26,013 matches
-
polițienești și în conformitate cu instrucțiunile stabilite. Art. 3. Toate bunurile rămase de la evrei se vor vinde populației prin concurență orală. Sumele rezultate din aceste vânzări se vor restitui evreilor. Art. 4. Evreii evacuați își vor lua cu dânșii efecte de îmbrăcăminte, gospodărie și hrană. Art. 5. În regiunea de plasare, evreii evacuați vor trăi pe cont propriu. Ei vor putea fi folosiți pentru orice muncă de folos obștesc, în întreprinderile agricole, industriale sau atelierele profesionale în schimbul hranei și întreținerii, în conformitate cu ordonanța Nr.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și sigilarea oricărui imobil, fie locuință, magazie sau atelier. VI. Este admis ca fiecare evreu evacuat să-și transporte: 1. Alimentele de care dispune; fiecare evacuat este obligat a-și lua hrană necesară pe timpul transportului. 2. Efectele de îmbrăcăminte și gospodărie, precum și sculele pentru practica profesiunii sau a meseriei. 3. Sumele de bani în R.K.K.S., proprietatea lor ca și acelea rezultate din valorificarea tuturor obiectelor de preț, oprite de comisie. 4. Medicamente și orice articol de higienă. 5. Fiecăruia îi este
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
să se prezinte în termen de 2 zile, începând din ziua de 10 Ianuarie 1942, orele 8. Art. 2. În vederea internării în ghettou prevăzut la art. 1 evreii pot lua cu ei: Alimentele de care dispun; Efectele de îmbrăcăminte și gospodărie strict necesare traiului în ghettou, precum și uneltele și sculele necesare practicării profesiunei sau meseriei respective; Valorile și sumele constituind proprietatea lor personală sau în păstrare, medicamente și orice articole de higienă necesare; Este interzis Evreilor a aduce cu ei în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
realizând astfel strângerea familiilor. j/. Am mai lăsat dispozițiuni ca dl. Prefect să facă aceeași operațiune cu lagărele din interiorul județului. l/. Dl. Prefect să ia măsuri pentru verificarea gestiunei ghettoului și să asculte doleanțele evreilor din ghettou, deoarece dacă gospodăria ghettoului nu trebuie condusă de Prefect, trebuie totuși dirijată de Prefect, aceasta, deoarece am constatat că acolo unde autoritatea a intervenit, situația lor s'a îmbunătățit. m/. Dl. Prefect să ia contact cu Dl. General Ionașcu 894, Comandantul Diviziei IX
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și partea de lucrări cari fiind în curs de execuție riscă să fie luată de ape. * * * Totdeodată raportăm că Depozitul de Materiale și Ateliere Găești se găsește astăzi în imposibilitate de a face față tuturor cerințelor de pază, servicii și gospodărie cu efectivul de 480 oameni trupă ce are în prezent și care este întrebuințat astfel: 84 oameni garda corpului (24 posturi); 98 oameni în serviciul corpului pentru comandament, pentru cele 2 companii de lucrători și pentru încadrarea a 3 ateliere
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de Marele Stat Major și Direcția Geniului. 298 oameni la lucru pe șantier. Acest efectiv de 298 oameni este cu totul insuficient pentru satisfacerea nevoilor de lucrări, Depozitul găsindu-se astăzi în plină activitate, având de executat în afară de nevoile de gospodărie și următoarele lucrări: executarea construcției a 2 clădiri în zidărie; executarea construcției acoperișului a 14 barăci existente și construcția din nou a cel puțin 20 magazii pentru depozitat materiale, cu fundații și pardosele de beton care necesită cantități imense de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
porc"2344. Printre alte măsuri de austeritate se numărau ordinul ca temperatura din locuințele particulare și instituțiile publice să nu depășească 12 grade C, toate restaurantele și locurile de distracție să se închidă la ora 22:00 și becurile din gospodării să nu depășească 40 de wați2345. Shultz a sosit la București pe 15 decembrie. El avea două mesaje de transmis, unul pentru Ceaușescu, din partea lui Reagan, și celălalt, din partea lui Robert Michel, reprezentant al statului Illinois, pentru ministrul de Externe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în al șaptelea rând, cetățenii datorează credință și loialitate împăratului, aceasta deoarece între cetățeni și împărat există o legătură sacră binecuvântată de însuși Dumnezeu (este făcut din nou apel la dreptul divin al regelui, precum și la metafora paternalistă a statului gospodărie în care împăratul este "tată și stăpân", iar cetățenii fii și supuși); viii) în al optulea rând, cetățenii sunt datori împăratului cu serviciu militar, prin care își îndeplinesc obligația de a-și apăra scumpa patrie înrolându-se în oastea imperială
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
specializarea industrială a unor zone întregi; o poluarea; o depopularea satelor; Între anii 1949-1962 s-a desfășurat procesul de colectivizare prin care au trecut în posesia statului statului pământul, animalele și uneltele agricole. Țăranii au devenit din proprietari angajați în gospodării agricole de stat (G.A.S.) și gospodării agricole colective (G.A.C. devenite, ulterior, C.A.P. Cooperative Agricole de Producție). Împotriva țăranilor care se opuneau colectivizării au fost luate măsuri de represiuni: confiscări, amenințări, arestări, deportări etc. Comuniștii motivau colectivizarea prin
