25,860 matches
-
lumea la pedeapsa capitală, fetița alege „refugiul în cărți și într-un instinctiv dispreț”. Scenarista și regizoarea Malvina Urșianu a realizat trei filme consacrate evenimentelor din august 1944: "Serata" (1971), " Liniștea din adîncuri" (1982) și "Pe malul stâng al Dunării albastre" (1983). Acțiunea din "Liniștea în adîncuri" este anterioară acțiunii din celelalte două filme. În fapt, regizoarea mărturisea în mai 1971, cu prilejul unei mese rotunde organizate de revista clujeană "Tribuna", că a fost puternic marcată de evenimentele din august 1944
Pe malul stîng al Dunării albastre () [Corola-website/Science/327758_a_329087]
-
Lenorei în anii '50 ai secolului al XX-lea. Fetița care căra cu ea prin ruine portretul mamei sale a devenit în acest film o femeie ce își caută rostul într-o lume străină. Filmul " Pe malul stîng al Dunării albastre" a fost vizionat de 1.411.708 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al
Pe malul stîng al Dunării albastre () [Corola-website/Science/327758_a_329087]
-
al Cinematografiei. În cronica din revista Cinema (nr. 10/1983) scrisă cu prilejul premierei acestui film, Eva Sîrbu considera că fiecare din filmele Malvinei Urșianu sunt „puncte de vedere” asupra unor evenimente, stări și sentimente. "Pe malul stîng al Dunării albastre" era caracterizat ca „un punct de vedere asupra tuturor aceste puncte de vedere”, care integra toate opiniile regizoarei cu privire la istorie, dragoste și viață. Interpretarea savuroasă a Ginei Patrichi este lăudată de jurnalistă prin următoarele cuvinte: "„Zaza Ginei Patrichi este uluitoare
Pe malul stîng al Dunării albastre () [Corola-website/Science/327758_a_329087]
-
unei fetițe (Dana Felicia Simion). „Regizoarea reușește portrete (psihologice, morale, de epocă) în aqua forte, susținute de actori copleșitori” (cf. Eva Sârbu).”" Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Pe malul stîng al Dunării albastre" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste. Regizoarea Malvina Urșianu a primit în anul 1983 Premiul special al juriului și Premiul pentru scenariu al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul " Pe malul stîng al Dunării
Pe malul stîng al Dunării albastre () [Corola-website/Science/327758_a_329087]
-
drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste. Regizoarea Malvina Urșianu a primit în anul 1983 Premiul special al juriului și Premiul pentru scenariu al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul " Pe malul stîng al Dunării albastre" , iar actriței Gina Patrichi i s-a decernat Premiul pentru interpretare feminină pentru rolul Zaza din acest film. Directorul de imagine Vivi Drăgan Vasile a obținut o mențiune pentru imagine la Festivalul Național Costinești pentru filmul " Pe malul stîng al
Pe malul stîng al Dunării albastre () [Corola-website/Science/327758_a_329087]
-
actriței Gina Patrichi i s-a decernat Premiul pentru interpretare feminină pentru rolul Zaza din acest film. Directorul de imagine Vivi Drăgan Vasile a obținut o mențiune pentru imagine la Festivalul Național Costinești pentru filmul " Pe malul stîng al Dunării albastre" (1983).
Pe malul stîng al Dunării albastre () [Corola-website/Science/327758_a_329087]
-
vreodată. Cristea Alexandru. Unul dintre miile de comuniști care au hotărât atunci în august.”". Scenarista și regizoarea Malvina Urșianu a realizat trei filme consacrate evenimentelor din august 1944: "Serata" (1971), " Liniștea din adîncuri" (1982) și "Pe malul stâng al Dunării albastre" (1983). Acțiunea din "Liniștea în adîncuri" este anterioară acțiunii din celelalte două filme. În fapt, regizoarea mărturisea în mai 1971, cu prilejul unei mese rotunde organizate de revista clujeană "Tribuna", că a fost puternic marcată de evenimentele din august 1944
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În cronica din revista Cinema (nr. 10/1983) scrisă cu prilejul premierei filmului "Pe malul stâng al Dunării albastre", Eva Sîrbu considera că fiecare din filmele Malvinei Urșianu sunt „puncte de vedere” asupra unor evenimente, stări și sentimente. "Serata" era caracterizat ca „un punct de vedere asupra unui moment de răscruce în istorie”. Criticul Călin Căliman a considerat că
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
Tium și soția sa testează prima navă supraluminică realizată de oameni. În periplul lor apare o defecțiune a navei și, încercând să o repare, soția lui Tium moare. El își continuă călătoria, amintindu-și mereu cu dor de ochii ei albaștri și refuzând să se mai întoarcă pe Pământ. La un moment dat, întâlnește o entitate alcătuită din energie care, pentru o scurtă perioadă de timp, reușește să ia forma defunctei lui soții. Ea reușește să îl convingă pe Tium să
Lista povestirilor lui Romulus Bărbulescu și George Anania () [Corola-website/Science/327012_a_328341]
