25,947 matches
-
Andeweg) Sistem de bartide pe două niveluri (Duverger) Partidul responsabil (Thomassen și Schmitt) Absența unui real sistem european de partide sau a unui sistem de partide la niveluri multiple a fost subliniată pentru a explica deficitul de reprezentare din UE. Ipoteza lui Rudy Andeweg se aplică grupurilor politice și partidelor europene 730. Ea este coroborată de precedentele analize asupra contribuției federațiilor europene de partide la legitimitatea și democrația din UE. Problema este cu atît mai semnificativă cu cît există o alegere
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
analiză. Este esențială referirea la poziția actorilor partinici naționali (Pridham, Ladrech). Dar și abordarea prin comparative politics aduce instrumente conceptuale utile, cum este conceptul de policy-making, care permite organizarea analizei poziționării actorilor partinici în patru faze. Am prezentat și această ipoteză. Aproape 15 ani mai tîrziu, Simon Hix și Christopher Lord păstrează abordarea prin comparative politics, opunînd-o relațiilor internaționale. Ei susțin ipoteza, construită istoric, că există un clash de paradigmă între relațiile internaționale și comparative politics. Din anii 1950, abordarea integrării
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
cum este conceptul de policy-making, care permite organizarea analizei poziționării actorilor partinici în patru faze. Am prezentat și această ipoteză. Aproape 15 ani mai tîrziu, Simon Hix și Christopher Lord păstrează abordarea prin comparative politics, opunînd-o relațiilor internaționale. Ei susțin ipoteza, construită istoric, că există un clash de paradigmă între relațiile internaționale și comparative politics. Din anii 1950, abordarea integrării europene e dominată de relațiile internaționale. Pentru Hix și Lord, ipoteza fundamentală a acestei abordări este următoarea: Comunitatea Europeană și, acum
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
păstrează abordarea prin comparative politics, opunînd-o relațiilor internaționale. Ei susțin ipoteza, construită istoric, că există un clash de paradigmă între relațiile internaționale și comparative politics. Din anii 1950, abordarea integrării europene e dominată de relațiile internaționale. Pentru Hix și Lord, ipoteza fundamentală a acestei abordări este următoarea: Comunitatea Europeană și, acum, Uniunea Europeană ar constitui o formă hibridă de organizare în care principalii actori sînt statele-națiune. Coexistă două interpretări. De o parte se găsesc neorealiștii sau interguvernamentaliștii, care acceptă că grupările din afara
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
două interpretări. De o parte se găsesc neorealiștii sau interguvernamentaliștii, care acceptă că grupările din afara aparatului de stat intră în competiție la nivel național ca să determine conceperea interesului național și să-l reprezinte în UE. De cealaltă parte, neofuncționaliștii susțin ipoteza că aceste grupări transnaționale și instituțiile supranaționale ale UE intră în competiție cu statele-națiune în procesul decizional eurpean. Cele două variante au un punct comun. Interesul național poate fi definit pe o axă unidimensională a politicii, care opune independența națională
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
folosirea acestor mecanisme de către actorii partinici. O altă implicație a studiului nostru, contrară afirmațiilor lui Hix și Lord, este constatarea că analiza Europei partidelor nu se poate lipsi de cea a Europei patriilor. Desigur, aceste două analize reflectă paradigme cu ipoteze diferite prin obiectele de analiză distincte. Totuși o paradigmă poate ajuta la mai buna examinare a obiectului la care se referă cealaltă. Faptul se adeverește în analiaza europartidelor și a politicilor acestora. Este, cel puțin, necesară trecerea constantă în revistă
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
înțeles fără studierea atitudinii instituțiilor europene. Pe de alta, nu împărtășim opinia lui Johansson cum că distincția între cele două discipline ar fi artificială și că ar constitui un obstacol. Nu este artificială, fiindcă paradigmele își fondează diferențele pe obiecte, ipoteze și concepții. În plus, această distincție permite organizarea dezbaterii și reflecției între relațiile internaționale și comparative politics. Așadar, în loc de a considera că este necesară o alegere între abordările integrată și comparativă (Pridham), că există un clash între paradigmele relațiilor internaționale
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
încercînd să păstreze contactul, ba chiar să coopereze (c) pentru a îndeplini o serie de funcții suprastructurale într-o Europă cu niveluri multiple. Dezvoltarea lor depinde în special de procesul de integrare europeană, precum și de cadrul partinic național. Am expus ipoteza potrivit căreia cadrul instituțional european, cu constrîngeri și oportunități, influențează dezvoltarea europartidelor. În acest context, dezacordul între principalii actori instituționali este crucial. Cum am arătat, față de partidele europene s-au succedat patru atitudini. La apariția acestora, instituțiile europene erau indiferente
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
