26,430 matches
-
Herescu, ultimul episcop care și-a avut reședința aici. Pe unul dintre clopote se află o inscripție în limba slavonă: "Io Ștefan, voievodul Țării Moldovei", putând data din vremea lui Ștefan I (1394-1399). În interior, biserica se prezintă ca o sinteză a elementelor romanice, bizantine și gotice. Ea are o navă centrală și două laterale, despărțite între ele prin șase stâlpi masivi în dreptul cărora bolta navei centrale este întărită cu arcuri dublouri. Navele laterale au aceeași înălțime cu nava centrală în dreptul
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
fi perceput de ochiul uman ca o reproducere completă a tuturor culorilor scenei. În timpul unei prelegeri ținute în 1861 la Royal Institution despre teoria culorii, Maxwell a prezentat prima demonstrație de fotografie color realizată în acest principiu al analizei și sintezei în trei culori. , inventator al , a făcut fotografia. El a fotografiat o panglică de de trei ori, prin filtre roșu, verde și albastru, făcând și o a patra fotografie printr-un filtru galben, care, potrivit relatării lui Maxwell, nu a
James Clerk Maxwell () [Corola-website/Science/298405_a_299734]
-
organismului la mediu și în activități complexe ale omului (scrisul, cititul, manipularea unor vehicule sau instalații complexe etc.) Percepția este primul proces la nivelul căruia putem vorbi despre o serie de operații de nivel concret intuitiv. Sunt operații de analiză, sinteză, comparație, după criterii perceptive de formă, mărime, greutate, culoare etc. Ca și senzațiile, percepția se finalizează în plan subiectiv printr-o imagine. Imaginea perceptivă se aseamănă, dar se și deosebește de cea senzorială. Se aseamănă prin faptul că ea conține
Percepție () [Corola-website/Science/298496_a_299825]
-
sau fenomene care nu sunt prezente în câmpul nostru perceptiv. Rolul reglator al reprezentărilor se manifestă sub două aspecte: în pregătirea mintală anticipată a acțiunilor și în coordonarea și corectarea traiectoriei de desfășurare a acestora. Reprezentarea valorifică rezultatele analizei și sintezei perceptive, dar dezvoltă operații proprii cu ajutorul cărora realizează selecții, schematizări, restructurări și generalizări concret intuitive. Operațiile cele mai importante care apar la nivelul reprezentării sunt schematizarea și generalizarea concret intuitivă. Prin intermediul schematizării se produce o selecție accentuată de însușiri concret
Reprezentare (psihologie) () [Corola-website/Science/298495_a_299824]
-
Chimia organică este ramura chimiei care se ocupă cu studiul structurii, proprietăților, reacțiilor de sinteză sau de descompunere a compușilor organici. Printre compușii organici se numără hidrocarburile (compuși formați doar din carbon și hidrogen), dar și o gamă largă de substanțe derivate de la hidrocarburi, care pot conține și oxigen, azot, sulf, fosfor, halogeni sau bor
Chimie organică () [Corola-website/Science/298522_a_299851]
-
un constituent al urinei, folosind numai materiale anorganice ca punct de plecare (cianat de potasiu și sulfat de amoniu). Aceasta a fost prima dată când un compus organic a fost sintetizat în laborator fără să se folosească materiale biologice. Această sinteză a invalidat teoria forței vitale și indirect vitalismul. În 1856, William Henry Perkin, încercând să obțină chinină, a produs în mod accidental un colorant care a devenit cunoscut ca negru/mov de anilină, primul colorant organic de sinteză. Descoperirea sa