-
care zilele aveau douăzeci de ore, acest timp socotindu-se între două răsărituri succesive ale Soarelui. Cifrele romane indică timpul așa cum se măsoară în prezent. Fondul reprezintă Pământul și iluminarea provenită de la Soare: Pâmântul corespunde zonei rotunde centrale de culoare albastră, în timp ce partea albastră superioară indică porțiunea de cer vizibilă deasupra orizontului. Partea inferioară în negru reprezintă partea de cer aflată sub nivelul orizontului în vreme ce părțile de culoare portocalie situate la dreapta și la stânga reprezintă zonele intermediare. Astfel în timpul zilei, Soarele
Ceasul astronomic din Praga () [Corola-website/Science/327297_a_328626]
-
douăzeci de ore, acest timp socotindu-se între două răsărituri succesive ale Soarelui. Cifrele romane indică timpul așa cum se măsoară în prezent. Fondul reprezintă Pământul și iluminarea provenită de la Soare: Pâmântul corespunde zonei rotunde centrale de culoare albastră, în timp ce partea albastră superioară indică porțiunea de cer vizibilă deasupra orizontului. Partea inferioară în negru reprezintă partea de cer aflată sub nivelul orizontului în vreme ce părțile de culoare portocalie situate la dreapta și la stânga reprezintă zonele intermediare. Astfel în timpul zilei, Soarele se situează în
Ceasul astronomic din Praga () [Corola-website/Science/327297_a_328626]
-
indică porțiunea de cer vizibilă deasupra orizontului. Partea inferioară în negru reprezintă partea de cer aflată sub nivelul orizontului în vreme ce părțile de culoare portocalie situate la dreapta și la stânga reprezintă zonele intermediare. Astfel în timpul zilei, Soarele se situează în partea albastră a cadranului, iar în timpul nopții în jumătatea neagră a acestuia. În zori îl regăsim în partea portocalie din stânga cadranului, iar la crepuscul în zona portocalie situată în partea dreaptă. Inscripțiile latine prezente în fundal precizează aceste momente: în partea stângă
Ceasul astronomic din Praga () [Corola-website/Science/327297_a_328626]
-
Ariel este recognoscibilă datorită părului ei lung, roșcat, ochi albaștri, coadă verde și sutienului realizat din scoici mov. Aceasta este cea mai mică fiică a regelui Triton și a reginei Athena, stăpânii regatului oceanic Atlantica. Este caracterizată printr-o fire rebelă, iar în primul film dorește să facă parte din
Ariel (personaj Disney) () [Corola-website/Science/327382_a_328711]
-
acoperit de zăpadă. Trăsăturile lui Napoleon sunt mai înăsprite. Tabloul este semnat "L.DAVID L’AN IX". În exemplarul de la Versailles, părul calului este alb cu pete sure, harnașamentul este identic cu cel de la Charlottenburg, culoarea chingii de pe burtă este albastră. Broderia mănușii este simplificată, manșeta este vizibilă sub mănușă, ca la ofițeri. Peisajul este întunecat. Expresia lui Napoleon este mai dură. Tabloul nu este semnat. Exemplarul de la Belvedere este aproape identic cu cel de la Versailles, fața lui Napoleon este și
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
de armată al generalului Moncey trece prin pasul Saint-Gothard, iar corpul generalului Turreau se îndreaptă spre pasul Montgenèvre. La 18 mai, Bonaparte pleacă din Martigny și pornește la drum către pasul Marele Saint-Bernard. La 20 mai, îmbrăcat într-o uniformă albastră care acoperă o redingotă albă, și purtând un bicorn acoperit cu pânză cerată, călare pe un catâr și însoțit de ghidul Dorsaz, traversează cărările abrupte ale vârfului montan. Între 15 și 21 mai, trupele urcă munții și transportă tone de
Bonaparte traversând Marele Saint Bernard () [Corola-website/Science/327373_a_328702]
-
este un compus anorganic extrem de toxic, întâlnit sub forma unei pudre cristaline de culoarea smaraldului și utilizat că și otravă pentru rozătoare, insecticid, fungicid și pigment, în ciuda toxicității sale. De asemenea, este utilizat că și componența pentru artificii, provocând culoarea albastră. Verdele de Paris a fost substanță des utilizată de restauratorii de bronzuri chinezești, datorită proprietății substanței de a imita crustele corozive verzi ale statuetelor antice. Culoarea verdelui de Paris este considerată a varia de la un verde-albăstrui pâl, dar vivid când
Verde de Paris () [Corola-website/Science/330587_a_331916]
-
și "Legea contrastului simultan de culoare" (1839) a industriașului chimist francez Michel Eugène Chevreul. Pictorii au folosit mult timp mai mult de trei culori primare în paletele lor, la un moment dat considerându-se ca și culori primare: roșu, galben, albastru și verde. Roșu, galben, albastru și verde sunt încă considerate cele patru culori psihologice primare. În alte cazuri, roșu, galben și albastru au fost considerate ca cele trei culori psihologice primare, adăugându-se alb și negru ca a patra și
