KorAP: Find »[drukola/base=gospodărie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1013 1014 1015 ...1041 >

26,013 matches

Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424

reorganizate, dar experiența lor nu a fost valorificată. Mediul familial nu își încetează funcția suportivă la 18 ani, mai ales în condițiile economice ale societății noastre actuale. Tinerii au nevoie de sprijinul familiei care să le faciliteze dezvoltarea propriei lor gospodării. De aceea, tinerii obligați să părăsească instituțiile la 18 ani se află în situații extrem de dificile, mulți dintre ei devenind „tineri ai străzii”. Deși foarte multe studii au conștientizat în ultimii ani această gravă problemă, pentru criza ieșirii tinerilor din

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
și o parte a populației de romi. Populația neasigurată se ridică, după estimările CNAS, doar la 5-10% din totalul populației Un număr mare de persoane, deși sunt asigurate, au acces limitat la asistența medicală pe fondul bugetului foarte redus al gospodăriei. Familiile sărace nu își pot permite coplățile implicate de solicitarea serviciilor medicale și achiziționarea medicamentelor necesare, achitarea costurilor de transport și extra-plata pentru medic și personalul auxiliar Tabelul 1. Percepția populației asupra accesului la asistența medicală secundară și terțiară Următoarele

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
identificat manifestarea unor factori favorizanți cum sunt: intensificarea relației dintre calificarea profesională și nivelul câștigurilor dobândite, urmare a orientării spre mecanismele de piață ca deteminanți ai prețului forței de muncă: diferențierea salarială; scăderea ponderii veniturilor salariale în bugetul total al gospodăriilor și extinderea ocupării informale și în activități pe cont propriu, generatoare de venituri de piață mult mai sensibile decât cele salariale la acțiunea mecanismelor pieței; scăderea gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat prin sistemul de impozitare și

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
forța cea mai importantă care a dus la creșterea inegalităților. Aceasta a fost cauzată, pe de-o parte, de „sensibilitatea” lor crescută la acțiunea forțelor pieței și, pe de alta, contribuția mare pe care au avut-o la formarea bugetelor gospodăriilor, care s-a situat, conform estimărilor raportului Băncii Mondiale din 2000, între 60 și 80% din total. Distribuția veniturilor salariale, unul dintre principalele venituri de piață, a cunoscut semnificative modificări în sensul deplasării spre zona salariilor mici (tabelul 4). Dintre

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
detaliu evoluția distribuției principalelor venituri ale populației din România: salariile - ca principală sursă de venit (inclusiv în țările dezvoltate), menită să asigure individului și familiei sale resursa de bază pentru satisfacerea nevoilor cotidiene - respectiv pensiile - devenite un pilon al bugetelor gospodăriilor datorită certitudinii obținerii lor (în pofida devalorizării în timp) și faptului că segmentul pensionarilor a depășit, de-a lungul tranziției, dimensiunea celui salariat. Salariații și pensionarii, considerați împreună, depășeau în 2003 1/3 din populația țării. Atingerea procentului de 12% dintre

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
a decadei, când fiscalitatea ridicată pe forța de muncă a determinat agenții economici, adăugându-se regresului economic pe care îl traversa economia, să mențină nivelurile salariale cât mai aproape de cel minim. Schimbări majore au avut loc și în structura bugetelor gospodăriilor (tabelul 9). Veniturile salariale au continuat să fie cea mai importantă sursă de venit a gospodăriilor, dar ponderea lor a a scăzut sensibil spre sfârșitului anilor ’90 pentru a crește după 2000. Analizate în raport cu nivelul venitului câștigat, se observă că

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
economic pe care îl traversa economia, să mențină nivelurile salariale cât mai aproape de cel minim. Schimbări majore au avut loc și în structura bugetelor gospodăriilor (tabelul 9). Veniturile salariale au continuat să fie cea mai importantă sursă de venit a gospodăriilor, dar ponderea lor a a scăzut sensibil spre sfârșitului anilor ’90 pentru a crește după 2000. Analizate în raport cu nivelul venitului câștigat, se observă că această creștere se datorează creșterii veniturilor salariale (și a importanței lor în bugetul gospodăriilor spre zona

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
venit a gospodăriilor, dar ponderea lor a a scăzut sensibil spre sfârșitului anilor ’90 pentru a crește după 2000. Analizate în raport cu nivelul venitului câștigat, se observă că această creștere se datorează creșterii veniturilor salariale (și a importanței lor în bugetul gospodăriilor spre zona veniturilor mari), unde ponderea lor în totalul bugetului s-a dublat între 2000 și 2003. În schimb, gospodăriile aflate la baza distribuției veniturilor aproape au pierdut veniturile salariale (0,9%). Era de așteptat ca pierderea veniturilor salariale să

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
în raport cu nivelul venitului câștigat, se observă că această creștere se datorează creșterii veniturilor salariale (și a importanței lor în bugetul gospodăriilor spre zona veniturilor mari), unde ponderea lor în totalul bugetului s-a dublat între 2000 și 2003. În schimb, gospodăriile aflate la baza distribuției veniturilor aproape au pierdut veniturile salariale (0,9%). Era de așteptat ca pierderea veniturilor salariale să fie recompensată prin venituri din activități pe cont propriu, eventual prin venituri din protecția socială. Deși acestea din urmă au