Chimie organică () [Corola-website/Science/298522_a_299851]
-
biologice. Această sinteză a invalidat teoria forței vitale și indirect vitalismul. În 1856, William Henry Perkin, încercând să obțină chinină, a produs în mod accidental un colorant care a devenit cunoscut ca negru/mov de anilină, primul colorant organic de sinteză. Descoperirea sa a adus interes în domeniul chimiei organice. Practic, era industriei farmaceutice a început odată cu dezvoltarea chimie organice și a biochimiei. În ultima decadă a secolului al XIX-lea, s-au pus bazele acestei industrii prin descoperirea și fabricarea
Chimie organică () [Corola-website/Science/298522_a_299851]
-
nu se cantonează, poetul e totalitate. Pentru poet nu prea există nici adunări și nici scăderi, / iar împărțirea și-nmulțirea degeaba trag în el cu tunul, / el creditează amănuntul, Hristos al altei învieri..." Poetul trebuie înțeles ca totalitate, nu ca sinteză ori ca rest, fiind - la „stricarea” ordinii lumii - «o formă de protest», deoarece fiecare rost adevărat al lumii s-a conservat într-unul dintre versurile sale; este „mereu cinstit cu sine”, fiind de partea lumii în întregul ei; are luciditatea
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
insolubil în solvenți organici. Punctul de topire este de 146-165 oC. La distilare se descompun, au un gust dulce, prezintă proprietăți optice. Metode de preparare Monozaharidele sunt obținute de către plante în procesul fotosintezei, deasemenea au fost cercetate și metode de sinteză de laborator, prin: 1 Condensarea formaldehidei 2 Fotosinteză sau asimilarea clorofiliana, a) reacții datorate semiacetalizarii intramoleculare b) reacții ale grupei carbonil c) reacții de oxidare d) reacții ale hidroxilului glicozidic e) reacții ale grupărilor de hidroxil f) acțiunea acizilor asupra
Monozaharidă () [Corola-website/Science/306988_a_308317]
-
în alge marine iv. D(+)-manoza, în polizaharide numite manini v. D(-)-fructoza, se găsește în regnul vegetal, în stare liberă în fructe dulci, se folosește la fabricarea produselor de panificație, băuturi nealcoolice vi. L(-)-sorboza, este materia primă în sinteză vitaminei C 5. Glicozidele, sunt denumite în funcție de monozaharidul de la care provin: glucozide, galactozide, fructozide, din plante de vanilie, migdale, sâmburi de prune, cireșe, piersici, etc. i. N-glicozidele se găsesc în nucleoside, cerebroside îi. Beta-(D)-galactosamina, se găsește în
Monozaharidă () [Corola-website/Science/306988_a_308317]
-
în chimia organică, academicianul Mircea D. Banciu a desfășurat o foarte susținută activitate de cercetare fundamentală. Este unul dintre creatorii domeniului - amplu și complex - al chimiei compușilor dibenzocicloalcanici, pe care l-a dezvoltat în mod esențial, pe multiple planuri, de la sinteză la piroliză, de la cercetări fizico-chimice la fotolize și transpoziții, de la studii mecanistice la aplicații biologice" in vivo". Rezultatele cercetărilor întreprinse de academicianul Mircea D. Banciu si colectivul său de cercetare sunt cuprinse în 150 de lucrări originale, publicate în cărți
Mircea Desideriu Banciu () [Corola-website/Science/307086_a_308415]
-
filozof, C. Papacostea a avut multe din calitățile unui filozof al culturii. A avut de asemenea acel "idealism clasic", propovăduind gustul metafizicii. De altfel, el avea o deschidere generoasă spre istorie, poezie, etică sau psihologie cu toate că nu a scris vreo sinteză în aceste domenii.
