26,679 matches
-
sens se vorbește despre partidele politice, sindicate, întreprinderi și chiar democrația familială. În sens larg democrația poate exista oriunde, acolo unde este organizare, putere și conducere. De interpretarea etimologica a democrației șunt legate și următoarele înțelesuri. Al treilea înțeles analizează democrația că bazată pe un sistem de valori bine determinat: „idealul organizării societății în corespundere cu concepțiile ei despre lume”. În șirul din care este compus sistemul de valori ideal intra: libertatea, egalitatea, drepturile omului, suveranitatea poporului și altele. Al patrulea
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
pe un sistem de valori bine determinat: „idealul organizării societății în corespundere cu concepțiile ei despre lume”. În șirul din care este compus sistemul de valori ideal intra: libertatea, egalitatea, drepturile omului, suveranitatea poporului și altele. Al patrulea înțeles al democrației este: „mișcările sociale și politice pentru puterea poporului, realizarea telurilor și idealurilor democratice”. Această mișcare a apărut în Europa sub steagul luptei cu absolutismul, pentru eliberarea și egalitatea drepturilor celei de-a treia paturi sociale, în mersul istoriei mărindu-se
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
sub steagul luptei cu absolutismul, pentru eliberarea și egalitatea drepturilor celei de-a treia paturi sociale, în mersul istoriei mărindu-se diapazonul scopurilor și participanților la aceste mișcări. Mișcările democratice contemporane șunt foarte diferite, acestea fiind social-democrate, creștin-democrate, liberale etc. Democrația înnăscuta - Formele democratice de organizare își au rădăcinile încă în perioada prestatala. Ele iau ființă odată cu apariția omului. Unii savanți etnografi susțin că democrația este unul din factorii principali ai antropogenezei, a apariției omului în general, deoarece ea a stimulat
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
participanților la aceste mișcări. Mișcările democratice contemporane șunt foarte diferite, acestea fiind social-democrate, creștin-democrate, liberale etc. Democrația înnăscuta - Formele democratice de organizare își au rădăcinile încă în perioada prestatala. Ele iau ființă odată cu apariția omului. Unii savanți etnografi susțin că democrația este unul din factorii principali ai antropogenezei, a apariției omului în general, deoarece ea a stimulat dezvoltarea comunicării între indivizi, autodenumirea și libera gîndire. Cercetările antropologice mărturisesc că formele nedemocratice de organizare bazate pe ierarhia strictă și supunere asemănătoare cu
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
comunicării între indivizi, autodenumirea și libera gîndire. Cercetările antropologice mărturisesc că formele nedemocratice de organizare bazate pe ierarhia strictă și supunere asemănătoare cu furnicarul sau roiul de albine au dus în impas dezvoltarea strămoșilor noștri. Prin formele de nastere ale democrației au trecut toate popoarele. Un exemplu tipic este organizarea conducerii la triburile indigene irohene de pe teritoriul continentului American. Toți bărbații și femeile mature ale acestui neam aveau dreptul egal de vot în alegerilea și schimbarea conducătorilor, luarea hotărîrii de pace
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
principiului de acord comun. La început doar în cîteva ginte dar mai tîrziu în majoritatea existau conducători aleși democratic din rîndurile șefilor de trib, dar puterea lor era limitată. Unele ginte încheiau chiar diferite pacte între ele. Forme asemănătoare de democrație au existat și în Grecia Antică, la unele popoare de pe teritoriul Germaniei și altele. Peste tot democrația înnăscuta era bazată pe legăturile de sînge sau de rudenie, proprietate comună. Ea nu cunoștea foarte bine funcțiile de conducere și de îndeplinire
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
aleși democratic din rîndurile șefilor de trib, dar puterea lor era limitată. Unele ginte încheiau chiar diferite pacte între ele. Forme asemănătoare de democrație au existat și în Grecia Antică, la unele popoare de pe teritoriul Germaniei și altele. Peste tot democrația înnăscuta era bazată pe legăturile de sînge sau de rudenie, proprietate comună. Ea nu cunoștea foarte bine funcțiile de conducere și de îndeplinire a muncii, nu aveau un aparat special de conducere și constrîngere. Funcțiile puterii erau limitate. Legăturile dintre
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
dintre oameni erau reglementate de tradiții, obiceiuri, ritualuri și tabuuri. Puterea sfatului și conducătorilor era bazată pe autoritatea morală și susținerea de către unii membri ai tribului care aveu o autoritate mai mare printre membrii lui. Această eră o formă a democrației destul de primitive și prestatala sau mai poate fi numită și autoguvernarea comună. Odată cu dezvoltarea uneltelor și a procesului muncii s-au mărit și orașele, a apărut tot mai des proprietate privată și accentuarea inegalității sociale. Democrația a înnăscuta a fost
