25,825 matches
-
minte atunci când mă gândesc la el! Născut la un început de august '47, puțin după un război nimicitor, după doi ani de secetă, foamete și la începutul unei noi epoci, băiatul doctorului Călin Boișteanu și-a petrecut primii ani ai copilăriei în satul Fedeleșeni, din comuna Strunga. Nu departe de sat se afla lunca Siretului cu Mirceștiul lui Alecsandri, spre care alerga vara, împreună cu alți copii, la scăldat. Alteori, toropit de căldura soarelui, se refugia la umbra vreunui copac singuratic, care
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
școală primară. Aici mai semnează Romulus Sălăjan, Ștefan Marinescu Vida, Romulus Toma, Al. Popescu-Tair și Dobre Burcea. Opera lui Marin Preda este o preocupare permanentă a revistei, despre proza sa scriind Stelian Ceampuru (Stilul oral în „Moromeții”), Elisabeta Ghiță (Despre copilărie în proza lui Marin Preda), Anișoara Dobre („Răzbunarea lui Moromete” sau Marin Preda și onoarea de a fi contrazis de istorie) ș.a. O prezență permanentă are coordonatorul publicației, care semnează (și cu pseudonime) recenzii, cronici ș.a. Sunt găzduite versuri de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288833_a_290162]
-
editorial în 1943, cu volumul Gânduri. Poezii și articole diverse i-au apărut în „Argeș”, „România literară”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Steaua”, „Teleormanul” ș.a. Versificator pe teme date, N. a publicat și poezii mai inspirate, de factură tradiționalistă. Motivul dominant e nostalgia copilăriei și a satului natal, amintirea părinților, îndeosebi a mamei. Compuse în versuri clasice (cele mai multe) sau libere, mai toate sunt rememorări în notă elegiacă: „Unde s-au stins anii copilăriei/ Când printre stânci eram zvăpăiatul izvor?/ Ziua de vară dam roată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288355_a_289684]
-
și poezii mai inspirate, de factură tradiționalistă. Motivul dominant e nostalgia copilăriei și a satului natal, amintirea părinților, îndeosebi a mamei. Compuse în versuri clasice (cele mai multe) sau libere, mai toate sunt rememorări în notă elegiacă: „Unde s-au stins anii copilăriei/ Când printre stânci eram zvăpăiatul izvor?/ Ziua de vară dam roată câmpiei,/ Noaptea dormeam cu caii sub plop foșnitor” (Popas) sau tânguiri: „Nu m-așteaptă mama în prag și nicăierea./ În casa amintirii s-a așternut tăcerea./ Ferestrele sunt negre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288355_a_289684]
-
bio-ecologic și moral-spiritual, amputînd ființa umană de propria existență, precum o plantă smulsă din solul ei hrănitor, purtată haotic de vîntul uscăciunii. Asemenea oameni trăiesc fără să existe, sînt alienați, fie ca cei străini pe meleaguri de noapte, aruncați fără copilărie și fără memorie, fie alienați ca cei mintali a căror cugetare e străină de cea a semenilor. Lipsiți de identitatea conferită de aderarea la un crez, desprinși de existență, se ciocnesc de lumea reală în care nu se pot orienta
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
în zadar dorește să se manifeste dar nu știe cum, căror comportamente să-și subordoneze propriile impulsuri și să-și exprime adeziunea. Conștiința morală se dezvoltă ca urmare a unui proces complex care se desfășoara în timp, începând cu perioada copilăriei, sub influența unor factori diferiți, precum: familia, școala, exemplele morale, anturajul, sistemul de valori al societății etc. Părinții au un mare rol în cultivarea însușirilor morale ale copiilor; ei le imprimă prin modelul oferit, fie înalte idealuri umane, fie abisul
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
interes, un zâmbet cald sau unul sarcastic, un gest tandru sau de iritare, nerăbdare, completează mesajul sau îl minimalizează. Odată cu intrarea în școală, copilul trăiește rând pe rând două lumi diferite: una este cea a familiei, încărcată de afectivitatea primei copilării, cealaltă fiind școala, încărcată cu toate promisiunile viitorului. Dacă aceste medii se completează și se susțin, ele îl vor îmbogăți spiritual într-o măsură mare pe copil. În clasele primare, elevii studiază norme de conduită morale la disciplinele: religie, educație
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
transformă și se sedimentează corelativ cu etapele psihogenetice de dezvoltare. O preocupare în acest sens a manifestat-o Fericitul Augustin, care asocia fazele dezvoltării fizice cu cele ale dezvoltării sufletești. El consideră că vârsta omului are în general cinci trepte: copilăria, vârsta băiatului, adolescența, omul matur și bătrânețea. Primele trei trepte interesează perioada educației, cuprinzând: vârsta copilăriei, vârsta copilăriei a doua și vârsta adolescenței. La copilul mic se observă numai „creșterea corporală”; la vârsta copilăriei a doua, urmează „creșterea spirituală”, progresând
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