India? Care ar fi atunci implicațiile pentru Europa partidelor? Sau UE se va inspira mai degrabă din experiența statelor mici și mijlocii ca Germania, Austria, Belgia, Spania sau Elveția? Întrebarea este cu atît mai importantă cu cît s-a avansat ipoteza că sistemele de partide, dar și natura partidelor și grupurile politice depind de formele de federalism 759. Al treilea scenariu ar pleca de la consolidarea metodei comunitare, ducînd la un mod de guvernare specifică bazat pe dubla legitimitate a statelor-națiune și
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
a face față actualei ere informaționale; a măsurilor de implementat pentru a reduce decalajul față de celelalte state membre ale Uniunii Europene în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării. Parcurile științifice și tehnologice reprezintă o soluție românească viabilă pentru amelioarea pieței cercetării-dezvoltării-inovării autohtone, prin verificarea ipotezei dacă Parcul Științific și Tehnologic din Iași reprezintă sau nu o aplicație a politicii autohtone de cercetare-dezvoltare-inovare, respectiv dacă parcul științific ieșean are potențialul necesar de a induce creștere economică în plan local. Deoarece este necesară clarificarea conceptelor cu care
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
investițiile semnificative în sectorul de cercetare-dezvoltare, punerea bazelor și, ulterior, menținerea legăturilor între industrie și mediul academic, dar și instituirea unor politici educaționale eficiente. Cadrul instituțional, instituirea de reglementări orientate spre susținerea unei piețe a cercetării-dezvoltării-inovării sunt importante, dar, în ipoteza existenței acestora, acestea sunt ineficiente, dacă nu există firme care să se comporte flexibil și, în mod constant, inovativ. Din această perspectivă este imperativă conștientizarea globală a importanței cunoștințelor. 1.2. Importanța în creștere a cunoștințelor în noua economie Astăzi
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
experimentală sau teoretică, inițiată pentru acumularea de noi cunoștințe privind aspectele fundamentale ale fenomenelor și faptelor observabile, fără o aplicație deosebită sau specifică). Cercetarea fundamentală se rezumă la analiza proprietăților și a structurilor necesare pentru a formula și a testa ipoteze și teorii. De regulă, rezultatele cercetării fundamentale nu sunt interesante pentru antreprenori, tocmai pentru că nu au o anumită "aplicabilitate", dar ele sunt concretizate și valorificate prin publicarea lor în jurnale științifice. Cercetarea fundamentală ar putea să își găsească aplicare pe
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
de respingere. Forța acestei atitudini metodologice constă, în primul rînd, în refuzul inducției: cum a demonstrat deja D. Hume, teoriile sau legile naturale nu pot fi stabilite prin acumularea de observații în favoarea lor. Nu se poate afirma niciodată că o ipoteză sau o teorie este în mod necesar adevărată pentru că ea este stabilită după un anumit număr de observații în acord cu faptele. În revanșă, este suficientă o singură afirmație (observație) în sens contrar, pentru ca o propoziție (afirmație) universală să fie
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
al matematicilor, pentru care proba matematică este modelul adevăratei științe. Aceasta îl face foarte critic în privința imperfecțiunilor metodologiei tradiționale, remarcînd, spre exemplu, că nu există o frontieră bine precizată între observație și teorie sau că teoriile sînt verificate, uneori, prin intermediul ipotezelor auxiliare. El adaugă că o teorie este mai bună decît alta dacă ea efectuează mai multe previziuni noi. Instrumentul presupus a-i permite lui Lakatos să emită judecăți asupra unei anumite dezvoltări științifice este ceea ce el numește metodologia "programelor de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
care individul nu mai este considerat capabil să măsoare nivelul utilității, ci doar poate să indice o ordine de preferințe. Această teorie constituie un progres științific important din două puncte de vedere: pe de o parte, este vorba de o ipoteză mai simplă, care explică la fel de multe fenomene ca abordarea "cardinală"; pe de altă parte, explicarea deciziilor individuale acordă mai puțină importanță preferințelor asociate, imposibil de măsurat în mod obiectiv, cît constrîngerilor observabile și cuantificabile ale acestora, în particular constrîngerii bugetare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de o serie de forțe motrice, numite chiar disturbatoare, care nu îl încadrează pe individ în tiparele deja schițate anterior. Aceste forțe disturbatoare, precum cele venite pe filiera conștiinței individuale, compasiunii și moralei religioase, depășesc sfera îngustă de manifestare a ipotezelor marginalismului neoclasic. De aceea mintea umană este supusă erorii în cadrul proceselor de judecată. Principala sa lucrare se intitulează Teoria economiei politice (1871) și este bazată pe utilitatea marginală și metoda matematică de analiză. Teoria valorii bazate pe utilitate o înlocuiește
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
