altă ipoteză care poate fi eliminată este și cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
mai moderată pare a fi cea formulată de Lagae (1992) și Dobrovie-Sorin (2004) − incoativele cu se pun accentul pe starea finală, iar cele fără se, pe proces −: Mâncarea se arde ("o să fie arsă, necomestibilă") Hârtia arde ("este pe cale să se ardă, produce flacără") Ion s-a urcat pe Casa Poporului ("a ajuns deja") Ion a urcat pe munte ("acum coboară/a ajuns deja înapoi"). (d) O altă ipoteză care poate fi eliminată este și cel mai des invocată în bibliografie (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se aglutinează ca urmare a asemănării formale Ion albește din cauza grijilor Ion se albește la față de frică Vaporul ancorează de urgență lângă insulă din cauza furtunii Rădăcinile se ancorează adânc în sol ca urmare a vântului puternic Căpița de fân a ars de la o țigară aruncată Mâncarea s-a ars din neglijență Coada motanului (se) cangrenase de la o mușcătură de câine Leul coboară din cauza crizei Ion nu se coboară la nivelul lor pentru că este orgolios Alunița a copt din cauza leziunilor Fructul s-
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
albește din cauza grijilor Ion se albește la față de frică Vaporul ancorează de urgență lângă insulă din cauza furtunii Rădăcinile se ancorează adânc în sol ca urmare a vântului puternic Căpița de fân a ars de la o țigară aruncată Mâncarea s-a ars din neglijență Coada motanului (se) cangrenase de la o mușcătură de câine Leul coboară din cauza crizei Ion nu se coboară la nivelul lor pentru că este orgolios Alunița a copt din cauza leziunilor Fructul s-a copt înainte de vreme din cauza căldurii Lingurile de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
e de așteptat să se accelereze dacă se iau anumite medicamente; pentru un cunoscător e normal ca prezența reumatismului să determine aglutinarea hematiilor; un om se albește de obicei la față dacă se sperie; mâncarea e de așteptat să se ardă dacă nu e supravegheată etc.). Din același motiv iese din discuție și ideea lui Kemmer (1994), anticipată de Lakoff (1977), conform căruia, în cazul variantei reflexive, cauza și proprietățile ei ar fi integral transferate asupra Pacientului, altfel spus, Inițiatorul și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de un proces corporal. În cazul acestor verbe varianta nonreflexivă ar indica o singură sursă de energie și "ascunderea" subiectului (a), iar cea reflexivă, interacțiunea dintre două surse de energie, între care și subiectul (b): (a) O groapă de gunoi arde de cinci luni (nu se știe din ce cauză) Surplusul de umiditate condensează Îmi crapă foarte tare mâinile și călcâiele (nu știu de ce) Acest tip uman cristalizează rar140 Galeria lui "U" fierbe mocnit Coregrafic, gestul împietrește Hârtia îngălbenește cu timpul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Surplusul de umiditate condensează Îmi crapă foarte tare mâinile și călcâiele (nu știu de ce) Acest tip uman cristalizează rar140 Galeria lui "U" fierbe mocnit Coregrafic, gestul împietrește Hârtia îngălbenește cu timpul Toată natura înverzește Îi pălește frumusețea (b) Mâncarea se arde în cuptor (focul e prea tare) Vaporii de apă care vin în atingere cu aceste corpuri se condensează Paharul se crapă în contact cu lichidul fierbinte Ideile se cristalizau în jurul strategiei din septembrie Factura la gaze se fierbe la foc
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
folosite tranzitiv; (B) (a) verbe care desemnează evenimente sau procese nonagentive: affogare 'a se îneca', affondare 'a se scufunda', annegare 'a se îneca', annerire 'a se înnegri', arrosire 'a se înroși', asciugare 'a se usca', aumentare 'a crește', bruciare 'a arde', calare 'a cădea', cambiare 'a se schimba', congelare ' a se congela', crescere 'a crește', crollare 'a se surpa', dimagrire 'a slăbi', diminuire 'a se diminua', diventare 'a deveni', esplodere 'a exploda', fiorire 'a înflori', ghiacciare 'a îngheța', imbrunire 'a deveni
