25,546 matches
-
a perceput ca politica colonialistă a guvernului cehoslovac în Rusia Sucarpatică. În 1937 a fost publicată cartea Golet v údolí ("Golet în vale"), formată din trei povestiri interconectate despre evreii ortodocși. Cea mai lungă și cea mai bună dintre aceste povestiri este Smutné oči Hany Karadžičové ("Ochii triști ai Hanei Karadžičová"), o poveste tristă a unei fete evreice care este ostracizată de satul ei pentru că s-a căsătorit cu un evreu ateu. "Golet în vale" a fost ultima carte a lui
Ivan Olbracht () [Corola-website/Science/336264_a_337593]
-
a vieții și chiar a civilizației pe Lună pe care ziarul i-o atribuia în mod fals astronomului britanic John Herschel și pe care nu a retractat-o niciodată. Pe 13 aprilie 1844, "The Sun" a publicat ca fapt o povestire de Edgar Allan Poe, cunoscută acum sub numele de „Farsa cu balonul”, pe care a retractat-o la două zile după publicare. Povestirea se referă la traversarea imaginară a Atlanticului cu balon cu aer cald. Astăzi, ziarul este cel mai
The Sun (New York) () [Corola-website/Science/336314_a_337643]
-
care nu a retractat-o niciodată. Pe 13 aprilie 1844, "The Sun" a publicat ca fapt o povestire de Edgar Allan Poe, cunoscută acum sub numele de „Farsa cu balonul”, pe care a retractat-o la două zile după publicare. Povestirea se referă la traversarea imaginară a Atlanticului cu balon cu aer cald. Astăzi, ziarul este cel mai bine cunoscut pentru editorialul său din 1897 intitulat „Is There a Santa Claus?” (denumit în mod obișnuit ca „Yes, Virginia, There Is a
The Sun (New York) () [Corola-website/Science/336314_a_337643]
-
anilor 60, este demn de menționat că i se atribuie și un roman suprarealist - "Awlad ḥaratina" - 1959 (Băieții de pe strada noastră), în care eroul este în căutare de răspunsuri la întrebări existențiale. Romanul introduce alegoria în ficțiunea arabă, exploatând diverse povestiri religioase, precum viețile lui Moise, Iisus sau Muhammad, în așa fel încât să scoată în evidență două aspecte - lupta pentru dreptatea socială și problematica existenței lui Dumnezeu. În paralel, este ilustrată și nevoia unei reforme politice și economice, care să
Romanul egiptean - direcții generale de evoluție () [Corola-website/Science/336300_a_337629]
-
a fost de acord să furnizeze aproximativ 11 pagini de material original pe lună și a fost plătit cu 10 dolari pe săptămână, iar numele său a fost adăugat lângă cel al lui Burton. În "Burton's", Poe a publicat povestiri binecunoscute acum precum „Omul făcut bucăți”, „Prăbușirea Casei Usher”, „William Wilson”, „Morella” și altele. Neînțelegerile dintre cei doi l-a determinat pe Burton să-l concedieze pe Poe în iunie 1840. În 1841, Burton a vândut revista lui George Rex
Burton's Gentleman's Magazine () [Corola-website/Science/336325_a_337654]
-
măsurători pentru un articol de îmbrăcăminte ce putea fi cusut la domiciliu. Conținea și o foaie cu partituri muzicale pentru pian ale celor mai recente valsuri sau polci. Edgar Allan Poe a publicat în "Godey's" una dintre primele sale povestiri intitulată „The Visionary” (redenumită mai târziu „The Assignation”) în 1834. A publicat apoi mai multe alte creații literare: „Poveste din Munții Colțuroși” (aprilie 1844), „Lada dreptunghiulară” (septembrie 1844), „Tu ești ucigașul!” (noiembrie 1844) și „Balerca de Amontillado” (1846). Alți colaboratori
Godey's Lady's Book () [Corola-website/Science/336329_a_337658]
-