Modelul cromatic RGA () [Corola-website/Science/330618_a_331947]
-
culoare" (1839) a industriașului chimist francez Michel Eugène Chevreul. Pictorii au folosit mult timp mai mult de trei culori primare în paletele lor, la un moment dat considerându-se ca și culori primare: roșu, galben, albastru și verde. Roșu, galben, albastru și verde sunt încă considerate cele patru culori psihologice primare. În alte cazuri, roșu, galben și albastru au fost considerate ca cele trei culori psihologice primare, adăugându-se alb și negru ca a patra și a cincea culoare psihologică. Cyan
Modelul cromatic RGA () [Corola-website/Science/330618_a_331947]
-
albastru au fost considerate ca cele trei culori psihologice primare, adăugându-se alb și negru ca a patra și a cincea culoare psihologică. Cyan, magenta și galben sunt culori primare asociate cu CMYK, în procesul de tipărire, cunoscut ca "procesul albastru", "proces roșu", și "procesul galben". Începând cu Goethe, a fost din ce în ce mai clar de înțeles că, combinarea luminii colorate în ochi este un proces total diferit de amestecarea coloranților sau pigmenților. Ulterior, oamenii de știință germani și englezi au stabilit în
Modelul cromatic RGA () [Corola-website/Science/330618_a_331947]
-
total diferit de amestecarea coloranților sau pigmenților. Ulterior, oamenii de știință germani și englezi au stabilit în secolul al XIX-lea că percepția culorilor este cel mai bine descrisă în termenii unui alt set de culori primare: roșu, verde și albastru (RGB), modelat prin amestecul prin suprapunere (aditiv), mai degrabă decât cel prin estompare (substractiv), prin combinarea a trei lumini monocromatice, cunoscute sub numele de culori spectrale. În mod tradițional culoarea, în sens larg, "roșu" referită prin această teorie, este frecvența
Modelul cromatic RGA () [Corola-website/Science/330618_a_331947]
-
mare) de la sfârșitul spectrului vizibil. Acesta nu este neapărat aceeași nuanță, chimică (cum ar fi spus George Field) sau pictoricească, de "roșu", deoarece experiența chimiștilor sau pictorilor a fost centrată pe pigmenți, nu pe spoturi de lumină. În mod similar, albastru standard modern este doar una dintre diferitele nuanțe tradiționale descrise ca "albastru". Prin urmare, este necesară o atentă înțelegere a culorilor exacte pe care unii autori mai vechi le-au folosit în modelele vremii lor. Astăzi orice culoare poate fi
Modelul cromatic RGA () [Corola-website/Science/330618_a_331947]
-
curățenia în staulul renilor. Dar el este nemulțumit de meseria sa și în timpul liber se ocupă cu realizarea unor invenții. În urmă cu un an el a inventat un ștergător de memorie, iar în prezent el a inventat un glob albastru care montat pe capul unei persoane îi provoacă amintiri vii din Crăciun-urile anterioare. Bernard prezintă invenția sa la Santech, dar provoacă o pană de curent în Ajunul Crăciunului. Nevil Baddington și mama sa, Vera Baddington, vor să transforme compania
Salvându-l pe Moș Crăciun () [Corola-website/Science/330679_a_332008]
-
laterală numără 73-80 de solzi. Coloritul corpului este extrem de viu: spatele este albastru-verzui; pe flancuri, mai aproape de spate, se găsește o dungă largă, portocalie, uneori în zig-zag. Flancurile sunt argintii, cu dungi longitudinale violete. Pe opercul se află o pată albastră; la baza pectoralei - una neagră, iar pe dorsală, între razele anterioare 2-5, se observă o pată violetă sau neagră. Se hrănesc cu diferite nevertebrate: gasteropode mici, arici de mare (echinide), viermi, crustacee. Depun icre pelagice, în aprilie-august. Are importanță economică
Pește păun () [Corola-website/Science/330714_a_332043]
-
cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase" și "Zăvoaie cu Salix albă și Populus albă" și protejază specii importante din fauna, ihtiofauna și floră Maramureșului. Situl include rezervațiile naturale: Arcer - Țibleș Bran, Peșteră din Dealul Solovan și Peșteră și izbucul Izvorul Albastru al Izei. La baza desemnării sitului se mai multe specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 22 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); printre
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
fost publicată în numărul din ianuarie 1984 din "Isaac Asimov's Science Fiction Magazine" și a fost nominalizată la premiul Hugo și în sondajul Locus. Nuveleta relatează schimbările atmosferice produse de un experiment științific, care conduc la apariția unei imagini albastre a lunii. Acest lucru produce o serie de coincidențe bizare în viața unora dintre personaje. Această nuvelă, apărută în numărul din decembrie 2003 al revistei "Asimov's Science Fiction", a fost nominalizată la premiile Hugo și Nebula, precum și în sondajele
Vânturile de la Marble Arch (culegere de povestiri) () [Corola-website/Science/330758_a_332087]