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
eră o formă a democrației destul de primitive și prestatala sau mai poate fi numită și autoguvernarea comună. Odată cu dezvoltarea uneltelor și a procesului muncii s-au mărit și orașele, a apărut tot mai des proprietate privată și accentuarea inegalității sociale. Democrația a înnăscuta a fost încetul cu încetul înlăturata ea cedînd locul formelor de guvernămînt autoritare că monarhia, aristrocratia, oligarhia și tirania. Dar chiar și în decursul mai multor veacuri, în unele țări chiar și pînă în zilele noastre, s-au
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
multor veacuri, în unele țări chiar și pînă în zilele noastre, s-au păstrat unele forme tradiționale democratice de organizare a guvernării. Tradițiile democratice înnăscute au avut o mare influență la apariția statelor democratice în Grecia și Romă Antică. Apariția democrației Ateniene, prima formă clasică de democrație. Ea a apărut în sec.V î.e.n. începutul dezvoltării democrației ateniene a fost în reformele împăratului Solon care în sec. VI î.e.n. a înfăptuit mari reforme sociale și politice. Ele erau îndreptate spre eliberarea
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
și pînă în zilele noastre, s-au păstrat unele forme tradiționale democratice de organizare a guvernării. Tradițiile democratice înnăscute au avut o mare influență la apariția statelor democratice în Grecia și Romă Antică. Apariția democrației Ateniene, prima formă clasică de democrație. Ea a apărut în sec.V î.e.n. începutul dezvoltării democrației ateniene a fost în reformele împăratului Solon care în sec. VI î.e.n. a înfăptuit mari reforme sociale și politice. Ele erau îndreptate spre eliberarea plebeilor de a achita impozitele, căpătarea
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
tradiționale democratice de organizare a guvernării. Tradițiile democratice înnăscute au avut o mare influență la apariția statelor democratice în Grecia și Romă Antică. Apariția democrației Ateniene, prima formă clasică de democrație. Ea a apărut în sec.V î.e.n. începutul dezvoltării democrației ateniene a fost în reformele împăratului Solon care în sec. VI î.e.n. a înfăptuit mari reforme sociale și politice. Ele erau îndreptate spre eliberarea plebeilor de a achita impozitele, căpătarea dreptului de către oameni de a-și alege conducătorul satului sau
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
răspunderea de ținutul sau în fața împăratului. Însă, acesti conducători puteau fi aleși doar din rîndurile celor care au achitat toate impozitele de stat și au contribuit la cheltuelile de război, prin urmare doar oamenii bogați. Cu toate ca pe timpurile lui Solon democrația în Atena efectuase abia primii pași, ideile de alegere și controlare a conducătorului, acordul benevol de a se supune puterii ( și nu unei persoane fizice, ci legii ) au căpătat o largă întrebuințare. Mult mai bine însă ele au au fost
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
se supune puterii ( și nu unei persoane fizice, ci legii ) au căpătat o largă întrebuințare. Mult mai bine însă ele au au fost realizate în timpul domniei lui Pericle în sec V î.e.n. Această perioadă se considera secolul de aur al democrației ateniene. Pericle era în fruntea conducerii ateniene și era considerat un conducător popular (sau pentru popor ). Un om cu inteligență rar întîlnită, un orator foarte iscusit și nu mai rău în plan politic, era un rival de temut al tiraniei
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
legea noastră acorda egalitatea tuturor cetățenilor”. Reformele înfăptuite sub conducerea lui prevedeau împărțirea egală a puterii printrr toți cetățenii liberi.( În rîndurile lor nu intrau robii,femeile și cetățenii veniți din alte state) Republică Atena ne prezintă în special formă democrației colectiviste asupra căreia vom reveni mai tîrziu. Cetățenii uniți erau cointeresați în păstrarea privilegiilor acordate de stat în special la stăpînirea robilor care erau considerați comuni. Statul era compus din clase sociale care erau bazate pe apartenența etică și religioasă
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
forma colectivă a libertății. Toate acțiunile particulare se aflau sub o strictă supraveghere. Propria independența nu se reflectă nici în opinia, nici, cu atît mai mult, în ceea ce privește interesele reale a persoaneia. Supunerea fără obiecții a individului polisului nu însemnă că democrația ateniana nu avea conflicte interioare. Astfel de conflicte apăreau periodic, în primul rînd înăuntrul claselor, bogații avindu-se de o parte a conflictului, iar săracii de cealaltă parte. Pe timpul lui Pericle neînțelegerea dintre ei era clarificata cu ridicarea socială a săracilor
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
conflictului, iar săracii de cealaltă parte. Pe timpul lui Pericle neînțelegerea dintre ei era clarificata cu ridicarea socială a săracilor și mărirea considerabilă a clasei de mijloc. Încă din antichitate există ipoteza că clasa de mijloc se prezenta ca suport al democrației. Aristotel scria : a, statul constituit din oamenii de mijloc va avea cea mai bună organizare statală". După părerea lui, o numeroasă clasa mijlocie unește societatea, transformă despicarea cetățenilor în grupuri de interese commune și în așa mod stabilizează statul. Puterea