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
organică ori sufletească; (31) Nici în pântecele mă-sei nu i-a fost așa (Zanne) − mi-e "mă simt bine, sigur etc."; (32) Dumisale îi este a mânca (C. Negruzzi) − mi-e de/a să... "îmi pasă, îmi vine, îmi arde etc."; (33) Mi-i să nu mă scoți din sărite (Creangă) − mi-e că/să nu "mă tem că/să". Ca regent al unor forme verbale, a fi are următoarele sensuri: (34) Când este a se face vreo înmormântare, obiceiul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pe cel al anumitor verbe intranzitive. Cercetătorii nu au căzut de acord dacă folosirea ergativului cu verbe intranzitive este un arhaism sau o inovație. Marcare prin flexiune cazuală sau prin acord. Cu verbele ce redau sensurile 'a muri' și 'a arde', subiectul este în nominativ, dacă situația este obișnuită, dar în ergativ dacă este vorba de o stare de lucruri neobișnuită, în care referentul subiectului vrea să moară sau să ardă; marcarea ergativă indică deci faptul că nu există o cauză
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
acord. Cu verbele ce redau sensurile 'a muri' și 'a arde', subiectul este în nominativ, dacă situația este obișnuită, dar în ergativ dacă este vorba de o stare de lucruri neobișnuită, în care referentul subiectului vrea să moară sau să ardă; marcarea ergativă indică deci faptul că nu există o cauză externă, ci o participare voluntară la eveniment. În cazul verbelor de tipul 'a slăbi', 'a se îmbăta', 'a se ascunde', 'a cădea', 'a se rostogoli', 'a fi tulburat', subiectul este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
față Ion albește din cauza grijilor tranz.: Gospodina albește rufele part. albit, -ă nom. albirea, albitul A (SE) ANCHILOZA Lui Ion îi anchilozează spatele I se anchilozează articulațiile tranz.: Boala anchilozează coloana vertebrală part. anchilozat, -ă nom. anchilozarea, anchilozatul A (SE) ARDE Din neglijență, mâncarea s-a ars Hârtia arde la soare tranz.: În lipsa Ioanei, Ion a ars mâncarea/hârtia part. ars, -ă nom. arderea, arsul A (SE) CANGRENA Rana s-a cangrenat Rana a cangrenat tranz.: Corupția cangrenează societatea part. cangrenat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Gospodina albește rufele part. albit, -ă nom. albirea, albitul A (SE) ANCHILOZA Lui Ion îi anchilozează spatele I se anchilozează articulațiile tranz.: Boala anchilozează coloana vertebrală part. anchilozat, -ă nom. anchilozarea, anchilozatul A (SE) ARDE Din neglijență, mâncarea s-a ars Hârtia arde la soare tranz.: În lipsa Ioanei, Ion a ars mâncarea/hârtia part. ars, -ă nom. arderea, arsul A (SE) CANGRENA Rana s-a cangrenat Rana a cangrenat tranz.: Corupția cangrenează societatea part. cangrenat, -ă nom. cangrenarea A (SE) COACE
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
rufele part. albit, -ă nom. albirea, albitul A (SE) ANCHILOZA Lui Ion îi anchilozează spatele I se anchilozează articulațiile tranz.: Boala anchilozează coloana vertebrală part. anchilozat, -ă nom. anchilozarea, anchilozatul A (SE) ARDE Din neglijență, mâncarea s-a ars Hârtia arde la soare tranz.: În lipsa Ioanei, Ion a ars mâncarea/hârtia part. ars, -ă nom. arderea, arsul A (SE) CANGRENA Rana s-a cangrenat Rana a cangrenat tranz.: Corupția cangrenează societatea part. cangrenat, -ă nom. cangrenarea A (SE) COACE Cireșele se
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