manifestat-o Fericitul Augustin, care asocia fazele dezvoltării fizice cu cele ale dezvoltării sufletești. El consideră că vârsta omului are în general cinci trepte: copilăria, vârsta băiatului, adolescența, omul matur și bătrânețea. Primele trei trepte interesează perioada educației, cuprinzând: vârsta copilăriei, vârsta copilăriei a doua și vârsta adolescenței. La copilul mic se observă numai „creșterea corporală”; la vârsta copilăriei a doua, urmează „creșterea spirituală”, progresând „cu pașii cunoștinței”, iar la adolescent începe a se afirma o altă vârstă când aflăm „o
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Fericitul Augustin, care asocia fazele dezvoltării fizice cu cele ale dezvoltării sufletești. El consideră că vârsta omului are în general cinci trepte: copilăria, vârsta băiatului, adolescența, omul matur și bătrânețea. Primele trei trepte interesează perioada educației, cuprinzând: vârsta copilăriei, vârsta copilăriei a doua și vârsta adolescenței. La copilul mic se observă numai „creșterea corporală”; la vârsta copilăriei a doua, urmează „creșterea spirituală”, progresând „cu pașii cunoștinței”, iar la adolescent începe a se afirma o altă vârstă când aflăm „o legătură mai
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
omului are în general cinci trepte: copilăria, vârsta băiatului, adolescența, omul matur și bătrânețea. Primele trei trepte interesează perioada educației, cuprinzând: vârsta copilăriei, vârsta copilăriei a doua și vârsta adolescenței. La copilul mic se observă numai „creșterea corporală”; la vârsta copilăriei a doua, urmează „creșterea spirituală”, progresând „cu pașii cunoștinței”, iar la adolescent începe a se afirma o altă vârstă când aflăm „o legătură mai mare între partea spirituală și cea corporală”. Ideea de Dumnezeu la prima copilărie Primele îndemnuri timide
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
corporală”; la vârsta copilăriei a doua, urmează „creșterea spirituală”, progresând „cu pașii cunoștinței”, iar la adolescent începe a se afirma o altă vârstă când aflăm „o legătură mai mare între partea spirituală și cea corporală”. Ideea de Dumnezeu la prima copilărie Primele îndemnuri timide spre devenirea lăuntrică apar încă din copilărie, fundamentele caracterului religios moral fiind sădite în cadrul familiei creștine. Referitor la acordarea educației religioase încă din fragedă pruncie, Sfântul Ioan Gură de Aur aprecia: „ Cum va deprinde copilul de mic
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
cu pașii cunoștinței”, iar la adolescent începe a se afirma o altă vârstă când aflăm „o legătură mai mare între partea spirituală și cea corporală”. Ideea de Dumnezeu la prima copilărie Primele îndemnuri timide spre devenirea lăuntrică apar încă din copilărie, fundamentele caracterului religios moral fiind sădite în cadrul familiei creștine. Referitor la acordarea educației religioase încă din fragedă pruncie, Sfântul Ioan Gură de Aur aprecia: „ Cum va deprinde copilul de mic, așa va rămâne și când se va face mare; ca
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
se roagă cu drag lui Dumnezeu, îi place biserica, pune întrebări despre lume și viață, vrea să cunoască toate căutând rațiunea ascunsă a lucrurilor. Toți copiii au o firească pornire spre Dumnezeu, spre religie. Ideea de Dumnezeu la a doua copilărie Este vorba de copiii de la 7 ani până la 11-12 ani, adică vârsta proprie învățământului primar. Această perioadă este importantă în dezvoltarea gândirii copilului, deoarece acum se produc transformări majore în procesele de cunoaștere, transformări ce se referă atât la organizarea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
umană în formare, cât și pentru adulți care caută în religie argumente pentru deciziile și opțiunile sale. 3.4. Influența relațiilor din cadrul clasei în dezvoltarea caracterului moral-religios al elevului Copilul nu trăiește izolat, ci stabilește relații interpersonale încă din fragedă copilărie. Unul dintre grupurile cele mai semnificative din viața copilului este clasa de elevi. Ea satisface cel mai bine câteva dintre motivele fundamentale ale conduitei umane: nevoia apropierii de altul, nevoia de participare, nevoia de protecție, de securitate. Acest grup se
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
copii, glasul conștiinței este foarte puternic atunci când e vorba de dreptate, de aceea este foarte important să folosim educativ acest tezaur neprețuit, înclinarea lor spre dreptate și iubire curată. • feed-back-ul în formarea morală a copilului; Fiecare om, chiar de la vârsta copilăriei, primește o influență de ordin moral pentru ca la rândul său să exercite o influență similară. Dacă unui copil cu o atitudine imorală nu i se opune nimeni, acesta va prinde curaj, se va considera intangibil și se va baza pe
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
a problemelor, să-și formeze un stil de viață sănătos și să facă față presiunilor negative venite din partea grupului. Experiența pedagogică ne învață că principalul rol în formarea comportamentului civilizat îi revine familiei. Copilul învață conduita civilizată, politicoasă din fragedă copilărie, începând cu „cei 7 ani de acasă”. Ei sunt piatra de temelie în educația comportamentului civilizat, un instrument important de orientare pe drumul vieții. Conduita civilizată și politețea nu se pot învăța ca o poezie, sau numai după un anumit