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
poluarea; o depopularea satelor; Între anii 1949-1962 s-a desfășurat procesul de colectivizare prin care au trecut în posesia statului statului pământul, animalele și uneltele agricole. Țăranii au devenit din proprietari angajați în gospodării agricole de stat (G.A.S.) și gospodării agricole colective (G.A.C. devenite, ulterior, C.A.P. Cooperative Agricole de Producție). Împotriva țăranilor care se opuneau colectivizării au fost luate măsuri de represiuni: confiscări, amenințări, arestări, deportări etc. Comuniștii motivau colectivizarea prin: lichidarea înapoierii agriculturii; lichidarea inegalităților sociale (lichidarea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
impusă peste tot; U.R.S.S. s-a prăbușit în anul 1991; s-a constituit Comunitatea Statelor Independente, în afara căreia au rămas doar republicile baltice; Regimul stalinist prezintă următoarele caracteristici: naționalizarea; colectivizarea agriculturii (țăranii au fost obligați să-și cedeze pământurile gospodăriilor colective și de stat); rezultatul imediat al colectivizării a fost o cumplită foamete care a provocat milioane de morți; industrializarea forțată; se punea accent pe industria grea în dauna industriei ușoare; centralizarea și planificarea strictă a economiei pe perioade de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
STRUCTURILE DEMOGRAFICE ȘI LA TERITORIU ....................................... 165 1. Repere demografice ..................................................................... 165 2. Suprafața satelor umbrăreștene în lumina documentelor ............ 182 CAPITOLUL VI ÎNDELETNICIRI ȘI COMPLINIRI ECONOMICE ....................... 187 1. Agricultura ................................................................................... 187 2. Meșteșugurile sătești ................................................................... 212 3. Comerțul și cooperația ................................................................. 217 4. Locuința și gospodăria umbrăreșteană ........................................ 225 CAPITOLUL VII COMUNICAȚIILE .............................................................................. 231 1. Drumurile .................................................................................... 231 2. Poduri și podețe ........................................................................... 239 3. Calea ferată .................................................................................. 242 CAPITOLUL VIII PROBLEMATICĂ ȘI TRANSFORMĂRI DE NATURĂ SOCIALĂ 245 1. Geneza și evoluția categoriilor sociale ........................................ 245 2. Robii ............................................................................................ 249 3. Vecinii și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
viile și pomii erau situate în vremea respectivă pe lângă casă. Mai târziu, în 1861, Florea Bulai din Umbrărești primea de la socrul său „un loc de casă care se găsește îngrădit la un loc cu pădure” unde își va alcătui apoi gospodăria, ce s-a păstrat până în secolul următor. De altfel, până în zilele noastre, o prelungire a Umbrăreștilor din dreapta râului Bârlad avea locuințele răsfirate la margine de pădure. Încă mai există câteva case din acest cătun, gospodării ce cuprind, în îngrăditura ogrăzilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
unde își va alcătui apoi gospodăria, ce s-a păstrat până în secolul următor. De altfel, până în zilele noastre, o prelungire a Umbrăreștilor din dreapta râului Bârlad avea locuințele răsfirate la margine de pădure. Încă mai există câteva case din acest cătun, gospodării ce cuprind, în îngrăditura ogrăzilor și țarcurilor, pâlcuri de copaci bătrâni, mărturie a pădurilor de odinioară. A doua legendă, mai plauzibilă decât prima, are ca protagonist pe un viteaz din oastea marelui Ștefan, pe nume Umbrea, și se situează în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a unei construcții de cult anterioare; - la Condrea, unde se află acum biserica, a fost, înaintea celei de lemn și paiantă, înlocuită recent cu aceasta de zid, alta tot din lemn și paiantă; - pe vatra Torceștilor, în locul unde se găsește gospodăria cetățeanului Alexandru Tonu, a funcționat o biserică, construită din lemn și paiantă pe cheltuiala arendașilor moșiei Torcești, Gavril și Constantin Dodan. Anterior existase o altă biserică, tot din lemn și paiantă. Dintre construcțiile bisericești dispărute constatăm că numai aceea de la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