SE) ANCHILOZA Lui Ion îi anchilozează spatele I se anchilozează articulațiile tranz.: Boala anchilozează coloana vertebrală part. anchilozat, -ă nom. anchilozarea, anchilozatul A (SE) ARDE Din neglijență, mâncarea s-a ars Hârtia arde la soare tranz.: În lipsa Ioanei, Ion a ars mâncarea/hârtia part. ars, -ă nom. arderea, arsul A (SE) CANGRENA Rana s-a cangrenat Rana a cangrenat tranz.: Corupția cangrenează societatea part. cangrenat, -ă nom. cangrenarea A (SE) COACE Cireșele se coc în mai; Europa se coace în plină
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
trei muzici sunt expresia unicei armonii arhetipale (vis musica). Această tripartiție a constituit baza cadrului epistemologic disciplinar al muzicii până la sfârșitul Evului Mediu, alături de distincția, tot boeziană, dintre cele trei competențe în disciplina muzicală: cea de musicus, care studiază rațional ars musica, cea de compozitor, care creează ritmuri și melodii adaptându-le textului verbal și, în sfârșit, cea de instrumentist, căruia îi revine datoria de a reproduce armonia în mod sensibil folosindu-se de instrumentele muzicale. Opera lui Boezio a constituit
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
perioada la care ne referim, deoarece descrie situația liturgică din Europa în secolul al XIII-lea și începutul celui de-al XIV-lea, oferind informații muzicale interesante, sancționând într-un fel începutul unei epoci și al unui nou stil muzical: Ars Nova (1320 - primele decenii ale secolului al XV-lea). Este un document scurt, esențial, analitic și normativ, motiv pentru care îl prezentăm în continuare în traducerea noastră: Autoritatea înțeleaptă a sfinților părinți a stabilit ca în oficiile divine, ce se
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
muzicii ecleziastice și, deci, al rugăciunii creștine. Intervenția sa cădea în mijlocul disputelor docte ale muzicienilor și ale teoreticienilor, însă acesta le depășește pe toate. Nu a făcut prea multă distincție între vechi și nou în sensul tratatelor; Ars Antiqua și Ars Nova, pentru papă, nu erau decât aspecte și momente ale aceluiași preocupant fenomen: acela al cântecului gregorian tradițional pus în discuție și manipulat în prea multe maniere. Așadar, condamnarea mijloacelor noului limbaj muzical nu este radicală, ci trebuie considerată în cadrul
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
tină, refăcând formele dintâi, paradisiace, o află în poezie: „O Tâmplă ruginește culcată pe narcise./ (Vrea lumea-I cum a fost nainte de-a o face.)/ Din inima-I, de soare, o rază își desface/ Și Noe-atunci visează măsurile precise” (Ars poetica). Visul vieții mântuite prin puritate, pe modelul paradigmei simbolice, mitic-arhetipale a lui Noe, figura arcei, „în întreaga-i neștirbire”, vas al Graalului, ori aspirația (și abordarea) de tip spiritual și ascensional nu sunt noutăți în poezie, ele suprapunându-se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
Telefonul a funcționat. Am păstrat un contact zilnic cu ambasadorul Italiei. Am strâns pe toți membrii misiunii române, în număr de 17, la legație, unde au locuit cu mine din ziua războiului până în ziua evacuării noastre. Am avut timp să ard toate dosarele secrete și toate cifrele. Marți, 24 iunie, la ora 2 după masă, am primit un telefon de la Kremlin că dl. Molotov dorește să mă vadă. La ora 4 fără un sfert am fost primit la Kremlin cu același
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
folos, precum spune Sfântul Apostol Pavel: “De aș grăi în limbile omenești și îngerești, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare și chimval răsunător... și de aș împărți toată avuția mea și de aș da trupul să-l arză și dragoste nu am, nici un folos nu mi este” (1 Corinteni 13, 1-3). Dumnezeu le făgăduiește celor milostivi că-i va milui, adică le va ierta păcatele la judecata de apoi, căci, precum spune Sfântul Apostol Iacov: „Judecata este fără
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]