publice în Alajuela, mai mult decât oricare altă provincie din țară. Universitatea din Costă Rica susține centre de literatură pentru copii în special în Alajuela, Grecia, Sân Ramón, Naranjo, Palmares și Zarcero. Orașul Alajuela susține frecvente concursuri și festivaluri de povestiri. Datorită tradiției sale literare bogate, Sân Ramón este adesea numit "la tierra de las poetaș" ("țara poeților"). Mulți poeți și autori s-au nascut în zona Sân Ramón, inclusiv José Joaquín Sălaș Pérez, Carlomagno Araya, Ema Gamboa și Feliz Ángel
Provincia Alajuela () [Corola-website/Science/336312_a_337641]
-
Literature and Art" (iulie 1848 - iunie 1856), și "Graham's Illustrated Magazine of Literature, Romance, Art, and Fashion" (iulie 1856 - 1858). Revista a fost fondată după fuziunea între "Burton's Gentleman's Magazine" și "Atkinson's Casket" în 1840. Publicând povestiri, recenzii critice și articole despre muzică, precum și informații despre modă, Graham a dorit ca revista să se adreseze tuturor segmentelor de public, atât bărbați, cât și femei. El a oferit o plată mare de 5 dolari pe pagină, atrăgându-i
Graham's Magazine () [Corola-website/Science/336326_a_337655]
-
a revendicat drepturi de autor pentru fiecare număr. Edgar Allan Poe a devenit redactor al "Graham's" în februarie 1841 și în curând a publicat recenzii critice dure pentru care a devenit cunoscut. Aici a fost publicată pentru prima dată povestirea „Crimele din Rue Morgue”, recunoscută acum ca prima povestire polițistă. După ce Poe a plecat de la această revistă, succesorul său a fost Rufus Wilmot Griswold, un om care-l disprețuia pe Poe. "Graham's" a început să respingă materialele trimise de
Graham's Magazine () [Corola-website/Science/336326_a_337655]
-
Allan Poe a devenit redactor al "Graham's" în februarie 1841 și în curând a publicat recenzii critice dure pentru care a devenit cunoscut. Aici a fost publicată pentru prima dată povestirea „Crimele din Rue Morgue”, recunoscută acum ca prima povestire polițistă. După ce Poe a plecat de la această revistă, succesorul său a fost Rufus Wilmot Griswold, un om care-l disprețuia pe Poe. "Graham's" a început să respingă materialele trimise de Poe și a pierdut șansa de a publica poemul
Graham's Magazine () [Corola-website/Science/336326_a_337655]
-
and Sentiment”, exista din anul 1826 și, în ciuda numărului mic de abonați, avea o situație financiară înfloritoare. Graham a intenționat ca noua sa revistă să devină populară atât printre bărbați, cât și printre femei, publicând articole despre modă, fotografii, muzică, povestiri scurte și comentarii critice. El a sperat, de asemenea, să atragă atât publicul de masă, cât și pe cei cu gusturi mai rafinate. Graham nu era un scriitor el însuși, scriind doar o secțiune de pe ultima pagină a fiecărui număr
Graham's Magazine () [Corola-website/Science/336326_a_337655]
-
Dl. POE este prea bine cunoscut în lumea literară pentru a avea nevoie de un cuvânt de recomandare”. Poe a avut un asistent care-l ajuta în corespondența cu colaboratorii, lăsându-i suficient timp liber pentru a scrie propriile sale povestiri. Poe a avut, de asemenea, o relație excelentă cu Graham și a profitat de controlul editorial pe care l-a primit. În această revistă au apărut pentru prima oară „Crimele din Rue Morgue”, „O pogorâre în Maelström”, „The Island of
Graham's Magazine () [Corola-website/Science/336326_a_337655]
-
Opera literară a autorului american Edgar Allan Poe (19 ianuarie 1809 - 7 octombrie 1849) include un număr mare de poezii, povestiri și un roman. Proza sa cuprinde mai multe genuri, inclusiv ficțiune de groază, aventură, science-fiction și ficțiune polițistă, un gen pe care el este considerat că l-a inventat. Aceste lucrări sunt în general considerate ca făcând parte din mișcarea