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
fi compusă din săraci ci din clasa mijlocie, cumpătata în năravurile și pretențiile oamenilor către stat. Această formă de guvernămînt Aristotel o numea apoliteia”. În legătură cu schimbările esențiale a clasei mijlocii să dovedit a fi atît înflorirea cît și decăderea democrației ateniene. Despre aceasta ne arata ne arata următoarele fapte: a În anul 480 î.e.n. din 30000 de cetățeni 20000 erau din clasa de mijloc. Către sfîrșitul epocii lui Pericle (apr. anul 429 î.e.n.) clasa mijlocie constituia doar 20000 din 42000
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
arata următoarele fapte: a În anul 480 î.e.n. din 30000 de cetățeni 20000 erau din clasa de mijloc. Către sfîrșitul epocii lui Pericle (apr. anul 429 î.e.n.) clasa mijlocie constituia doar 20000 din 42000 de cetățeni. Prin urmare la căderea democrației ateniene (apr. anul 350 î.e.n.) clasa muncitoare constituia un raport de 12000 împotriva a 29000 aa¢ ceea ce a dus la transformarea democrației în puterea celor săraci sau aohlocratia”. Participarea la conducere, democrația ateniana a avut grijă de formarea
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
apr. anul 429 î.e.n.) clasa mijlocie constituia doar 20000 din 42000 de cetățeni. Prin urmare la căderea democrației ateniene (apr. anul 350 î.e.n.) clasa muncitoare constituia un raport de 12000 împotriva a 29000 aa¢ ceea ce a dus la transformarea democrației în puterea celor săraci sau aohlocratia”. Participarea la conducere, democrația ateniana a avut grijă de formarea unor condiții reușite de participare a cetățenilor în conducerea treburilor statului. Mulțumită folosirii muncii robilor (fiecare familie avea de la unul la 10 robi
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
de cetățeni. Prin urmare la căderea democrației ateniene (apr. anul 350 î.e.n.) clasa muncitoare constituia un raport de 12000 împotriva a 29000 aa¢ ceea ce a dus la transformarea democrației în puterea celor săraci sau aohlocratia”. Participarea la conducere, democrația ateniana a avut grijă de formarea unor condiții reușite de participare a cetățenilor în conducerea treburilor statului. Mulțumită folosirii muncii robilor (fiecare familie avea de la unul la 10 robi) cetățenii aveau pentru această destul timp. În afară de astă cei săraci primeau
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
politică a poporului socotind participarea lui la viața politică că singura îndeletnicire de vază a cetatenului atenian. Toate aceste fapte ne permite sa caracterizam modelul antic de a puterea poporului” că o dominație nemijlocit socială. În polisul atenian nemijlocit domnea democrația directă, principala instituție a puterii fiind aadunarea populară”. În cadrul acestei adunări fără anumite grupări sociale că: parlament, partie, birocrație, se forma voința comună se adoptau legi , se luau decizii. Puterea adunării poporului nu era de nimic limitată și era
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
filozofii, ca exemplu clasic servindu-ne soarta marelui filozof Socrate care a fost otrăvit de cetățenii Atenei cu fiertura de cucuta. Cotitură oligarhica din anii 411 î.e.n a marcat începutul perioadei de instabilitate și de lichidare lentă a democrației că forma de guvernămînt. Democrația liberară clasică a Sistemele democratice care șunt întîlnite în zilele noastre își au rădăcinile spre sfîrșitul secolului XVIII a începutul secolului XIX sub influența directă și multilaterala a liberalismului. Meritele liberalismului în dezvoltarea gîndirii atît
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
-ne soarta marelui filozof Socrate care a fost otrăvit de cetățenii Atenei cu fiertura de cucuta. Cotitură oligarhica din anii 411 î.e.n a marcat începutul perioadei de instabilitate și de lichidare lentă a democrației că forma de guvernămînt. Democrația liberară clasică a Sistemele democratice care șunt întîlnite în zilele noastre își au rădăcinile spre sfîrșitul secolului XVIII a începutul secolului XIX sub influența directă și multilaterala a liberalismului. Meritele liberalismului în dezvoltarea gîndirii atît politice cît și democratice șunt
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
putere absolutismul, englezii au reușit să limiteze puterea monarhului. Punctul de pornire al liberalismului englez datează încă din anul 1215 cînd în Anglia a apărut prima schița a constituției: <nowiki>"</nowiki>Magna Charta Libertatum”. Această charta era încă departe de democrație și limită puterea monarhului doar în folosul aristocrației. Dar în ea se prevedea și dreptul cetățeanului la libertate și securitate,iar nici un om liber nu trebuie arestat, închis sub pază, deposedat de bunurile personale, înjosit, prigonit sau pedepsit cu alte
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]