De unde, în satul devălmaș, antagonismele lipsesc, în orice caz până destul de târziu, documentele nu le evidențiază, deoarece într-o stăpânire devălmașă „obștea satului își îmbină voința sa de reglementare a vieții sătești, concepută ca un vast atelier, cu drepturile fiecărei gospodării în parte”, spre deosebire de cadrul noului tip de relații, în care „se accentuiază procesul de cotropire din afară și diferența dintre membrii obștii ca stare materială, determinând practica hotărniciilor parțiale, iar acestea iau extindere ducând la formarea latifundiilor boierești”. Este cazul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din multiple și lesne de înțeles motive, înscrierea cifrelor reale, ci întotdeauna în minus. Modul de efectuare a recensămintelor la vremea aceea permitea o astfel de situație, deoarece lucrările de recenzare nu erau rezultatul unei riguroase înregistrări la fața locului, gospodărie cu gospodărie ca mai târziu, ci al unor comisii locale ad-hoc constituite și întrunite la un sediu unde se făcea înscrierea gospodăriilor, fie după vechi evidențe, fie după ceea ce membrii comisiilor cunoșteau în calitatea lor de localnici, conjunctură ce permitea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și lesne de înțeles motive, înscrierea cifrelor reale, ci întotdeauna în minus. Modul de efectuare a recensămintelor la vremea aceea permitea o astfel de situație, deoarece lucrările de recenzare nu erau rezultatul unei riguroase înregistrări la fața locului, gospodărie cu gospodărie ca mai târziu, ci al unor comisii locale ad-hoc constituite și întrunite la un sediu unde se făcea înscrierea gospodăriilor, fie după vechi evidențe, fie după ceea ce membrii comisiilor cunoșteau în calitatea lor de localnici, conjunctură ce permitea și favoriza
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
permitea o astfel de situație, deoarece lucrările de recenzare nu erau rezultatul unei riguroase înregistrări la fața locului, gospodărie cu gospodărie ca mai târziu, ci al unor comisii locale ad-hoc constituite și întrunite la un sediu unde se făcea înscrierea gospodăriilor, fie după vechi evidențe, fie după ceea ce membrii comisiilor cunoșteau în calitatea lor de localnici, conjunctură ce permitea și favoriza omisiunile, unele inerente condițiilor de înregistrare, altele făcute în mod deliberat și interesat. Orientându-ne atât după numele persoanelor înscrise
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu categoria birnicilor, aceștia ducând greul dărilor și obligațiilor ce erau puse pe seama satului, sau, cum scrie în lucrare, „toată suma caselor” din care, după ce se opera „scăderea rufeturilor”, urma să achite suma totală. Aceasta se repartiza pe fiecare casă = gospodărie, în urma unei operații numită cislă = adunare și discuție în cadrul căreia se stabilea partea de contribuție a fiecărei familii, în raport de starea economică. În catagrafia aceasta, la satul Torcești au fost incluși locuitorii ambelor așezări cu acest nume, adică atât
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
categoriile respective, pot fi decelate din anumite documente ale timpului, inclusiv în cele referitoare la împroprietărirea din 1864. La ele ne referim în continuare. Fruntașii erau acei gospodari care, fie răzeși, fie clăcași, lucrau ori erau considerați că lucrează în gospodăria lor, implicit și în cadrul obligațiilor față de stat și boieri, cu 4 (patru) boi sau mai mulți, deci aveau/dispuneau și de o suprafață de teren mai mare din obște sau de folosință de la stăpânul moșiei, de unde se aprecia că și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
satisfacă toate nevoile de întreținere, deci mai mult loc pentru arătură, mai multă pășune și fâneață, lemne din pădure etc. Numărul fruntașilor dintr-un sat nu se reducea la 2-3 familii, ci reprezenta un procent de circa 20% din totalul gospodăriilor satului, în unele cazuri chiar mai mult. Mijlocașii încadrau familiile de gospodari, pentru care se considera că efectuau lucrări cu 2 (doi) boi, având prin urmare posibilități mai reduse decât fruntașii în rezolvarea diferitelor obligații ale satului față de stat sau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mare, în toate punctele arheologice de pe vetrele vechilor așezări menționate în prima parte a lucrării de față, atestă și ele interesul oamenilor din vechime pentru creșterea animalelor domestice, fie că această îndeletnicire deservea marea familie gentilică, fie pe aceea din gospodăriile unicelulare de mai târziu. Căci ocupațiile din domeniul agricol în zona de câmpie se întrepătrund atât ca necesități și posibilități, cât și prin foloase în vederea valorificării tuturor resurselor oferite de natura înconjurătoare. Nu există călător străin, care a avut ocazia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fân, ci doar o sumă de bani dată unor oameni angajați la cosit. Având în vedere numărul mare de animale e de înțeles că se strângeau cantități cu mult mai însemnate decât se arată mai sus, chiar și peste necesarul gospodăriei boierești. Aspectul rezultă și din faptul că boierul vindea unele cantități de fân; într-un răvaș al unui slujitor constatăm acest lucru, când îi scrie: „Și pentru fân, s-au vândut dintr-însul; clăile cele mari le-am vândut cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de bumbac ori de in, din care părinții noștri aveau valuri împănate cu fire de busuioc, pentru o bună și îndelungată păstrare, sau să mai cultive inul și cânepa în vederea obținerii firelor atât de mult și de divers întrebuințate în gospodăria țărănească, până după primul război mondial, pentru diferitele țesături de casă. Dispariția acestor meserii se datorește implacabilelor transformări ce s-au produs de la o zi la alta, pe care cei în vârstă le resimt nostalgic, pe când cei tineri nu prea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]