Bibliografia lui Edgar Allan Poe () [Corola-website/Science/336347_a_337676]
-
volumului "Tamerlane and Other Poems" atribuit doar „unui bostonian”, o colecție de poezii timpurii care nu au primit practic nici o atenție. În decembrie 1829, Poe a publicat volumul "Al Aaraaf, Tamerlane, and Minor Poems" la Baltimore, înainte de a debuta cu povestiri cu „Metzengerstein”, în 1832. Scrierea sa în proză cea mai de succes și cea mai citită în timpul vieții sale a fost „Cărăbușul de aur”, care i-a adus un premiu de 100 de dolari, cei mai mulți bani pe care i-a
Bibliografia lui Edgar Allan Poe () [Corola-website/Science/336347_a_337676]
-
„” (în ) este o povestire fantastică satirică și de anticipație științifică a scriitorului american Edgar Allan Poe, care a fost publicată pentru prima dată în februarie 1849 în revista "Godey's Lady's Book". Povestirea este formată din mai multe scrisori scrise de plictiseală unei
Mellonta Tauta () [Corola-website/Science/336342_a_337671]
-
„” (în ) este o povestire fantastică satirică și de anticipație științifică a scriitorului american Edgar Allan Poe, care a fost publicată pentru prima dată în februarie 1849 în revista "Godey's Lady's Book". Povestirea este formată din mai multe scrisori scrise de plictiseală unei prietene de către o femeie ce călătorea cu balonul într-un viitor îndepărtat (mai precis în aprilie 2848, adică 1000 de ani de la data scrierii acestei povestiri), prilej cu care sunt
Mellonta Tauta () [Corola-website/Science/336342_a_337671]
-
s Lady's Book". Povestirea este formată din mai multe scrisori scrise de plictiseală unei prietene de către o femeie ce călătorea cu balonul într-un viitor îndepărtat (mai precis în aprilie 2848, adică 1000 de ani de la data scrierii acestei povestiri), prilej cu care sunt făcute mai multe remarci satirice la adresa moravurilor sociale din prezent. Povestirea începe cu o notă trimisă de Edgar Allan Poe redacției Godey's Lady's Book în care afirmă că materialul trimis pentru publicare este traducerea
Mellonta Tauta () [Corola-website/Science/336342_a_337671]
-
prietene de către o femeie ce călătorea cu balonul într-un viitor îndepărtat (mai precis în aprilie 2848, adică 1000 de ani de la data scrierii acestei povestiri), prilej cu care sunt făcute mai multe remarci satirice la adresa moravurilor sociale din prezent. Povestirea începe cu o notă trimisă de Edgar Allan Poe redacției Godey's Lady's Book în care afirmă că materialul trimis pentru publicare este traducerea realizată de prietenul său, Martin Van Buren Mavis (poreclit „proorocul atoatevăzător”), a unui mesaj ciudat
Mellonta Tauta () [Corola-website/Science/336342_a_337671]
-
mari avantaje maselor de supraviețuitori. Balonul își urmează călătoria până la 8 aprilie 2848, când se dezumflă și cade în mare, forțând-o pe Pundita să introducă ultima sa scrisoare într-o sticlă pe care a aruncat-o în ocean. Titlul povestirii este format din cuvintele grecești "μέλλοντα" ("viitor") și "ταύτα" ("aceste lucruri") și înseamnă, în traducere literară, „aceste lucruri în perspectivă”. Expresia "Μέλλοντα Ταύτα" apăruse anterior ca epigraf al povestirii "The Colloquy of Monos and Una" (1841) a aceluiași autor și
Mellonta Tauta () [Corola-website/Science/336342_a_337671]
-