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
veniturile salariale (0,9%). Era de așteptat ca pierderea veniturilor salariale să fie recompensată prin venituri din activități pe cont propriu, eventual prin venituri din protecția socială. Deși acestea din urmă au crescut, fiind, în mare măsură, prezente în bugetele gospodăriilor sărace, ceea ce a compensat pierderea veniturilor salariale a fost consumul din resurse proprii sau, altfel spus, revenirea la o agricultură la scară redusă, menită să asigure supraviețuirea familiei. Acest lucru este incontestabil și la observarea gospodăriilor pe total, unde scăderea

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
măsură, prezente în bugetele gospodăriilor sărace, ceea ce a compensat pierderea veniturilor salariale a fost consumul din resurse proprii sau, altfel spus, revenirea la o agricultură la scară redusă, menită să asigure supraviețuirea familiei. Acest lucru este incontestabil și la observarea gospodăriilor pe total, unde scăderea ponderii salariilor a fost însoțită de triplarea contravalorii consumului din resurse proprii, dar mai ales prin observarea dinamicii structurii bugetelor gospodăriilor în funcție de nivelul de venit unde evoluția ponderii veniturilor salariale este inversă ponderii consumului din resurse

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
la scară redusă, menită să asigure supraviețuirea familiei. Acest lucru este incontestabil și la observarea gospodăriilor pe total, unde scăderea ponderii salariilor a fost însoțită de triplarea contravalorii consumului din resurse proprii, dar mai ales prin observarea dinamicii structurii bugetelor gospodăriilor în funcție de nivelul de venit unde evoluția ponderii veniturilor salariale este inversă ponderii consumului din resurse proprii: în cazul săracilor dispariția veniturilor salariale a fost însoțită de creșterea consumului din resurse proprii până la a asigura 2/3 din buget, în timp ce în

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
32 p.p.) au fost „preluate” de la veniturile reprezentând consumul din resurse proprii (-21 p.p.). Tabelul 9. Schimbări în structura bugetelui godspodăriilor (%) Tipuri de venituri Veniturile din activități pe cont propriu au reprezentat constant mai puțin de o zecime din veniturile gospodăriilor, indiferent de nivelul de venit, dovedind că piața muncii nu a fost suficient de flexibilă pentru a face din aceste activități o alternativă viabilă pentru pierderea salariilor. Este posbil ca acest lucru să se fi schimbat după anul 2000, cel

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
semnalată sporadic pentru unele zone (spre exemplu, în forma achiziției unor utilaje agricole în zonele rurale). Asocierea banilor veniți din migrație cu consumul este, în general, în literatură, evaluată negativ pe termen lung. Dincolo de efectul imediat al creșterii calității vieții gospodăriilor ce includ migranți, orientarea preponderent către consum, mai ales în condițiile în care bunurile achiziționate nu sunt produse în economia autohtonă, nu conduce la efecte pozitive majore, în ciuda sumelor ridicate. Există specialiști care susțin că, fără a produce un efect

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
calitatea muncii Piața forței de muncă și condițiile ocupării Oferta și calitatea locurilor de muncă Activitate economică Situația forței de muncă și migrația pentru muncă Potențial economic și bugetul local Situația economică personală Distribuția veniturilor Venit, consum, avere Utilizarea veniturilor Gospodărie și familie Dezvoltarea individuală prin educație Educație Oferta educațională și mobilitatea școlară Învățământ și educație Sănătate Sănătate Ocrotirea sănătații Sănătate și servicii sanitare Mediul fizic Locuință Construcția de locuințe Așezări și locuință Condițiile mediului natural Petrecerea timpului liber Timp liber

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Asigurarea durabilității mediului Suprafața terenurilor protejate pentru asigurarea biodiversității Emisiile de dioxid de carbon (per capita) Proporția terenurilor acoperite de păduri Subvențiile pentru agricultură la producția internă și exporturi Procentul populației cu acces durabil la surse îmbunătățite de apă Proporția gospodăriilor care nu sunt în risc de a pierde locuința Dezvoltarea unui parteneriat global pentru dezvoltare Rata șomajului la categoria de vârstă 15-24 de ani Procentul populației care are acces, într-o perspectivă durabilă, la medicamente de bază Rata abonaților la

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
1990, prin studiile Institutului de Cercetare a Calității Vieții (cercetări anuale pe eșantioane naționale reprezentative în perioada 1990-1999 și 2003, cu două serii de studii panel în perioadele 1993-1995 și 1996-1998). Domeniile și dimensiunile urmărite au fost: standardul economic al gospodăriei (venituri, consum, locuința, utilarea gospodăriei, averea/proprietatea), calitatea percepută a vieții (condițiile de viață - personale, familie, habitat; evaluarea resurselor economice; condițiile de muncă; timpul liber; mediul social; serviciile economice; serviciile sociale; participarea socială și politică), perceperea schimbării, comportamentul de timp