Cezar Papacostea () [Corola-website/Science/307101_a_308430]
-
fazele naționale ale olimpiadelor studențești de matematică. În 1965 este singurul absolvent de la toate facultățile de matematică din țară cu media de absolvire 10. Este licențiat în matematică la specializarea informatică după ce susține o teză de licență despre " Analiza și sinteza multipolilor cu contacte". Patru ani mai târziu, îl găsim din nou la studiu ca tânăr doctorand, orientat tot către specializarea informatică. În 1971 elaborează și susține teza de doctorat "Metode combinatorii în teoria automatelor finite", avându-l drept conducător științific
Ioan Tomescu () [Corola-website/Science/307098_a_308427]
-
Denumirile de automerizare, de radicali capto-dativi, de compuși izoaritmici, de grafuri dualiste, pe care le-a propus, au intrat în literatura de specialitate. Sunt recunoscute contribuțiile privind primele grafuri de reacție sau mai mulți indici topologici. A investigat radicalii liberi, sinteza sarurilor de piriliu. A introdus descriptori moleculari pe baza grafurilor chimice. A publicat articole despre grafuri chimice și în colaborare cu matematicianul Ioan Tomescu. În decursul carierei a fost răsplătit cu o serie de distincții:
Alexandru T. Balaban () [Corola-website/Science/307131_a_308460]
-
Chimie Macromoleculară "P. Poni" din Iași. Paralel cu activitatea didactică, desfășoară o bogată muncă științifică, efectuând și conducând numeroase cercetări în domenii ale chimiei organice și macromoleculare, chimiei lemnului și stufului, chimiei și tehnologiei celulozei, chimiei polizaharidelor, mecanochimiei polimerilor, plasmochimiei, sintezei și studiului unor precursori ai materiei vii etc. Este autorul unor studii privitoare la speciile de lemn ce cresc pe teritoriul României, mai ales speciile cu dezvoltare rapidă (plop, salcie), în vederea valorificării materiilor prime, și al unor cercetări privind tehnologia
Cristofor I. Simionescu () [Corola-website/Science/307153_a_308482]
-
dezvoltare rapidă (plop, salcie), în vederea valorificării materiilor prime, și al unor cercetări privind tehnologia hârtiei (procedeul alcalin de încleiere a hârtiei), obținerea hârtiilor sintetice și semisintetice și a hârtiei cu proprietăți speciale. De numele său se leagă contribuțiile aduse la sinteza mecanochimică a compușilor macromoleculari (poliamide-poliesteri), complexarea cu metale pentru obținerea polimerilor semiconductori, grefarea compușilor macromoleculari pe cale mecano-chimică. A dezvoltat chimia de sinteză a unor compuși macromoleculari proveniți din acetilenă și derivați cu proprietăți semi- și fotoconductoare. A elaborat teoria conducției
Cristofor I. Simionescu () [Corola-website/Science/307153_a_308482]
-
hârtiilor sintetice și semisintetice și a hârtiei cu proprietăți speciale. De numele său se leagă contribuțiile aduse la sinteza mecanochimică a compușilor macromoleculari (poliamide-poliesteri), complexarea cu metale pentru obținerea polimerilor semiconductori, grefarea compușilor macromoleculari pe cale mecano-chimică. A dezvoltat chimia de sinteză a unor compuși macromoleculari proveniți din acetilenă și derivați cu proprietăți semi- și fotoconductoare. A elaborat teoria conducției în compuși organici. De mare însemnătate sunt cercetările în domeniul copolimerizării și al obținerii copolimerilor secventați. A inițiat cercetări într-un nou
Cristofor I. Simionescu () [Corola-website/Science/307153_a_308482]
-
unor compuși macromoleculari proveniți din acetilenă și derivați cu proprietăți semi- și fotoconductoare. A elaborat teoria conducției în compuși organici. De mare însemnătate sunt cercetările în domeniul copolimerizării și al obținerii copolimerilor secventați. A inițiat cercetări într-un nou domeniu: sinteza polimerilor prin metode ionice pe cale electrochimică. Este autorul unor studii privitoare la structura fizică a compușilor macromoleculari naturali și sintetici, efectuate pe calea degradării menajate a polimerilor: hidroliză, degradare termică. Rezultatele cercetărilor sale le-a făcut cunoscute în numeroase cărți
Cristofor I. Simionescu () [Corola-website/Science/307153_a_308482]
-