civilizației", unde "munca de calitate diferită este remunerată diferit", iar în "calculul costurilor de producție ale mărfurilor" a trebuit să țină seama nu numai de munca imediată (vie), ci și de cea cuprinsă în utilaje, instalații etc. O parte din ipotezele de lucru ale teoriei sale se sprijină pe creșterea costurilor marginale sau, invers, pe scăderea utilității marginale și a profitului marginal, care oferă elementele punerii în scenă a echilibrului parțial al pieței. Aici apare o diferență netă de viziune față de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
capabili să măsoare cantitativ utilitatea. O abordare "ordinală" a utilității pare mai realistă: indivizii sînt capabili să compare și să claseze alegerile oferite după o ordine de preferință, dar fără să-i atribuie fiecăreia un indice cantitativ precis. Desigur, irealismul ipotezei în discuție nu o descalifică în calitate de instrument științific, dar dacă se poate dezvolta o teorie la fel de performantă care pleacă de la o ipoteză mai simplă și mai plauzibilă, aceasta constituie, de asemenea, un progres științific. Un asemenea progres s-a înregistrat
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
oferite după o ordine de preferință, dar fără să-i atribuie fiecăreia un indice cantitativ precis. Desigur, irealismul ipotezei în discuție nu o descalifică în calitate de instrument științific, dar dacă se poate dezvolta o teorie la fel de performantă care pleacă de la o ipoteză mai simplă și mai plauzibilă, aceasta constituie, de asemenea, un progres științific. Un asemenea progres s-a înregistrat prin teoria curbelor de indiferență, dezvoltată la începutul secolului al XX-lea de Vilfredo Pareto (1848-1923), discipol al lui Walras, în cadrul școlii
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
societății. Într-adevăr, în multe cazuri, numai variațiile prețului și ale venitului nu sînt suficiente pentru a explica comportamentul uman. S-a încercat atunci explicarea acestora prin transformarea gusturilor și preferințelor consumatorilor. Dar acest demers se bazează mai mult pe ipoteze de natură psihologică și sociologică. De aceea, ne vom referi mai mult la ceea ce s-a numit "noua teorie a consumatorului" pentru a explica funcționarea cererii de bunuri și servicii. 6.1. CEREREA ȘI PREȚURILE 6.1.1. Funcția cererii
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
variațiile prețurilor și ale venitului. Gusturile și preferințele consumatorilor sînt considerate date constante, stabile, prin urmare nu se ține seama de ele în explicarea comportamentelor. Într-adevăr, din punct de vedere științific, nu se poate explica un comportament printr-o ipoteză referitoare la gusturile sau preferințele individului, deoarece ar fi imposibil de supus o asemenea ipoteză la proba faptelor. Totuși, microeconomia tradițională a fost, pe drept cuvînt, criticată pentru incapacitatea sa de a ține seama de fenomene dificil de explicat numai
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
urmare nu se ține seama de ele în explicarea comportamentelor. Într-adevăr, din punct de vedere științific, nu se poate explica un comportament printr-o ipoteză referitoare la gusturile sau preferințele individului, deoarece ar fi imposibil de supus o asemenea ipoteză la proba faptelor. Totuși, microeconomia tradițională a fost, pe drept cuvînt, criticată pentru incapacitatea sa de a ține seama de fenomene dificil de explicat numai prin variațiile prețurilor și ale venitului. Această incapacitate deschide calea către explicații "psihologice", făcînd apel
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
U = U(X, Y, Z...), se presupune că individul caută să-și satisfacă "o nevoie X", "o nevoie Y" etc. Altfel spus, consumatorul are o nevoie de tomate, o nevoie de mașină, o nevoie de ziare... Noua teorie contestă această ipoteză, subliniind că individul nu are nevoie de tomate, ci are nevoie să se hrănească; nu are nevoie de mașină, ci are nevoie să se deplaseze (sau să-și etaleze în mod ostentativ prosperitatea); nu are nevoie de ziare, ci de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
are nevoie de tomate, ci are nevoie să se hrănească; nu are nevoie de mașină, ci are nevoie să se deplaseze (sau să-și etaleze în mod ostentativ prosperitatea); nu are nevoie de ziare, ci de informație etc. De îndată, ipoteza stabilității preferințelor redevine compatibilă cu o schimbare în modul de consum. Într-adevăr, o aceeași nevoie, stabilă, poate fi satisfăcută prin bunuri diferite, utilizate singure sau combinate cu alte bunuri. Și atunci, funcția de utilitate se scrie astfel: U = U
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
evocată mai sus, permite integrarea costului timpului în analiză, introducînd timpul ca unul din factorii de producere a satisfacțiilor: S = S(X, Y, Z, T...). Astfel, pot fi înțelese fenomene pe care teoria tradițională nu le putea explica în absența ipotezei suplimentare privind gusturile și preferințele. Spre exemplu, se poate explica scăderea natalității într-o țară bogată, presupunînd că indivizii iubesc la fel de mult copiii ca în trecut. Într-adevăr, în asemenea țări, creșterea rapidă a salariilor reale după anii '50 a
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]