într-o sticlă pe care a aruncat-o în ocean. Titlul povestirii este format din cuvintele grecești "μέλλοντα" ("viitor") și "ταύτα" ("aceste lucruri") și înseamnă, în traducere literară, „aceste lucruri în perspectivă”. Expresia "Μέλλοντα Ταύτα" apăruse anterior ca epigraf al povestirii "The Colloquy of Monos and Una" (1841) a aceluiași autor și provine din tragedia "Antigona" (442 î.e.n.) a lui Sofocle, fiind un răspuns al corifeului la afirmația regelui Creon că ultima zi a vieții sale va fi cea mai fericită
Mellonta Tauta () [Corola-website/Science/336342_a_337671]
-
din tragedia "Antigona" (442 î.e.n.) a lui Sofocle, fiind un răspuns al corifeului la afirmația regelui Creon că ultima zi a vieții sale va fi cea mai fericită, răspuns tradus de George Fotino ca „"Aceasta fi-va când va fi"”. Povestirea a fost publicată pentru prima dată în ediția din februarie 1849 a revistei lunare "Godey's Lady's Book". Textul este mai puțin cunoscut, fiind absent din cele mai multe ediții americane, precum și din prestigioasa traducere franceză a lui Charles Baudelaire. Prima
Mellonta Tauta () [Corola-website/Science/336342_a_337671]
-
puțin cunoscut, fiind absent din cele mai multe ediții americane, precum și din prestigioasa traducere franceză a lui Charles Baudelaire. Prima traducere în limba română a fost realizată de scriitorul și criticul literar Ion Hobana și publicată sub pseudonimul Horia Banu în Colecția „Povestiri științifico-fantastice” (nr. 250, anul XI, 15 aprilie 1965), periodic de literatură pentru tineret editat de revista „Știință și Tehnică”. Povestirea a fost tradusă apoi de Petre Solomon (publicată în volumul "", tipărit în 1968 de Editura Tineretului din București, pp. 170-190
Mellonta Tauta () [Corola-website/Science/336342_a_337671]
-
limba română a fost realizată de scriitorul și criticul literar Ion Hobana și publicată sub pseudonimul Horia Banu în Colecția „Povestiri științifico-fantastice” (nr. 250, anul XI, 15 aprilie 1965), periodic de literatură pentru tineret editat de revista „Știință și Tehnică”. Povestirea a fost tradusă apoi de Petre Solomon (publicată în volumul "", tipărit în 1968 de Editura Tineretului din București, pp. 170-190), de Florența Drăghicescu (publicată în volumul "Scurtă discuție cu o mumie", editat în 2005 de Editura Minerva din București) și
Mellonta Tauta () [Corola-website/Science/336342_a_337671]
-
1968 de Editura Tineretului din București, pp. 170-190), de Florența Drăghicescu (publicată în volumul "Scurtă discuție cu o mumie", editat în 2005 de Editura Minerva din București) și de Liviu Cotrău (publicată în volumul "Misterul lui Marie Rogêt și alte povestiri", editat în 2005 de Editura Polirom din Iași, reeditată în vol. "Misterul lui Marie Rogêt. Schițe, nuvele, povestiri. 1843-1849" (2008) și "Cărăușul de aur și alte povestiri" (2011) ale aceleiași edituri). „Mellonta Tauta” este o povestire științifică în care Edgar
Mellonta Tauta () [Corola-website/Science/336342_a_337671]
-
mumie", editat în 2005 de Editura Minerva din București) și de Liviu Cotrău (publicată în volumul "Misterul lui Marie Rogêt și alte povestiri", editat în 2005 de Editura Polirom din Iași, reeditată în vol. "Misterul lui Marie Rogêt. Schițe, nuvele, povestiri. 1843-1849" (2008) și "Cărăușul de aur și alte povestiri" (2011) ale aceleiași edituri). „Mellonta Tauta” este o povestire științifică în care Edgar Allan Poe anticipează mai multe isprăvi tehnico-științifice ale unui viitor îndepărtat: baloane perfecționate ce zboară cu 250 de
Mellonta Tauta () [Corola-website/Science/336342_a_337671]