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Cercetare a Calității Vieții (cercetări anuale pe eșantioane naționale reprezentative în perioada 1990-1999 și 2003, cu două serii de studii panel în perioadele 1993-1995 și 1996-1998). Domeniile și dimensiunile urmărite au fost: standardul economic al gospodăriei (venituri, consum, locuința, utilarea gospodăriei, averea/proprietatea), calitatea percepută a vieții (condițiile de viață - personale, familie, habitat; evaluarea resurselor economice; condițiile de muncă; timpul liber; mediul social; serviciile economice; serviciile sociale; participarea socială și politică), perceperea schimbării, comportamentul de timp liber, munca, mediul uman, îngrijorări

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
îmbunătățită cu participarea Comisiei guvernamentale Antisărăcie și de Promovare a Incluziunii Sociale, INS, și asumată apoi la nivel guvernamental, unde evoluția fenomenului este monitorizată anual. Harta sărăciei (Pop et al., 2004), cea mai recentă contribuție în domeniu, analizează distribuția sărăciei gospodăriilor la nivel de localitate (combinând datele recensământului din 2002 cu cele de anchetă) și completează analiza cu indicatori de excluziune socială și cu o actualizare a indicelui dezvoltării comunitare. Studiu de caz - măsurarea incluziunii sociale la nivel european și în

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
sociali UE Dimensiune Indicatori structurali privind domeniul social Indicatori de incluziune socială propuși de grupul Atkinson Indicatori de incluziune socială Laeken Ocupare Inegalitate salarială, ocupare pentru anumite grupuri vulnerabile (vârstnici), șomaj (BIM, scurtă și lungă durată, variație regională), populație în gospodării fără persoane ocupate Caracteristici măsurate Ocupare pentru anumite grupuri vulnerabile (vârstă activă economic, nivel scăzut de retribuire, săraci relativ), populația din gospodării fără persoane ocupate (total și săraci relativ), șomaj (BIM, scurtă și lungă durată, variație regională) Șomaj (BIM, scurtă

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Inegalitate salarială, ocupare pentru anumite grupuri vulnerabile (vârstnici), șomaj (BIM, scurtă și lungă durată, variație regională), populație în gospodării fără persoane ocupate Caracteristici măsurate Ocupare pentru anumite grupuri vulnerabile (vârstă activă economic, nivel scăzut de retribuire, săraci relativ), populația din gospodării fără persoane ocupate (total și săraci relativ), șomaj (BIM, scurtă și lungă durată, variație regională) Șomaj (BIM, scurtă, lungă și foarte lungă durată, variație regională), populație din gospodăriile fără persoane ocupate Sărăcie și inegalitate Polarizare (raport între chintile, 5 și

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
vulnerabile (vârstă activă economic, nivel scăzut de retribuire, săraci relativ), populația din gospodării fără persoane ocupate (total și săraci relativ), șomaj (BIM, scurtă și lungă durată, variație regională) Șomaj (BIM, scurtă, lungă și foarte lungă durată, variație regională), populație din gospodăriile fără persoane ocupate Sărăcie și inegalitate Polarizare (raport între chintile, 5 și 1); sărăcie relativă (anuală și persistentă) Sărăcie relativă (prag de 40%, 50%, 60% și 70% din venitul median, față de un prag ancorat în timp, sărăcie persistentă), nivelul pragului

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
apeluri pentru sprijin în caz de crize (violență familială, agresiuni sexuale, abuzuri asupra copiilor etc.); incidența bolilor cu transmitere sexuală; cazuri procesate de ajutor social pentru copii; numărul de ajutoare în hrană distribuite; procentajul familiilor care trăiesc sub pragul sărăciei; gospodării cu un singur părinte; rata falimentului personal; rata crimelor asupra proprietății; rata crimelor cu violență; cazuri raportate de violență conjugală ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Edmonton Social Planning Council</Author><Year>2002</Year><RecNum>59</RecNum><record><rec-number>59

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
în toată lumea. IFAD a finanțat în 1998, în România, Proiectul de dezvoltare a Munților Apuseni, în valoare totală de 31,5 milioane de dolari, cuprinzând 40 de comune montane, cu aproximativ 24 000 de familii cu un venit anual pe gospodărie de 550 de dolari (mult sub media venitului național pe cap de locuitor care este de 1 480 de dolari). Care astăzi a devenit UN System Chief Executives Board for Coordination. HYPERLINK "http://www.fao.org/" \t "new" Food and

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421

scoaterea la vânzare a bunurilor rămase de la evrei, acestea urmând să fie vândute prin licitații publice, iar sumele astfel încasate returnate evreilor; 4) acordarea pentru evreii deportați a dreptului de a-și lua cu ei îmbrăcăminte, hrană și articole de gospodărie, ei urmând "a trăi pe cont propriu"; 5) fixarea zilei de 10 ianuarie 1942 ca dată de începere a deportărilor 81. Modalitatea aplicării prevederilor ordonanței nr. 35 a fost stabilită în cadrul documentului intitulat "Instrucțiuni pentru evacuarea populației evreiești din municipiul

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]