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
absent, neînțelegând ritualul religios; 4-5: nu merge niciodată la biserică, refuză aceste tipuri de activități. CONCLUZII Aplecându-mă asupra acestei teme și asupra aspectelor practice pe care le implică, am avut bucuria unei incursiuni în timp și anume în vremea copilăriei mele când deprindeam și deslușeam alături de părinți și de bunici, taina credinței. M-am regăsit, deseori, în anii în care aprofundam această credință în mod sistematic, ca studentă a Facultății de Teologie „Dumitru Stăniloaie” din Iași, unde am întâlnit profesori
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
afectiv importanța unor momente sociale (nașterea, căsătoria, moartea, primirea adolescentului în comunitatea maturilor), asociindu-le pentru aceasta cu un înalt nivel de anxietate. În aceste situații, religia nu este reductor, ci generator de anxietate. Astfel, funcția ritualurilor de trecere (de la copilărie la maturitate, de exemplu) este de a asigura desprinderea afectivă de vechiul statut social de copil și integrarea eficace în noul statut de matur. Karl Marx și Friedrich Engels (1958) propun o altă explicație funcțională a fenomenului religios, sintetizată în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a sa, considerând că, în mod real, situația nu este deloc norocoasă. Psihanaliștii se pot întreba pe bună dreptate de ce mama lui Hamlet a acționat așa cum a făcut-o. Nu cumva există în comportamentul său proiecția unui complex fixat în copilărie, de care, evident, nu este conștientă? Analiza psihologică a învățat să treacă dincolo de suprafața conștientului, explicând o mare parte dintre comportamentele și opțiunile noastre prin procese de care suntem neapărat conștienți. Analiza ideologică și analiza psihologică sunt instrumente mai puternice
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în „cântecele” din O primăvară, nu însă în expresia, mai curând stângace, a sentimentului erotic, nici în viziunea idilizată a naturii (câteva accente mai firesc duioase se întrevăd în Codrul, Un mosafir, Mă cheamă), ci în recuperarea unor trăiri ale copilăriei și adolescenței (În clas, Aleargă trenul, Străbunica). Textul Siretului, care deschide volumul de „nuvele” Mărturisiri, cuprinde o efuziune ce ia curând înfățișarea unui pur exercițiu de retorică. Cu inflexiuni lirice sunt și Din scrisorile unei prietene, Revedere, Mihăiță ori Mărțișorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
proză, În care se arată fapte neobișnuite ale unor eroi ; prispă = o parte Îngustă În fața casei țărănești, lungă cât ține ea, jos având pământ sau scândură. STEJARUL DIN BORZEȘTI de Eusebiu Camilar Ștefan cel Mare Îndrăgise plaiurile Moldovei Încă din copilărie. Îi plăcea să se joace cu copiii răzeșilor. Toți Îi spuneau Ștefăniță sau Ștefănucă, și era bucuria lor când venea prin părțile Trotușului. Mic, Îndesat, sprinten și ager, nu-l putea nimeni Întrece În aruncarea săgeților către ulii. Avea ochi
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Ce moarte să-i dăm, răzeși ? Să-i scoatem ochii... au bubuit mii de glasuri. Să-l trecem prin sabie... au bubuit altele. Nu ! a răspuns Ștefan cel Mare și i s-au umezit ochii, amintindu-și Întâmplarea năprasnică din copilărie. Nu, răzeși, căci am cu acest lup al pustiei o socoteală... Han-tătare, ți-aduci aminte ? Tu l-ai ucis pe Mitruț, Între ramurile acestui stejar... Ridicați-l, feciori, În funie... Apoi,după ce năvălitorul și a primit pedeapsa, trei zile și
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
la rândul lor, În contact cu generația anterioară, marcând, astfel, prin contact direct, două generații succesive. În acest mod, momentul secolului va reflecta legătura naturală Între trei, patru sau chiar cinci generații, imprimând tineretului marca discuțiilor cu bătrânii. Impresiile din copilărie vor conserva experiența transmisă de trei generații anterioare și vor impregna acțiunile vieții adulte, creând permanența ideilor de-a lungul secolului (apud Attias-Donfut, 1988, 27-31). Având ca punct de plecare schimbările sociale, François Mentré propune, Încă din 1920, bine cunoscuta
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
creșterea copilului și edificarea fundamentului necesar pentru intrarea lui În școală. Școala era identificată cu agentul socializării, care pregătește copilul pentru rolul lui În comunitate. În contrast, sinteze recente ale mai multor studii indică faptul că, din primii ani ai copilăriei, familia, școala și comunitatea influențează În mod simultan creșterea și dezvoltarea copiilor. Importanța continuă a acestor contexte În fiecare etapă a dezvoltării copilului este descrisă amănunțit de un număr de perspective teoretice aflate În legătură. Alături de paradigma rețelei sociale și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]