asupra altor indici sanguini (densitate, N total, Fe). Rezultatele sunt menționate și comentate în tratatul lui Morat și Doyon ("Traité de Physiologie", Masson, 1904), în manualul lui Laulanié ("Eléments de Physiologie",1902) și de către O. Conheim, într-un articol de sinteză publicat în "Ergebnisse der Physiologie" (1903). Astăzi, mecanismul acestei adaptări rapide la altitudine (în mai puțin de o oră) este elucidat. Tot în 1901, Călugăreanu și Henri au întreprins o cercetare despre difuzia coloranților în gelatină și apă. Folosind diferiți
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
cursul despre Atmosferă (1930) și pe cel de Morfologie terestră (1933). Din aceste cursuri și din mărturiile unora dintre foștii săi studenți, rezultă că prelegerile lui M. David se caracterizau prin claritate, logică impecabilă și îmbinau analiza profundă cu largi sinteze care ofereau studenților înțelegerea cauzală a realității geografice. Pentru ilustrarea și exemplificarea faptelor, el recurgea la numeroase exemple din România, după observațiile proprii. Pentru aprofundarea cunoștințelor, a organizat un seminar în cadrul disciplinei Geografia României. Studenții prezentau lucrări cu subiecte din
Mihail D. David () [Corola-website/Science/307177_a_308506]
-
geografia patriei și apoi se purtau discuții vii și cuprinzătoare. La seminar participau toate cadrele didactice ale Secției de Geografie și, după ce discutau studenții, profesorul dădea cuvântul cadrelor, începând cu cel mai tânăr. La sfârșit el făcea completări și ample sinteze pe tema discutată. În felul acesta, seminarul stimula atât pe studenți, cât și cadrele didactice să cerceteze bibliografia și să mediteze asupra temei tratate. Dealtfel, pentru stimularea participării studenților la activitatea geografică, M. David a sprijinit înființarea, în 1930, a
Mihail D. David () [Corola-website/Science/307177_a_308506]
-
Constantin Maximilian a publicat peste 250 de lucrări științifice în numeroase reviste de specialitate din țară și din străinătate. El este autor sau coautor a peste 20 de volume de antropologie, genetică medicală, citogenetică, sfaturi genetice: Constantin Maximilian este autorul sintezelor: Un loc aparte printre publicațiile sale îl ocupă eseurile consacrate impactului etic, social și politic al geneticii. Profesorul Maximilian publicat mai multe studii asupra unora dintre marile probleme ale acestui sfârșit de secol: Cărțile și lucrările sale au fost recenzate
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
același timp cu ieșirea la pensie, Anghel Demetriescu a început să publice lucrări de mai mare anvergură decât recenziile și prezentările de scriitori și persoane politice. Este de presupus că intenționa să dedice ultimii ani ai vieții unor lucrări de sinteză în care să prezinte viziunea sa. Majoritatea acestor studii au fost publicate în revista "Literatură și artă română". Dintre ele se pot menționa: Unele din studiile sale au fost publicate postum, fiind demne de menționat lucrările: Totuși multe din lucrările
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
întreprindă noi cercetări care să permită redactarea unei ample lucrări care să ofere o largă paletă de date referitoare la evoluția viețuirii omului în teritoriul carpato-dunărean pontic în timpurile îndepărtate. Această lucrare, care prin completările făcute a devenit o laborioasa sinteză, a fost publicată în 1933 în limba germană (Der Stând der Vorgerschichtsforschung în Rumänien), si care a fost distinsa de Academia Română cu Premiul „Vasile Pârvan”. Pasionatul cercetător a considerat de datorie lui să aprofundeze problemele coroborând informațiile deja dobândite, tezaurizate
Ion Nestor () [Corola-website/Science/307244_a_308573]
-
dobândite, tezaurizate în colecțiile muzeelor. În acest sens la 13 februarie 1934 dr. , asistent la Muzeul Național de Antichități, informa conducerea Ministerului Instrucțiunii Cultelor și Artelor că a publicat la Berlin, sub auspiciile Institutului Arheologic din Germania o lucrare de sinteză despre preistoria României. Considerând că este necesară o completare a documentației pe baza unor vizite la muzee și realizarea de fotografii, solicită sprijinul material din partea ministerului. Rezoluția ministrului din 13 februarie 1934 solicită academicianului prof. Ioan Andrieșescu, directorul Muzeului Național
Ion Nestor () [Corola-website/Science/307244_a_308573]